469 matches
-
în Atena și cu cucerirea întregului Peloponez. Aliații au reușit să evacueze o bună parte a corpului expediționar britanic și mai multe unități elene în Creta și în Egipt. Insula Creta avea să fie cucerită după cea mai amplă operațiune aeropurtată de până atunci - „Merkur”. Pe 6 aprilie 1941, în ciuda faptului că aderase la Axă, Regatul Bulgariei a păstrat o stare de pasivitate militară în fazele inițiale ale invaziilor din Iugoslavia și din Grecia. Iugoslavia a capitulat pe 17 aprilie. Grecia
Campania din Balcani (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/313218_a_314547]
-
o rezistență puternică de apărători - trupele aliate și populația cretană - dar aceștia au fost până la urmă covârșiți de forțele germane. Totuși, pierderea unui mare număr de parașutiști a obligat Comandamentul Suprem al Forțelor Armate Germane (OKW) să reconsidere doctrina operațiunilor aeropurtate. După această victorie costisitoare, Hitler a interzis organizarea oricăror acțiuni aeropurtate de amploare fără aprobarea sa. Până pe 1 iunie 1941, Albania, Iugoslavia și Grecia au ajuns sub controlul Axei. Grecia a fost plasată sub regimul tripei ocupații militare iar Iugoslavia
Campania din Balcani (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/313218_a_314547]
-
aceștia au fost până la urmă covârșiți de forțele germane. Totuși, pierderea unui mare număr de parașutiști a obligat Comandamentul Suprem al Forțelor Armate Germane (OKW) să reconsidere doctrina operațiunilor aeropurtate. După această victorie costisitoare, Hitler a interzis organizarea oricăror acțiuni aeropurtate de amploare fără aprobarea sa. Până pe 1 iunie 1941, Albania, Iugoslavia și Grecia au ajuns sub controlul Axei. Grecia a fost plasată sub regimul tripei ocupații militare iar Iugoslavia a fost dezmembrată și ocupată. Germania a cucerit un avantaj strategic
Campania din Balcani (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/313218_a_314547]
-
anii 1960. Elicopterul Chinook este printre puținele aeronave ale epocii respective, precum C-130 Hercules și UH-1 Iroquois, care este încă în producție și în serviciul activ, fiind fabricat în peste 1,179 de exemplare. Principalele sale roluri sunt transportul aeropurtat al trupelor, al pieselor de artilerie și reaprovizionarea. În spatele fuselajului se află o rampă de încărcare foarte lată, precum și trei cârlige pentru transportul cargoului extern. Elicopterele Chinook au fost achiziționate de către 16 țări, cei mai mari utilizatori fiind Armata de
CH-47 Chinook () [Corola-website/Science/314982_a_316311]
-
de la Lacul Dukan, care furnizau Irakului o bună parte din energia electrică și apa potabilă necesare, urmărind totodată și ocuparea orașului Suleimaniya. Liderii iranieni sperau ca prin ocuparea acestora vor obține o poziție mai avantajoasă în cadrul negocierilor de pace. Trupe aeropurtate de comando iraniene au fost parașutate în spatele liniilor de apărare irakiene, luând prin surprindere inamicul. Concomitent, elicoptere înarmate cu rachete au distrus o mare parte din tancurile irakiene, iar avioanele de atac F-5E Tiger au atacat rafinăria Kirkuk. În continuare
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
se așteptau ca populația să se răscoale și să le sprijine înaintarea, care deja ajunsese la 145 km în adâncimea teritoriului Iranian. În acel moment, sub conducerea generalului-locotenent Ali Sayyad Shirazi a fost declanșată riposta iraniană, numită Operațiunea Mersad. Trupe aeropurtate iraniene au fost parașutate în spatele inamicului, în timp ce forțele aeriene distrugeau blindatele acestuia. Trupele iraniene au învins categoric forțele MEK în 29 iulie 1988, în orașul Kerend-e Gharb. În 31 iulie, trupele iraniene au alungat inamicul din Qasr-e-Shirin și Sarpol-e Zahab
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
că șansele de succes sunt reduse, așa că s-a conceput un alt plan. Doisprezece hidroavioane Heinkel He 59D modificate trebuiau să aterizeze pe Nieuwe Maas, la bord fiind două plutoane ale Companiei a 11-a din Regimentul al 16-lea aeropurtat, plus patru geniști și un grup de trei specialiști. Acești 90 de militari aveau sarcina cuceririi podurilor. Într-o a doua fază, ei urmau să fie întăriți cu un pluton de 36 de militari. Ei urmau să aterizeze pe stadionul
Bătălia de la Rotterdam () [Corola-website/Science/336880_a_338209]
-
