1,188 matches
-
care a prins, mai ales, la persoanele care au suferit în timpul războiului. Nu în ultimul rând, principiile adventiștilor au intrat în contradicție cu ordinea statului, deoarece această idee era considerată o propagandă contra efectuarea serviciului militar. În scopul combaterii expansiunii adventiste, autoritățile au utilizat preoți ortodocși, care au susținut predici anti-sectante. În primul deceniu după Marea Unire, populația eterogenă din Bucovina a acceptat noua guvernare românească, însă a considerat-o temporară, astfel că implicarea în viața politică, socială și culturală a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
apreciată drept nepericuloasă la adresa statului român. Sectele religioase nu au avut un număr mare de membri, însă propaganda lor în căutare de noi aderenți a intrat în conflict cu legile în vigoare. Cei mai vizibili s-au dovedit a fi adventiștii, existenți în toată Dobrogea, care variau de la 50-60 membri în Constanța (str. Olteni nr. 1), la 150 de adepți în Turtucaia și un număr „însemnat” în Caliacra. În Durostor și Tulcea aveau priză la țărani și muncitori, exploatând necunoașterea situației
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
acestora. În Constanța și Brăila au atacat religia de stat printr-o propagandă dăunătoare cu ocazia schimbării calendarului, afirmând că asta înseamnă trecerea la catolicism și protestantism. La Tulcea însă, activitatea acestora era percepută fără a avea scopuri subversive. Alături de adventiști au fost semnalați baptiștii (50-60 membri în Constanța, str. Dumbrava Roșie nr. 23), calvini, în număr restrâns (Brăila și Tulcea), lipoveni (Tulcea și Brăila), molocani și duhobani, dar fără a fi periculoși. Atenția principală a fost acordată mișcării comuniste, pe
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
motive principale: primul, natura religioasă a „rasei slave”, iar al doilea era marcat de condițiile de libertate în exprimarea convingerilor religioase, prevăzute în Constituția României. Cele mai active secte în Moldova, în primul deceniu postbelic, au fost baptiștii, inochentiștii și adventiștii. Problema Basarabiei nu a fost doar una politică, ci și una de masă, având în vedere populația eterogenă și rusificarea acesteia de către regimul țarist începând din 1812. Prin diverse acțiuni propagandistice, nu neapărat comuniste, s-a indus ideea că U
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Decizia nr. 4781 din 17 aprilie 1937 prin care au fost scoase în afara legii mai multe secte: Stiliștii, Asociațiile Mileniste (Asociația Internațională a Studenților în Biblie, Martorii lui Dumnezeu-Iehova, Societatea de Biblii și Tratate), Penticostalii, Biserica lui Dumnezeu-Apostolică, Pocăiții, Nazarenii, Adventiștii reformiști, Secerătorii, Hliștii și Inochentiștii. În continuare, sectele religioase au rămas în atenția sporită a autorităților și, uneori, au fost luate măsuri legale de interzicere a acestora, în principal datorită propagandei care, în anumite zone ale României, a atras un
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
șovinist aflat „în supraveghere strictă”, Ștefan Filip. În perioada 25 noiembrie 1931-25 februarie 1932, în unitățile subordonate Diviziei 3 Infanterie au fost descoperiți 15 comuniști, patru șoviniști, doi cu sentimente ostile țării (ambii fiind membri ai sindicatului comunist) și un adventist. Regimentul Argeș nr. 4 avea în rândurile sale pe Iosif Cernny, Iosif Sortozi și Atanase Meladof, toți simpatizanți ai partidelor muncitorești și mișcării comuniste, Regimentul Muscel nr. 30 a identificat doi comuniști (Tazetos Mihaiu și Siptasi Mihaiu), un alt comunist
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
