35,844 matches
-
a trăit douăzeci de ani. Cartea ei cuprinde patru capitole în care se urmăresc etape din evoluția protagonistei, patru etape ale transformărilor ei pînă la pubertate și chiar adolescență. Un singur lucru pare că nu se modifică: inocența limbii care adună și spune povești. Povești nenumărate și nesfîrșite, cu și despre oameni, obsesii, spaime, viață și moarte, exil, bucurii, suferințe, singurătăți. „Circul era ca un ghetou", îi mărturisește în interviu Aglaja, Rodicăi Binder. „Nu aveam nici un contact cu oamenii din afară
Dumnezeu e trist by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13826_a_15151]
-
die judecata. Numai că la 5 august 70 când s-a deschis procesul, Cicero a dat peste cap toate calculele: contrar obiceiului el a ținut un foarte scurt, dar percutant discurs, după care a prezentat probele irefutabile pe care le adunase și a aruncat în joc martorii. În fața dovezilor evidente juriul, majoritatea era în favoarea inculpatului, a fost paralizat iar faimosul Hortensius și-a recunoscut înfrângerea. Sentința a fost pronunțată la 14 august. Verres a fost condamnat la exil și la plata
Un corupător corupt condamnat de justiție by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13835_a_15160]
-
praful endemic din București: contribuabilul plătește ca să aibă un oraș curat. Primarii de toate rangurile din acest oraș chiar nu văd că toate firmele care se ocupă de curățenia Capitalei își bat joc de bucureșteni? Mașinile care ar trebui să adune praful, mai rău îl ridică, pe bani grei. n-au vreme să observe asta, ei au probleme politice înalte, nu se împiedică în asemenea fleacuri.
Primarii Bucureștiului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13857_a_15182]
-
presei din teritoriu. În loc de-a le lăsa să se "evapore" în momentele rostirii sau publicării lor într-un cadru minor, comentatorii cu pricina își strîng cu evlavie astfel de texte în volum. Bunăoară, un Ilie-{tefan Rădulescu "și-a adunat și el recenziile într-o carte, dar nu după ce le-a publicat în reviste, ci după ce le-a citit în holul primăriei din Călărași sau în incintele altor instituții". D-sa nu se dă în lături a afirma că "o
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13868_a_15193]
-
cu nimeni și nimic decît cu autorul lui Autorul care, și el, e un personaj în sine (un om cu o nebunie asumată, torturat de felurite fobii), un cineast care declară, într-un interviu: "Filmările nu-mi servesc decît ca să adun material. Nu creez decît la montaj"... Exact aceeași senzație ( că filmul nu e de descoperit pe platou, că filmul adevărat se face în altă parte) am avut-o văzînd în festival un documentar, CIAO, FEDERICO, de Gideon Bachmann. Un tînăr
Ciao, Federico! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13879_a_15204]
-
televiziune din România și rețelele internaționale de știri, fie că sînt stații tv sau agenții de presă. Era foarte normal ca dvs. care vă beați cafeaua în fața televizorului să știți mai multe decît știam eu la Bagdad. Dvs. primeați informații adunate de la sute de corespondenți care se aflau de ambele părți ale baricadei, pe cînd eu aveam doar punctul de vedere oficial și acela imposibil de verificat. Tocmai de aceea transmisiile mele erau întotdeauna completate de colegii de la București cu știri
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13916_a_15241]
-
poet cu sărutările ei, ca să-i mai tempereze intransigența politică". Dar consemnările spirituale de acest tip care abundă nu au, așa cum s-ar putea crede, un caracter aleatoriu, nu sînt pur și simplu accidentele contrarietăților unui cititor dezamăgit. Ele se adună pe cîteva linii ale unei realități negative, abordate cu un anume sistem discret, dezvăluie disciplina aproape inaparentă a unui "Studiu de caz". Comentariile scurte sugerează o imagine globală. "Impresionismul" lor bonom și jucăuș nu exclude o ordine, fie și difuză
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13899_a_15224]
-
le respectă, într-o ilustrație neizbutită: "La șase dimineața la policlinica din Șerban Vodă, pentru ecografie. Am (rezervat) numărul doi. Dar doctorul A. Pop (o somitate se spune în materie) lipsește. După o oră încep să-mi pierd răbdarea. Se adună multă lume. Holul plin. Ființe sărmane așteaptă în sala neîncălzită să le vină rîndul. La nouă sîntem anunțați de către o asistentă arțăgoasă că medicul întîrzie pînă după unsprezece. Simt că-mi plesnește capul. Picioarele și mîinile înghețate. Fac drumuri scurte
Conotațiile libertății (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13954_a_15279]
-
