KorAP: Find »[drukola/base=adoptiv & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...71 >

1,765 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391

pozitivă în formarea relației afective dintre mama adoptivă și copilul adoptat o are prezența resurselor informaționale, mai exact suficiența informațiilor primite anterior adopției (β = 0,554), confirmarea expectanțelor părinților adoptatori (β = 0,320) și conduita pozitivă a copilului în raport cu mama adoptivă (β = 0,200). Acceptarea copilului, definită prin încredere și apreciere, adoptat de către mama adoptivă este influențată puternic negativ de prezența tulburărilor de comportament la copilul adoptat (β = -0,874), și într-o măsură mai mică de tulburările emoționale (β = -0

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
resurselor informaționale, mai exact suficiența informațiilor primite anterior adopției (β = 0,554), confirmarea expectanțelor părinților adoptatori (β = 0,320) și conduita pozitivă a copilului în raport cu mama adoptivă (β = 0,200). Acceptarea copilului, definită prin încredere și apreciere, adoptat de către mama adoptivă este influențată puternic negativ de prezența tulburărilor de comportament la copilul adoptat (β = -0,874), și într-o măsură mai mică de tulburările emoționale (β = -0,243), respectiv de nevoia de servicii de sociale (β = -0,251). Influență pozitivă, ca

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
mai mică măsură de istoricul de plasament, mai exact dacă copilul a beneficiat de măsuri multiple de protecție (β = -0,125). O serie de factori influențează pozitiv această variabilă, în ordinea importanței lor fiind conduita pozitivă a copilului în raport cu mama adoptivă (β = 0,621), resursele informaționale, mai exact suficiența informațiilor primite anterior adopției (β = 0,609) și corectitudinea acestora (β = 0,564), dar și confirmarea expectanțelor părinților (β = 0,450). Ecuația finală explică 61,2% din variația totală. Și în cazul

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
exact suficiența informațiilor primite anterior adopției (β = 0,609) și corectitudinea acestora (β = 0,564), dar și confirmarea expectanțelor părinților (β = 0,450). Ecuația finală explică 61,2% din variația totală. Și în cazul implicării și suportului oferit de mama adoptivă copilului adoptat influența negativă cea mai mare o au tulburările de comportament manifestate de copil (β = -0,859). O influență pozitivă păstrează resursele informaționale disponibile părinților adoptatori, contând în primul rând în corectitudinea informațiilor (β = 0,865) și suficiența lor

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
copil (β = -0,859). O influență pozitivă păstrează resursele informaționale disponibile părinților adoptatori, contând în primul rând în corectitudinea informațiilor (β = 0,865) și suficiența lor (β = 0,308). De asemenea o influență semnificativă, o are atitudinea copilului în raport cu mama adoptivă (β = 0,698). Confirmarea expectanțelor părinților își pierde din semnificație în ultimul model (β = 0,174), probabil sub efectul variabilei care măsoară corectitudinea informațiilor. Dintre variabilele testate în raport cu relația părinților adoptatori post-adopție, patru au o influență mai mare, explicând împreună

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
probabil sub efectul variabilei care măsoară corectitudinea informațiilor. Dintre variabilele testate în raport cu relația părinților adoptatori post-adopție, patru au o influență mai mare, explicând împreună 65,5% din variația totală. In ordinea influenței lor acestea sunt următoarele: conduita copilului în raport cu tatăl adoptiv (β = 0,640), prezența tulburărilor comportamentale (β = -0,392), conduita copilului în raport cu mama adoptivă (β = 0,288) și confirmarea expectanțelor (β = 0,252). Tabelul 5.18 Factori predictori ai relației mamei cu copilul adoptat și partenerul marital Variabile independente Resursele

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
adoptatori post-adopție, patru au o influență mai mare, explicând împreună 65,5% din variația totală. In ordinea influenței lor acestea sunt următoarele: conduita copilului în raport cu tatăl adoptiv (β = 0,640), prezența tulburărilor comportamentale (β = -0,392), conduita copilului în raport cu mama adoptivă (β = 0,288) și confirmarea expectanțelor (β = 0,252). Tabelul 5.18 Factori predictori ai relației mamei cu copilul adoptat și partenerul marital Variabile independente Resursele adoptatorilor Expectanțe Starea de sănătate psiho-fizică Istoricul de plasament Caract. socio-dem. Conduita copilului R2

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
si in AMP si in CP anterior adoptiei Vârsta copilului la adopție În raport cu mama În raport cu tata Variabile dependente Întorcându-ne la ipoteza principală a studiului putem afirma că aceasta s-a confirmat parțial. Din analiza datelor rezultă că, relația mamei adoptive cu copilul adoptat și partenerul marital, este influențată pozitiv de resursele informaționale ale familiei, dar nu și de resursele sociale. Accesibilitatea serviciilor și accesarea acestora nu prezintă influență semnificativă pozitivă sau negativă. Confirmarea expectanțelor părinților adoptatori în raport cu particularitățile copilului se