preluat rapid controlul asupra unor poduri care nu erau păzite. Singura rezistență pe care au trebuit să o înfrângă a fost aceea a unor polițiști olandezi. Oberstleutnant Dietrich von Choltitz, comandantul Batalionului al 3-lea din cadrul Regimentului al 16-lea aeropurtat, a început organizarea trupelor după aterizare la baza aeriană de la Waalhaven. El i-a trimis să asigure ocuparea podurilor din Rotterdam. Olandezii nu aveau staționate efective importante în partea de sud a orașului. În zonă se afla o subunitate de
Bătălia de la Rotterdam () [Corola-website/Science/336880_a_338209]
-
Supuși presiunii crescute a germanilor, apărătorii olandezi au fost nevoiți să se retragă. După ce primele elemente germane au reușit să preia controlul asupra podurilor, acestea au fost urmate de restul efectivelor Companiei a 9-a din cadrul Regimentului al 16-lea aeropurtat. În timpul înaintării batalionului al 3-lea german, aghiotantul lui von Choltitz a fost ucis în luptele cu un punct întărit olandez. După ce au descoperit o rută care ocolea punctele întărite olandeze, germanii au reușit să înainteze pe chei și, în jurul
Bătălia de la Rotterdam () [Corola-website/Science/336880_a_338209]
-
joncțiunea cu elementele germane care ocupau deja podurile. Compania olandeză din sudul orașului a reușit să rămână pe poziții până în după amiaza zilei de 10 mai. Pozițiile lor au fost luate cu asalt de nou sosita Compania a 10-a aeropurtată, al cărei atac era sprijinit de focul mortierelor. Olandezii au continuat lupta până când au rămas fără muniție și au fost obligați să capituleze. Trupele olandeze din nordul orașului au fost alarmate de zgomotul avioanelor care se apropiau. La cartierul general
Bătălia de la Rotterdam () [Corola-website/Science/336880_a_338209]
-
a început reorganizarea pozițiilor defensive. El și-a plasat trupele de sub comandă de-a lungul cursului râului, cât și la vest, nord și est de oraș. Colonelul Scharroo a luat măsuri pentru respingerea unor atacuri terestre, nu doar ale trupelor aeropurtate. Micul său cartier general a fost practic sufocat de numeroasele rapoarte privind rapoarte despre aterizări false ale trupelor germane sau despre acțiunile trădătorilor locali. Aceste activități au ocupat într-o asemenea măsură personalul cartierului general, încât primele planuri pentru organizarea
Bătălia de la Rotterdam () [Corola-website/Science/336880_a_338209]
-
de germanii blocați în inima Rotterdamului. "Oberstleutnant" von Choltitz a fost autorizat de "Generalleutnant" Kurt Student să retragă luptătorii din partea de nord a pungii, dacă situația de pe teren ar fi cerut-o. La nord-vest de Rotterdam, în satul Overschie, trupele aeropurtate germane au aterizat la Ockenburg și Ypenburg. Generalul Graf von Sponeck și-a mutat forțele de la Ockenburg la Overschie, strecurându-se printre pozițiile olandeze. În satul Wateringen, au întâlnit un post de comandă olandez. Când în sprijinul olandezilor au sosit
Bătălia de la Rotterdam () [Corola-website/Science/336880_a_338209]
-
Schmidt au continuat până pe 10 noiembrie. După această dată, pozițiile din regiunea localității Schmidt și a văii Kall au fost abandonate. Americanii aveau să cucerească regiunea doar în feruarie, când au fost aduși în zonă parașutiștii Diviziei a 82-a aeropurtată. A doua fază a luptelor a fost parte a Operațiunii "Queen", atacul aliaților spre cursul râului Ruhr. În această fază, Divizia a 4-a americană a trebuit să curețe de elementele germane partea de nord a pădurii între Schevenhütte and
Bătălia din Pădurea Hürtgen () [Corola-website/Science/334394_a_335723]
-
ocolească. Deși au înaintat până la câțiva kilometri de râul Meuse, atacul germanilor a fost în cele din urmă oprit pe linia defensivă asigurată de Divizia a 8-a de infanterie, Divizia a 104-a de infanterie, Divizia a 82-a aeropurtată și Divizia a 101-a aeropurtată americane. Ofensiva din Ardeni a fost oprită definitiv la începutul lunii ianuarie, când forțele germane din partea de nord a pungii au fost oprite în fața defensivei puternică americană, în condițiile în care geniștii au distrus
Bătălia din Pădurea Hürtgen () [Corola-website/Science/334394_a_335723]
-
kilometri de râul Meuse, atacul germanilor a fost în cele din urmă oprit pe linia defensivă asigurată de Divizia a 8-a de infanterie, Divizia a 104-a de infanterie, Divizia a 82-a aeropurtată și Divizia a 101-a aeropurtată americane. Ofensiva din Ardeni a fost oprită definitiv la începutul lunii ianuarie, când forțele germane din partea de nord a pungii au fost oprite în fața defensivei puternică americană, în condițiile în care geniștii au distrus podurile, iar unitățile mecanizate ale atacatorilor
