2,048 matches
-
cutreierau cine știe ce universuri sentimentale. Va, mai rămânea un piculeț liniștit, urmărea cu ochii lipiți o buburuză viu colorată ori un gândăcel preocupat de problemele sale diurne și deodată, ca un zmeu În miniatură, se repezea vijelios spre cârdul de rațe adormite și găini moleșite de căldura soarelui de vară, scoțând țipete ce se voiau Înfiorătoare. Orătăniile alergau bezmetice din calea viforului cald, mirându-se nespus de perfidia hultanului care putea lua orice formă umană. Atacul, pe cât de vijelios, pe atât de
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
semnelor tot mai șterse, purta lentile 6-, doi ochi pe față, doi pe dos, andreaua înțepa degetele, pe genunchi se șiroia agheasmă mare. Sub epitrahil, degetele arhimandritului deșirau rugăciune din fiecare bob de metanie; rugăciunea minții limpezea curgerea; sângele, râu adormit, își caută cu ochii închiși vadul; sub epitrahil, Petru, tot mai puțin cu fiecare incertitudine mărturisită, ochii două oceane pline de nerostire. Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul meu mult milostive, îți mulțumesc că prin mărturisirea mea m-ai învrednicit pe mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
răstignire. Apoi încreștinează Galia, împreună cu Lazăr și Maximin. Revine pentru scurtă vreme la Ierusalim, iar de acolo pleacă la Efes, unde se întâlnește cu apostolul Ioan. Moare în urma unei boli și este înmormântată la Efes, în peștera celor șapte tineri adormiți. În 899, împăratul Leon al VI-lea, Înțeleptul, poruncește ca moaștele să-i fie transferate la Constantinopol. Brațul său stâng se află și acum la mânăstirea Simonos Petra, care o slăvește pe Maria Magdalena ca pe o a doua întemeietoare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
trezit, acasă, nu m-au certat nici mama, nici tata. Ba se uitau nu știu cum, așa, la mine, de parcă nu mă mai văzuseră până atunci. Mai târziu, mama mi-a spus că bărbatul acela cu băiatul lui m-au adus, gata adormit, m-au lăsat pe pat și, când au dat să iasă, copilul s-a uitat în jur (e drept că nu prea avea ce să vadă, doar eram un sat de pescari și trăiam din ce ne dădea apa), a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
apa. Știu și ce culoare au norii, dacă e răsărit sau asfințit, dacă se pregătește de ploaie sau vine furtuna, dacă... Dar ce importanță are !... Câteodată, n-aș mai fi vrut nimic decât să mă lase în pace. Dar așa, adormit, de cu noapte, mă duceau la apă. Să stau acolo. Ceilalți aveau pe câte cineva din familie, mai stătea cu ei... La mine, cine ?! Vecinii mă aduceau la apă în zori, mă luau seara. Uneori, mă uitau și peste noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
ceva. ― Rămânem În așteptare, nene Mitrule. Până atunci, noi vom face vizita bolnavilor. Brancardierul s-a ridicat și, cu fruntea plecată, a ieșit... O dimineață cu lumină aurie Îți Îmbia sufletul și mintea la gânduri frumoase... Era duminică. Târgul părea adormit... O căruță trasă de un cal se hurduca pe drumul cu hârtoape... spre ieșirea din târg. Pe scaunul improvizat dintr-o scândură, acoperită cu un țol, ședeau doi țărani; unul cu plete sure, iar celălalt mult mai tânăr. În față
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
oare strigătul ei disperat : Nu pot comunica cu el ! Nu pot comunica cu Justin !" Toți pragmaticii știu că nu se poate comunica cu o persoană sub anestezie totală. Este singura care are acest dar dumnezeiesc de a comunica cu pacienții adormiți, dacă sunt încă legați cu fire puternice de viață. Incursiunea în craniul care ascundea anomalii perenizate de cei peste cei douăzeci de ani de suferință ai lui Justin nu durează atât cât ar fi fost necesar pentru o intervenție de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
un deget un picior ieșit de sub învelitoare. În acest gest am recunoscut toate mângâierile gingașe cu care mă copleșise altădată. Nu a îndrăznit să mă privească și a murmurat : "Dora !" și apoi, parcă rușinat : "Mino-dora !" Am înțeles că în fetița adormită te regăsise mai întâi pe tine, pe tine Dora, primul lui copil, copilul legitim care îl așteptai și tu, și mai ales femeia de care îi era legată viața. Nu l-am învinuit, ci l-am iubit și mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
zâmbind. Nicio problemă, îmi răspunde el serios. La ora 8 îi arunc bagajele în avion... Am rămas fără cuvinte. Ca și cum totul era perfectat, cu aerul omului care nu cunoaște ce este refuzul, mi-a aruncat simplu: "OK! Rămâne ora 9!" Adormitele mele instincte s-au trezit brusc și, în următoarea secundă, i-am croit o pereche de palme de care, sincer, mă mândresc și acum. Atunci s-a întâmplat ceva neașteptat: asistența, realizând despre ce este vorba, a început să aplaude