tînăr, Nadeau se grăbea să-i publice în versiune franceză, deschizînd astfel calea succesului lor european. Nadeau e apoi primul care aduce în librăriile franceze o carte despre Gulag, Povestiri din Kolîma, de Varlam Șalamov. Iată doar cîteva repere care adună un trecut. Suficiente însă pentru a înțelege de ce cartea sa, una de amintiri, devine importantă, devine un document de primă însemnătate pentru orice cititor profesionist. Nu unul arid, de strictă istorie literară, ci unul savuros, de o suberbă mobilitate a
Binecuvîntarea amintirii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13949_a_15274]
-
cronicar, a vrut ca aceastea să fie amintiri literare. „Monștri sacri" sînt, spuneam, cei mai mulți dintre cei care trec prin paginile scrise de Nadeau. Dar ei sînt și oameni, cu luminile și umbrele unei vieții trăite într-un secol care a adunat prea multă istorie. În ordinea capitolelor, cîțiva dintre ei: Breton, Sartre, Maurice Blanchot, Henry Miller, Artaud, Gide, Beckett... A povesti ceva - orice fapt ce scapă legendei știute de mai toți și care întotdeauna încape într-o prefață - despre omul din spatele
Binecuvîntarea amintirii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13949_a_15274]
-
o poate face amantă. Se năpustește, gafând, asupra "stăpânei", care-l respinge "râzând ușor, cristalin". Regretă imediat imprudența și-și promite să nu mai greșească, să-și tempereze "lăcomia", "orbirea", spre a nu pierde într-o clipă tot ce a adunat cu trudă. Ocolește aventurile, angajările riscante, sentimental se rezumă la relația, intrată în rutină, cu odihnitoarea Gabriela, după cum prudent va fi în toate, optând, în politica ziarului, pentru linia națională moderată, centristă. Dar acționând în felul acesta, cântărind tot timpul
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
dintr-un cremșnit, de pe o farfurioară ținută cu grijă - "să n-o scapi" - pe genunchii goi, bine strânși. Își ținea cât putea respirația pentru că, intrând în salonul mare, întunecos, îl izbise mirosul acela grețos "de mormânt", miros de coroane mortuare adunate în capela unde fusese expusă Anna-Tante, prima înmormântare la care asistase de curând, cu mult interes, până când leșinase tot ținându-și răsuflarea. Se temea că și de astă dată va simți slăbiciunea aceea și amețeala, că va cădea, și de
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
unui edelweis presat sub sticlă, pergamentul mângâios al unei cărți cuprinzând peripețiile hazlii, mult gustate și de mine, ale lui Max und Moritz și, ceea ce mă uluia de-a dreptul căci nu mai văzusem până atunci, sătucul nemțesc cu căsuțe adunate în jurul unei biserici, totul scufundat într-un glob masiv de sticlă, în care se pornea deodată din văzduhul de cristal - după ce îl întorceai o clipă cu capul în jos - o ninsoare ca într-o seară de Crăciun. Tolăniți printre perini
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
și care se desfășoară deja la Varșovia și la Moscova) susține tinerii compozitori români prin comenzi și prin posibilitatea ca lucrările comandate să fie interpretate corespunzător. Lucrul cu un ansamblu specializat de muzică contemporană, workshopuri, concerte ar putea astfel să adune laolaltă tineri creatori, să-i îndemne spre comunicare și ( auto)evaluări, să le inoculeze în ultimă instanță astfel de obișnuințe ( pierdute de ceva vreme). Poate că susținerea financiară a Fundației Siemens va fi limitată, în timp, dar ideile și structura
Ernst von Siemens și tinerii compozitori români by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13987_a_15312]
-
exemple aparțin unui stil solemn care imită de fapt tonalitatea religioasă și poate pe cea filozofică, într-un discurs politic mesianic: "frați întru umanitate"; "pe dificilul drum al renașterii naționale întru demnitate, trai civilizat și pace"; "intelectualii noștri își vor aduna simțirea și talentul, forța și nemurirea ideii întru nădejdea de mai bine a României" etc. ( Dimineața 187, 1996). În fine, nu pot lipsi utilizările degradat-parodice: "Descîntece întru adormirea corupției" ( titlu de volum din 1997), "ceilalți doi companioni întru falsificarea alcoolului
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
Princesse Bibesco 1866-1973 de Ghislain de Diesbach, publicată la Paris în 1986, reeditată în 1997 și tradusă în limba română, în 1998. El constă în agende, caiete sau carnete, în jur de două sute, în afara altor mii de hârtii cu însemnări, adunate când anul se arătase debordant în evenimente. În al său "cuvânt de mulțumire", autorul recunoaște că în ciuda tuturor dificultăților de lecțiune și a formei lor "adesea eliptică" acesta reprezintă "o bază biografică infinit mai sigură decât corespondența Marthei Bibescu cu
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