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
4 Concluzii 6.1 Aspecte teoretice In subcapitolele anterioare datele disponibile ne-au permis sa explorăm influența factorilor de sănătate psiho-fizică a copilului, caracteristicile sale socio-demografice și istoricul de plasament asupra resurselor, expectanțelor, dar și asupra relațiilor din interiorul familiei adoptive. Subcapitolul de față aprofundează și extinde discuția asupra altor potențiali factori stresori, precum și asupra strategiilor de coping care pot influența adaptarea familiei adoptatoare. O analiză a literaturii de specialitate, și în special a factorilor subliniați de autori care au aplicat

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Sinteza este redată în Tabelul 5.19. Pornind de la această sinteză și având ca principal cadru conceptual teoria stresului și adaptării familiale, ne-am propus să răspundem la următoarele întrebări: Care sunt factorii de stres cu care se confruntă familia adoptivă? și Care sunt resursele și strategiile de coping care ajută familia adoptivă să contracareze acești factori? Tabelul 6.1 Sinteza factorilor de stres în procesul de adopție Etape ale adopției Factori de stres Pre-adopție infertilitatea decizia de a adopta incertitudinea

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
având ca principal cadru conceptual teoria stresului și adaptării familiale, ne-am propus să răspundem la următoarele întrebări: Care sunt factorii de stres cu care se confruntă familia adoptivă? și Care sunt resursele și strategiile de coping care ajută familia adoptivă să contracareze acești factori? Tabelul 6.1 Sinteza factorilor de stres în procesul de adopție Etape ale adopției Factori de stres Pre-adopție infertilitatea decizia de a adopta incertitudinea și anxietatea legate de procesul de plasament atitudinea asociată adopției (Smith and

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
adoptat singură, după decesul soțului și alte 9 au adoptat împreună cu partenerul marital. Niciuna dintre mamele adoptatoare nu are copii biologici. Nu există relație de rudenie între adoptați și adoptatori. Doi copii au fost adoptați din plasament familial la familia adoptivă, restul opt fiind adoptați în urma încredințării și încuviințării adopției. Analiza datelor. Informațiile au fost grupate pe trei categorii: cele care au relevat factori de stres, resurse și strategii de coping specifice perioadei pre-plasament, specifice perioadei de acomodare, respectiv de adaptare

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
rezultă din motivația de a avea un copil. Resursele sociale, în special suportul din partea apropiaților (în special familie extinsă și prieteni) au fost importante pentru șase familii. Pentru două familii a fost util să identifice și să observe alte familii adoptive. Procedura de adopție, prin solicitările sale, reprezintă un important factor de stres pentru majoritatea părinților adoptatori (opt cazuri din zece). În termeni foarte generali, procedura este caracterizată de părinții adoptatori ca fiind inflexibilă, greoaie, dificilă, anevoioasă, laborioasă sau complicată, o

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
cu persoanele candidate la statusul de adoptatori 345. Factorii personali, precum factorii psihologici, credințele și valorile personale, sunt invocați de părinții adoptatori ca fiind factori importanți pentru a depăși momentele de așteptare, solicitările și provocările procesului de adopție. O mamă adoptivă afirma: Dacă nu ai un psihic puternic și nu îți dorești din tot sufletul un copil, pe parcursul procedurii de adopție, ai tendința de a renunța la tot. O altă mamă afirma: M-am rugat neîncetat. Credința m-a ajutat sa

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
procedura de adopție, nu ar fi făcut-o în așa fel încât lucrurile să pară abordabile, am fi fost descurajați pe parcurs și poate chiar am fi renunțat. E o procedură greoaie, dar am avut suportul lor. Șase dintre mamele adoptive consideră practicienii din direcții ca fiind persoane "resursă", care le-au oferit suport în procesul de adopție. Nu toate sunt însă de aceeași părere. Două mame invocă lipsa de încredere și comunicare între ele și asistenții sociali din cadrul direcțiilor care

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
adoptatori și apreciat pozitiv. O respondentă asociază perioada de acomodare cu o perioada de "convalescență" a copilului căruia "îi era dor" de asistenții maternali. Un factor de stres mai puțin dezbătut în literatura de specialitate, face referire la legătura familiei adoptive cu asistentul maternal. Majoritatea adoptatorilor se întreabă dacă trebuie să păstreze această legătură, pe ce perioadă și ce formă să ia comunicarea. Afecțiunea pe care copilul o manifestă față de asistenții maternali adeseori este îngrijorătoare pentru adoptatori. "Iubirea instantanee" pe care

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
pentru adoptatori. "Iubirea instantanee" pe care ei se simt responsabili să o manifeste la întâlnirea cu copilul, o doresc să vină și din partea copilului, iar imixtiunea asistentei maternale este văzută ca o piedică în crearea legăturii dintre copil și mama adoptivă. Majoritatea preferă să țină legătura pe perioade scurte, prin telefon, poștă sau e-mail. Pentru toți copiii adoptați după vârsta de 6 luni, mamele au recunoscut dificultățile de relaționare care s-au întins, în funcție de situație de la câteva săptămâni la câteva luni