O zi mai târziu, la 11 aprilie 1932, Regimentul 6 Artilerie, cu garnizoana în Pitești, a raportat despre cei trei militari suspecți existenți, dintre care doi făceau parte din Sindicatul Unitar comunist (Francisc Naghi și Iosif Szabo), iar unul era adventist (Loghin Crahmaly). Nu mai puțin de 16 militari aflați sub arme se aflau supravegheați de cadrele Biroului 2 Contrainformații al unității, conform unui material datat 16 aprilie 1932. Spre sfârșitul lunii aprilie 1932, Regimentul Muscel nr. 30 a transmis, sub
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
mare parte, de apartenență la comunism dar, în cadrul acesta, existau câteva nuanțe: „bănuit că are idei comuniste”, curier în serviciul sovietelor, propagandist comunist, membru în Sindicatul Unitar comunist etc., la care s-au adăugat patru sectanți (trei baptiști și un adventist), doi iredentiști cu „sentimente ostile țării”, respectiv câte un dezertor și un șovinist. O altă situație numerică, întocmită tot de Divizia 3 Infanterie, a avut în vedere numărul și naționalitatea ofițerilor în rezervă. Din totalul celor 1148 de ofițeri în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
informative din partea Jandarmeriei. Obiectivul central al sectelor a fost identificat ca reprezentând „destrămarea solidarității românești” și, în primul rând, „fărâmițarea bisericii strămoșești în diferite credințe rătăcite”. Ca fapt divers, la data întocmirii materialului, în România funcționau trei secte permise (Baptiștii, Adventiștii de Ziua a 7-a și Creștinii după Evanghelie) și alte 12, care își desfășurau activitatea în mod ilegal ( Studenții în Biblie, Martorii lui Iehova, Penticostalii, Nazareninenii, Adventiștii reformiști, Secerători, Inochentiști, Stiliști, Lipoveni, Tudoriști, Molocani și Bezopopoviți). Ordinul de Informații
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
divers, la data întocmirii materialului, în România funcționau trei secte permise (Baptiștii, Adventiștii de Ziua a 7-a și Creștinii după Evanghelie) și alte 12, care își desfășurau activitatea în mod ilegal ( Studenții în Biblie, Martorii lui Iehova, Penticostalii, Nazareninenii, Adventiștii reformiști, Secerători, Inochentiști, Stiliști, Lipoveni, Tudoriști, Molocani și Bezopopoviți). Ordinul de Informații nr. 124 emis de Serviciul Jandarmeriei la 2 septembrie 1941 a prezentat constatările efectuate în Basarabia, Transnistria și Ucraina, unde propagandiști adventiști și baptiști semănau „ideile rătăcite ale
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Biblie, Martorii lui Iehova, Penticostalii, Nazareninenii, Adventiștii reformiști, Secerători, Inochentiști, Stiliști, Lipoveni, Tudoriști, Molocani și Bezopopoviți). Ordinul de Informații nr. 124 emis de Serviciul Jandarmeriei la 2 septembrie 1941 a prezentat constatările efectuate în Basarabia, Transnistria și Ucraina, unde propagandiști adventiști și baptiști semănau „ideile rătăcite ale acestor secte”, sub masca diferitelor ocupații. Ordinul atrăgea atenția că mulți dintre propagandiști sunt „în slujba comunismului”, iar ideile propovăduite de aceștia erau opuse intereselor națiunii și statului român. Un alt Ordin de Informații
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Articolul 1 Se autoriza înființarea, de către Cultul Creștin Adventist de Ziua a Șaptea, a Institutului Teologic Adventist de Ziua a Șaptea de grad universitar, cu sediul în municipiul București, începînd cu anul de învătămînt 1992/1993. Organizarea și funcționarea institutului prevăzut la alin. 1 se vor realiza cu respectarea
HOTĂRÎREA nr. 165 din 6 aprilie 1992 privind autorizarea infiintarii Institutului Teologic Adventist de Ziua a Şaptea de grad universitar din Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108532_a_109861]
-
Articolul 1 Se autoriza înființarea, de către Cultul Creștin Adventist de Ziua a Șaptea, a Institutului Teologic Adventist de Ziua a Șaptea de grad universitar, cu sediul în municipiul București, începînd cu anul de învătămînt 1992/1993. Organizarea și funcționarea institutului prevăzut la alin. 1 se vor realiza cu respectarea dispozițiilor normative privind învățămîntul superior. Articolul 2 Institutul