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
de trei ore pentru a face baie, de două pentru a mânca, de două sau de trei pentru a mă ridica din pat. Nu pot munci pentru că nu mă pot scula dimineața; bărbații cred, brusc, că se află în pădurea adormită atunci când urmăresc mișcarea zenoniană a mâinii mele prin aer, spre o buclă de păr care, între timp, a uitat să mai existe. Nu am cronologie sau sunt cronofagă. Orele curg prin mine fără să lase nici măcar dâre lipicioase de melc
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
cal și a pulberi aurite, beduinul pe care l-ai chemat cândva noapte de noapte, fată slăbuță și strânsă între perne, zburătorul tău morganatic. Femeia uriașă, cu pielea exalând chemarea celeilalte Asii, conduce mașina, lângă tine, maiestuoasă prin însăși corpolența adormită a ființei ei revărsate sub falduri, sub basmaua care îi acoperă regulamentar părul și care se înnoadă sub bărbie, formând un triunghi brodat cu sclipici pe umeri și trasându-i, geometric, linia obrajilor pufoși, singura parte descoperită privirii. Este Rezvan
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
adevărat... Câți bărbați acceptă două adopții de dragul unei femei? Își aduse apoi aminte de anul când fusese foarte bolnavă, în urma unui nenorocit de accident cu mașina. Două săptămâni zăcuse în comă. Zăcea așa, într-o lumină galbenă, nici trează, nici adormită, ar fi vrut să plângă din cauza durerilor, dar nu avea putere. Două săptămâni Liviu nu se dezlipise de lângă patul ei. Apoi cumpărase zeci de cărți de medicină naturistă, le studiase, îi făcuse un regim. Tot el descoperise și qigong-ul, făcuse
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
o afacere importantă, nu avea cum să o lase baltă. Va veni anul următor cu cel mai rapid pachebot! În scrisori, numai bine; una pe an, iarna. Donna Iulia le citea, apoi le așeza în sertarul mesei. Noaptea, uneori, aproape adormită, Donna Iulia umbla după ultimul plic. I se părea că nu înțelesese ceva. Recitea; înțelesese bine. Câteva rânduri, de fiecare dată, Tim le adresa părinților. Donna Iulia le arăta scrisoarea - locuiau la câteva case. Să știi că sunt mereu în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
coborî!” a zis acesta, apoi s-a întors spre ea, salutând-o. Donna Iulia i-a spus că lupii vor veni sigur. Pentru că îi chema el. Bărbatul a râs. „Primejdia s-ar putea să trezească de-a binelea târgul ăsta adormit!...” Donnei Iulia nu i-au plăcut spusele lui, altceva ar fi dorit să audă. „Nu orice trezire aduce bine”, a zis. Vânătorul nu a auzit-o. Când Donna Iulia a întors capul, bărbatul era departe. Apoi parcă s-a pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
Nici anul acesta nu a început bine. Cel puțin pentru familia noastră. Dáëa este bolnavă, pe deasupra într-o perioadă, când după unspre-ze-ce ani începe să aibă repetiții la teatru; eu sunt cuprins de o moleșeală ciudată și tot timpul sunt adormit; și ce este mai grav, ieri a murit credincioasa noastră boxeriță Šugr. Cu paisprezece ani în ur-mă Dáëa a găsit-o în într-o ghenă, avea două zile, i-a salvat viața, iar de atunci au rămas prietene nedespărțite și
Václav Havel - Pe scurt, vă rog.Cartea de după putere by Heliana Ianculescu () [Corola-journal/Journalistic/7372_a_8697]
-
anumită lumină, de culoarea pomilor înfloriți, de bâzâitul albinelor, de căldura plăcut-moleșitoare a acelor zile care m-au marcat pe vecie. După cum, în "regim nocturn", n-am să uit cum citeam, prăpădindu-mă de râs, singurul treaz într-un oraș adormit, Serile în cătunul de lângă Dikanka, al lui Gogol, apoi, în notă dramatică, seria Dostoievski, vastele cearșafuri istorico-metafizice ale lui Tolstoi, povestirile și teatrul lui Cehov. Aveam douăzeci de ani, "eludasem" câteva luni din serviciul militar și, oprit de la băutură și
Ce tabieturi de lectură aveți? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7400_a_8725]
-
cu o mizanscenă freudiană, filmul lui Skolimowski explorează alienarea ființei umane într-un loc unde nu s-a întâmplat nimic, populat cu cehoviene ființe de prisos și unde avem parcă unul și același anotimp: toamna. Leon "trăiește" cu această iubită adormită patru nopți de dragoste, îi explorează corpul acestei poloneze lăptoase cu sâni grei, corp care apare la lumina lanternei într-o tensiune revelatorie pentru bărbatul care, deși atât de aproape, nu o poate atinge. În schimb, spațiul camerei îi devine
Ridicole iubiri by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7414_a_8739]
-