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
copil, apreciind fișa medicală din dosarul copilului ca fiind neconcludentă, cu multe erori sau lacunară. Lipsa informațiilor despre evoluția psihologică, comportamentală a copilului creează un sentiment de incertitudine în interpretarea și înțelegerea manifestărilor afective și comportamentale ale copilului. O mamă adoptivă spunea: eu nu știu cum îl va afecta perioada în care nu a stat cu noi, nu știm ce moștenește, nu știu ce e normal și ce nu în comportamentul lui, dacă anumite reacții sunt de moment, sunt accidentale sau trecătoare sau îi stau

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
și elimina aceste probleme de sănătate. O sursă a acestei disponibilități este responsabilitatea ridicată pe care părinții adoptatori o resimt în raport cu acești copii, o cauză fiind aceeași teamă de a nu fi acuzați de neglijență în creșterea copilului. O mamă adoptivă spunea: trebuie să ai mai multă grijă de el decât de copilul tău. Serviciile medicale accesibile sunt cele comune tuturor copiilor. Nemulțumirea mare a respondentelor este lipsa de suport, în special financiar, pentru analizele medicale și pentru tratamente. O respondentă

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
ședințe de logopedie, teama mamei de stigmatizare a copilului, a împiedicat urmarea acestor ședințe: Cineva ne-a spus că acolo merg numai copiii nebuni, a afirmat ea. În mod similar, teama de a nu-i "înregistra" copilul a împiedicat mama adoptivă, al cărui copil prezintă întârzieri în dezvoltarea cognitivă, deficit de atenție și probleme de limbaj să solicite ajutorul psihologului. În aceste cazuri, problema copilului este acceptată de părinți, atitudinea lor fiind mai degrabă una de resemnare: va vorbi dacă va

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
este momentul potrivit? Nu pot să știu și totuși psihologul mi-a spus că eu voi ști. Mi-e teamă. 6.4 Concluzii Pentru a răspunde la întrebările adresate inițial, am avut în vedere mai multe cicluri ale formării familiei adoptive, care au scos în evidență factori de stres și constrângeri specifice, resurse și strategii de coping diferite. O primă concluzie ar fi aceea că, pe lângă stresul principal al adopției unui copil, care intră în familie cu o serie de caracteristici

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
mai mică adaptarea. Un prim indicator al adaptării îl reprezintă calitatea relațiilor dintre membrii familiei. Constatăm legături bine consolidate în timp. Afecțiunea pe care copiii adoptați o manifestă în raport cu părinții reprezintă cea mai importantă resursă pentru întărirea acestor relații. Familia adoptivă rămâne însă deficitară pe planul comunicării cu copilul despre adopție. Strategiile de evitare și amânare au ca efect menținerea unui nivel de stres constant în legătură cu acest subiect. În ceea ce privește cel de-al doilea indicator prin care am definit adaptarea, promovarea dezvoltării

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
copilul despre adopție. Strategiile de evitare și amânare au ca efect menținerea unui nivel de stres constant în legătură cu acest subiect. În ceea ce privește cel de-al doilea indicator prin care am definit adaptarea, promovarea dezvoltării copilului, observăm o disponibilitate ridicată a familiei adoptive de a investi în copilul adoptat. Problemele care creează stres, dar care sunt abordate în general cu succes sunt cele care fac referire la starea de sănătate și dezvoltarea fizică a copilului. Problemele pentru care, o parte dintre familii, identifică

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
copiilor, adeseori recurg la adopție. Dincolo de efortul (material, psihologic, medical) de a utiliza tehnologiile moderne de reproducere, adopția poate reprezenta încercarea cuplurilor care se simt stigmatizate de a normaliza situația. În mod paradoxal însă, se poate întâmpla ca însăși parentalitatea adoptivă să fie discreditantă, stigmatizantă în special pentru persoanele care adoptă din motive de infertilitate. Într-un studiu realizat de Miall 360 pe un eșantion de tip snowball format din 71 de femei infertile, care au adoptat sau erau în proces

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
urmare a faptului că nu li se cunoaște trecutul genetic. O serie de autori consideră că, în general, copiii adoptați se nasc din backgroud-uri genetice mai puțin favorabile 363. Dacă stigmatizarea infertilității poate fi pusă pe seama ideologiei pronataliste, stigmatizarea parentalității adoptive, respectiv stigmatizarea copiilor adoptați pot fi atribuite altor cauze. Stigmatizarea parentalității adoptive își are originea în viziunea tradiționalistă, care accentuează importanța legăturii genetice, biologice, de sânge din interiorul familiei în formarea relațiilor de rudenie. Lebner 364 arăta că, în prezent

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]