HOTĂRÎREA nr. 165 din 6 aprilie 1992 privind autorizarea infiintarii Institutului Teologic Adventist de Ziua a Şaptea de grad universitar din Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108532_a_109861]
-
și funcționarea institutului prevăzut la alin. 1 se vor realiza cu respectarea dispozițiilor normative privind învățămîntul superior. Articolul 2 Institutul va funcționa cu facultăți de teologie pastorala, teologie-litere și teologie-asistența socială. Articolul 3 Cheltuielile de întreținere și funcționare ale Institutului Adventist de Ziua a Șaptea de grad universitar din București se asigura din fondurile proprii ale acestuia - provenite, în condițiile legii, din taxe, donații sau activități proprii -, precum și din subvenții acordate de Cultul Creștin Adventist de Ziua a Șaptea. Salariile personalului
HOTĂRÎREA nr. 165 din 6 aprilie 1992 privind autorizarea infiintarii Institutului Teologic Adventist de Ziua a Şaptea de grad universitar din Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108532_a_109861]
-
de întreținere și funcționare ale Institutului Adventist de Ziua a Șaptea de grad universitar din București se asigura din fondurile proprii ale acestuia - provenite, în condițiile legii, din taxe, donații sau activități proprii -, precum și din subvenții acordate de Cultul Creștin Adventist de Ziua a Șaptea. Salariile personalului institutului se stabilesc în condițiile prevăzute de lege. Sumele necesare pentru plata salariilor se asigura din fondurile proprii ale Cultului Creștin Adventist de Ziua a Șaptea și dintr-o contribuție de la bugetul de stat
HOTĂRÎREA nr. 165 din 6 aprilie 1992 privind autorizarea infiintarii Institutului Teologic Adventist de Ziua a Şaptea de grad universitar din Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108532_a_109861]
-
taxe, donații sau activități proprii -, precum și din subvenții acordate de Cultul Creștin Adventist de Ziua a Șaptea. Salariile personalului institutului se stabilesc în condițiile prevăzute de lege. Sumele necesare pentru plata salariilor se asigura din fondurile proprii ale Cultului Creștin Adventist de Ziua a Șaptea și dintr-o contribuție de la bugetul de stat, acordată prin Secretariatul de Stat pentru Culte, potrivit Hotărîrii Guvernului nr. 122/1992 privind unele măsuri legate de salarizarea clerului și a altor categorii de personal al cultelor
HOTĂRÎREA nr. 165 din 6 aprilie 1992 privind autorizarea infiintarii Institutului Teologic Adventist de Ziua a Şaptea de grad universitar din Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108532_a_109861]
-
vie în gară! păi eu sînt nebun socotit, băi! și ălălalt unde e, mă, nu trebuia să veniți amîndoi? am pensie, pensie de boală! am și voce, mi-a dat Dumnezeu voce! au vrut s-o deie pe mama la adventiști, n-au reușit, eu mor în credința în care m-am născut! n-au reușit pe mama, dar nici pe mine! am nevasta mea, care m-a lăsat de un an jumătate, e cu șapte ani mai mare ca mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și mai era și crucea, pe care o face un meseriaș, de ce să ne închinăm la ea! sola fide! ce idol, ce tradiție, ce Sfînta Tradiție, sola scripta! sfinți nu, sola gratia! ziua a șaptea da! biciul cu șapte plesnete, adventist, penticostal, evanghelist, avem și noi episcopi, m-am certat în Gara de Nord cu un preot, mulțimea îmi dădea dreptate mie! un singur preot mi-a dat cîndva dreptate, mi-a spus că așa e! eram numai noi doi, singurătatea devoțiunii la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Așezămîntul de copii "Sfîntul Ierarh Leontie de la Rădăuți" vile în jurul bisericuței, oază incinta, Bădeuți inflație de parcelări, rămînem în Rădăuți prin călcare de extravilan, biserica