donatorilor de sînge. Să scrii un poem despre donatorii de sînge este, la prima vedere un pariu de nesusținut. Iar rezultatul ține de domeniul miracolului: "Să te-nmulțești altfel:// sub pavăza carnetului de donator/ în încăperi albe/ sîngele tău se adună/ în vase străine/ pentru ca mai tîrziu/ să trăiască în alții// va aduce cu sine paloarea?/ fierbințeala nopților lungi,/ tremurul mîinilor mele/ cînd îți trec prin păr/ gustul cenușii tot mai apropiat/ vor fi acolo?/ Să supraviețuiești altfel:/ în trup de
Elegii de histrion by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14005_a_15330]
-
făcea astfel: "...obosit de discuții, șeful nu-i mai dădea de fapt servitorului actele, ci, cu o decizie instantanee arunca actele departe pe gang, astfel că sforile se desfăceau și foile zburau în toate direcțiile, servitorul chinuindu-se să le adune. ș...ț Iar acest excelent servitor își pierdea stăpânirea de sine, se așeza pe actele strânse și nu mai făcea nimic altceva decât să-și balanseze picioarele". Organizarea scenografică a imaginii vizuale nu rămâne la Kafka de domeniul ficțiunii, ci
Vocația scenografică by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/14021_a_15346]
-
Sorin Lavric Valoarea unei doctrine stă în gradul ei de contagiune sufletească, iar forța ei de convingere se măsoară după cîmpul de emulație pe care îl poate provoca. Nu stufoșenia subtilităților conceptuale, ci numărul de prozeliți adunați în numele ei este adevăratul criteriu al valabilității sale sociale. Ceea ce înseamnă că o doctrină pe care nu o poți studia decît expunîndu-te riscului de a fi molipsit de ea are toate șansele de a deveni o viziune în stare a
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
uscate, care era o culoare practică. Puseseră învelitori de plastic pe tetiere ca să le protejeze de părul unsuros al lui Chanu. Erau aici mobile peste mobile, mai multe decît văzuse Nazneen vreodată în- tr-o singură încăpere. Și dacă ai fi adunat toată mobila din gospodăria de acasă, din fiecare ghar4 al unchilor și mătușicilor, tot nu s-ar fi adunat atâtea ca în camera asta. O masă joasă cu tăblie de sticlă și picioare de plastic oranj, trei măsuțe de lemn
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
lui Chanu. Erau aici mobile peste mobile, mai multe decît văzuse Nazneen vreodată în- tr-o singură încăpere. Și dacă ai fi adunat toată mobila din gospodăria de acasă, din fiecare ghar4 al unchilor și mătușicilor, tot nu s-ar fi adunat atâtea ca în camera asta. O masă joasă cu tăblie de sticlă și picioare de plastic oranj, trei măsuțe de lemn care intrau una în alta, masa cea mare pe care o foloseau pentru cină, o bibliotecă, un colțar, o
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
de la copiii servitorilor. Chiar și de la propria mea familie, deși nu sunt nevoiași. Le e gîndul numai la bani. Își închipuie că pe aici banii se găsesc la fiecare colț de stradă și că eu nu trebuie decît să-i adun în palatul meu. Dar eu nu am venit aici pentru bani. Muream cumva de foame în Dhaka? Nicidecum. Se interesează cumva de diplomele mele? - Făcu un gest spre perete, unde erau expuse diversele lui certificate înrămate. - Nicidecum. În plus..., își
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
aici lângă Firiza, a venit, m-a găsit acolo, vindea pe-atunci Biblii și ochelari, a venit la mine și și-a reluat lecția de franceză exact de unde a lăsat-o... Marian Ilea: Sunt momente, cred, ale prozatorilor puternici care adună zi de zi, vreme de ani de zile, tot felul de fraze, de ici, de colo, fraze auzite-n metrou, fraze auzite la bistrou, fraze auzite-n tramvai, o înjurătură auzită pe nu știu unde... la un moment dat există un anume
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
locul, era un război cumplit și erai mai mult confuz după ce terminai, pentru că nu aveai curajul să recitești. Marian Ilea: Erau în satele din Maramureș, de fapt din Transilvania, cam în fiecare sat, doi-trei foarte buni povestitori țărani care se adunau pe bănci, la drumul țării - în jurul lor roiau oamenii, și ăia tot povesteau. Erau oamenii ăia scriitori în stare embrionară, erau așa-numiții "povestași" ai literaturii sud-americane sau puteau să fie la un moment dat un foarte bun material pentru
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
vecin, de pildă, care mi-a explicat pentru prima dată, cum se ducea cu arcanul la oaste, pentru că eu aveam cu totul și cu totul altă impresie, se punea mâncare, băutură pe masă în mijlocul satului sau la biserică, unde se adunau doritorii, în jurul mesei erau funii pe țăruși și o funie care înconjura masa... se băgau pe sub funie să fure... beau, mâncau, se strângea funia și care era prins în funie, era dus la oaste. Era o chestie pe care nu
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]