-l îmbracă, rasul, fac parte dintr-un ritual care ridică fiecare gest la înălțimea evenimentului, o întâlnire cu femeia iubită. Bea mai multe pahare de șliboviță, mănâncă din sandvișurile rămase, se instalează comod pe scaun, toastează, totul în fața unei femei adormite căreia încearcă fără succes să-i pună inelul pe deget, împlinirea unei fictive logodne. Toată această singurătate care face din iubita adormită martora unei relații imposibile și care-l înscrie pe îndrăgostit într-un rol fără spectatori, într-o iluzie
Ridicole iubiri by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7414_a_8739]
-
multe pahare de șliboviță, mănâncă din sandvișurile rămase, se instalează comod pe scaun, toastează, totul în fața unei femei adormite căreia încearcă fără succes să-i pună inelul pe deget, împlinirea unei fictive logodne. Toată această singurătate care face din iubita adormită martora unei relații imposibile și care-l înscrie pe îndrăgostit într-un rol fără spectatori, într-o iluzie, face lirismul implicit al filmului lui Skolimowski. Ieșind pe fereastră după ce reparase ceasul femeii, Leon este descoperit de poliție, anchetat și acuzat
Ridicole iubiri by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7414_a_8739]
-
ficțiunile sale, probează fragilitatea ființei umane și dificultatea de a comunica. Lirismul filmului cu inserturi naturaliste dobândește o notă tragicomică. Leon trebuie să-și deschidă o nouă fereastră către lume, însă nu știm cine va juca rolul frumoasei din pădurea adormită și când acest lucru se va mai întâmpla.
Ridicole iubiri by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7414_a_8739]
-
Heart Association, ei au stabilitcu o evaluare corespunzătoare a riscului cardiac. dintre ele, care corespunde dificultății de a adormi în fiecare seară, pe parcurs de o lună, crește riscul de producere a crizelor cardiace cu 45%. - dificultatea de a rămâne adormit aproape în fiecare noapte pe parcurs de o lună - crește riscul de producere a unui atac de cord cu 30%. - când pacientul nu se simte odihnit după ce se trezește, timp de mai mult de o dată pe săptămână - crește acest risc
Insomnia creşte riscul de declanşare a crizelor cardiace () [Corola-journal/Journalistic/68531_a_69856]
-
dintre partiturile coregrafice create pentru soliști sau pentru ansamblu evidențiau calitățile coregrafului, puse în valoare de o companie de foarte bună calitate. Stufoșenia tratării subiectului, cu multe adăugiri și deformări, îngreuna însă receptarea spectacolului. Povestea tradițională a Frumoasei din pădurea adormită, căreia Charles Perrault (1697) și frații Grimm (1821) i-au dat versiunile scrise, a dat naștere unei opere majore din repertoriul coregrafic universal. Ea a fost concepută mai întâi în stil clasic pur, în versiunea lui Marius Petipa și pe
Frumoasa din pădurea adormită by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6872_a_8197]
-
vreau o frunză într-o carte/ și alte povești sunt la fel/ îmi șoptea ea aparte/ Ea alerga - simți, clipocind, susur/ rază, nervuri, fir de mătasă/ verde fluid, ochii mei micșorând/ străvezie și albă mireasă." Bucolică: "începutul de la prima/ și adormita muțenie/ mi l-am ținut drept în pumni/ fierbinte și crescut cheag/ de lan verde auriu/ Drept ca spinarea strămoșului/ în tihna taciturnă/ pe lavița pictată/ în liniștea ușor pășind/ a muierilor harnice/ spre biserica senină/ între șipot și țintirism
Poemul Și scrisoarea by Cristina-Monica Moldoveanu () [Corola-journal/Journalistic/7922_a_9247]
-
care fusese Abia doi scăpară în tufe dese. Argineanu ia armele învinsului, îi ia și puterea, îi ia și calul. E ostenit și i s-a făcut și foame. După ce mănâncă, adoarme. Viteaz, însă păgubos. Turcii, alarmați, tabără pe el, adormit cum e. Este legat fedeleș și dus înaintea sultanului Mahomet. Furios, sultanul poruncește să fie omorât în chinuri groaznice. Dar, prinsul, semeț, îl sfidează. - Sunt român, strigă, și Argineanu mă cheamă, Om de credință și fără teamă. Un pic de
Un Hercule valah by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7431_a_8756]
-
National Gallery, neștiind, de fapt, la ce să ne așteptăm. Văzusem deja câteva din tablourile lui Vermeer (Femeie cu balanță, Fata care scrie, Fata cu pălărie roșie erau chiar proprietatea muzeului din Washington), la New York admirasem alte trei lucrări (Fata adormită, Femeie cu lăută, Alegoria religiei), iar o a patra, Fată în-treruptă în timp ce cântă, de la Frick Collection, mă făcuse să merg la filmul "Girl, Interrupted", care avea s-o propulseze între celebrități pe o actriță al cărei nume se află azi
"În ce tablou v-ar plăcea să intrați?" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7966_a_9291]