albă intersecție cu arhitectura locală, biserica Milișăuți același viraj, clopotnița în lucru, corp alb casa adventiștilor, DN 2 DN 2H intersecție, civilizația șoselei o face oraș, parcurgerea ei spațiu pierdut, Pătrăuți 1487 anul, monument istoric biserica, paradox. Ora 16,55, în trenul personal Suceava Ilva Mică, în dosul Sucevei, turlele bisericii linii mai rotunjite, continuă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cu Elena Pădurean, cu care are două fiice, din care una, are la rândul ei pe Steluța, profesoară de matematică la Blaj. 101.Sâlca Nicolae, a revenit în țară. 102.Budac Arsenie Gheorghe, a fost convertit pe-acolo la secta adventiștilor, revenit în țară ca propovăduitor al noii sale credințe, proliferează în sat acest cult, îngrijorător de bine instalat astăzi, nu numai la noi în Cârțișoara ci în foarte multe alte localități din țară. 103.Simon Ioan, a revenit în țară
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și artelor a publicat trei decizii ministeriale, prin care a Încercat să reglementeze situația sectelor și asociațiilor religioase. Prima decizie este publicată la 14 iunie 1938 și poartă semnătura lui Nicolae Colan. Articolul 1 recunoștea doar trei secte religioase - baptiștii, adventiștii de ziua a 7-a și creștinii după Evanghelie, restul sectelor fiind interzise: „Sunt cu desăvârșire interzise sub sancțiunea pedepselor prevăzute de codul penal și În legea pentru apărarea ordinii În stat, acele asociațiuni religioase care prin doctrina și prin
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
Biserică Ortodoxă Română, Mitropolia Română Unită cu Romă, Federația Comunităților Evreiești din România, Muftiatul Cultului Musulman din România, Mitropolia Cultului Creștin de Riț Vechi, Cultul Penticostal - Biserică lui Dumnezeu Apostolica din România, Uniunea Comunității Cultului Creștin după Evanghelie, Biserica Creștină Adventista de ziua a 7-a, Eparhia Reformata din Ardeal) au condamnat categoric actele homosexuale, majoritatea cerind menținerea represiunii penale împotriva acestor practici. O notă distinctă se găsește în punctul de vedere al Eparhiei Reformate din Oradea, în care se apreciază
DECIZIE Nr. 81*) din 15 iulie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110379_a_111708]
-
condiției lor pelerine. În centrul orașului este ridicat un cort alb, cu o cruce roșie pe el. Trei persoane tinere promovează programul Mișcarea pentru Sănătate. Se oferă să măsoare gratuit tensiunea, dau sfaturi pentru diete etc. Sunt membri ai Bisericii Adventiste, chiar dacă nici ei nu își afișează direct apartenența. La fel ca și celălalt grup neoprotestant întâlnit mai înainte, folosesc pelerinajul ca o resursă utilă pentru contactul cu un public la care nu ar fi ajuns altfel în mod obișnuit. 14
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
se va Întâmpla. Au fost evrei care au lăsat câte ceva la familiile de creștini, din populația locală, și, din câte știu, au și găsit. Inclusiv unchiul ăsta al meu care a supraviețuit, de la Târgu-Mureș, a lăsat la o familie creștină, adventistă... Părinții mei nu au lăsat. Altă chestiune: dispoziția că trebuie să depunem aurul. Unii au avut mai mult, alții mai puțin. Sigur că și părinții mei au depus ceva, un ceas... Asta era Înainte de deportare. Acum exista prostul obicei de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Făceai un frig, și cu 125 de grame de pâine pe zi și niște apă chioară, dacă ne mai dădea... și altceva nimic. A fost groaznic acolo. Stăteam înghesuiți că era frig... Și știți cine mai erau acolo? Mai erau adventiștii, dom’le, că nu vroiau să lucreze sâmbăta, și pentru aia au intrat la închisoare... Și după luna aia de închisoare ne-a băgat în brigada disciplinară. Asta era condusă de colonelul Haralambie... Uite, că pe ăsta îl țin minte
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]