Bătălia din Pădurea Hürtgen () [Corola-website/Science/334394_a_335723]
-
SUA în cel de al Doilea Război Mondial în decembrie 1941 a urmat armata americană în Africa de Nord și Europa, fiind unul din cei mai însemnați reporteri americani de pa câmpul de luptă. A fost parașutat în Olanda odată cu renumită divizie aeropurtata 101 și a luat parte la debarcarea în Normandia. După război a urmărit și raportat despre desfășurarea Procesului de la Nürnberg, apoi a lucrat pentru agenția UPI la Moscova, vreme de doi ani. În anul 1950 s-a angajat, la canalul
Walter Cronkite () [Corola-website/Science/326613_a_327942]
-
de tancuri de până la acea dată. Amploarea acestei lupte avea să fie în curând depășită de luptele de tancuri din Africa de nord și de pe frontul de răsărite. Tot acum s-a desfășurat și Bătălia de la Fortul Eben-Emael, prima operațiune aeropurtată care a folosit atacul parașutiștilor pentru cucerirea unei poziții defensive. Istoria oficială germană a vorbit despre 18 zile de lupte grele, în timpul cărora belgienii au opus o rezistență îndârjită și a sulbiniat „vitejia extraordinară” a inamicilor. Capitularea belgienilor a obligat
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
80-90 parașutiști la obiectiv. Hitler a propus folosirea unei arme noi, "Hohlladungwaffe", o încărcătură explosivă de 50 kgcare care putea să distrugă buncărele belgiene în care erau amplasate tunurile. Această unitate de parașutiști avea să ducă la îdeplinire prima operațiune aeropurtată strategică din istorie. Armata belgiană putea mobiliza 22 de divizii, dotate cu 1.338 de baterii de artilerie și doar 10 tancuri AMC 35. În schimb, belgienii dispuneau de 200 de vehicule antitanc T-13. Acestea erau dotate cu un
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
misiuni. Cea mai mare parte a timpului, aviatorii belgieni au petrecut-o punând la adăpost benzina și avioanele în fața atacurilor "Luftwaffe". Planificatorii germani au înțeles importanța Fortului Eben-Emael în sistemul de apărare belgian. Ei au decis să organizeze aterizarea forțelor aeropurtate ("Fallschirmjäger") în perimetrul fortăreței folosind planoare. Unitățile "Fallschirmjäger" au folosit dispozitive explozive și aruncătoare de flăcări pentru anihilarea apărării. În timpul bătăliei care a urmat, infanteria germană a copleșit apărarea belgiană (Divizia a 7-a de infanterie) în 24 de ore
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
pod peste Canalul Albert mai înainte ca britanicii să ajungă în zonă 48 de ore mai târziu. "Chasseurs Ardennais", care luptau mai la sud, s-au retras peste râul Meuse, distrugând mai multe poduri în acest timp. Mai multe operațiuni aeropurtate germane s-au desfășurat cu succes în Luxemburg, unde a fost preluat controlul asupra a cinci poduri și căi de comunicație spre Franța. Ofensiva, la care au participat 125 de voluntari ai Diviziei a 34-a de infanterie sub comanda
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
reușit să recucerească podul de la Briedgen și să îl arunce în aer. În alte locuri, precum la Vroenhoven sau Veldwezelt, germanii au reușit să își fortifice capetele de pod și au respins atacurile belgienilor. A existat o a treia operaține aeropurtată, Operațiunea Niwi, în timpul căreia, pe 10 mai, au fost transportați pe cale aerului două companii din cadrul Diviziei Grossdeutschland la Nives și Witry, pentru deschiderea unui drum sigur pentru Diviziile 1 și 2 Panzer, care înaintau prin Ardeni. Planul inițial a prevăzut
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
fortificații din beton construite pe trei creste. În oraș au mobilizat un întreg arsenal, iar marina a construit forturi pentru a apăra portul. Între 10 - 18 iunie, ofensiva diviziei a IV artilerie, împreună cu regimentul 505 infanterie parașutiști și divizia 82 aeropurtate americane, au spart linia de apărare germană, care se intindea de la, Quineville, prin Montenburg și Chef du Pont, pâna la Carentan, și au înaintat spre extremitatea vestică a peninsulei. Trupele americane au obținut aici o mare victorie în urma atacurilor susținute
Bătălia de la Cherbourg () [Corola-website/Science/328157_a_329486]
-
dificile condiții meteo. Până la momentul în care aparatele Skyraider au terminar deplasarea în Coreea, lansând tot arsenalul convențional din dotarea "UȘ Navy" și "UȘ Marine Corps", interesul străin pentru avion a crescut considerabil. Variantele fără armament la bord destinate avertizării aeropurtate timpurii ("AEW") au fost cele care au intrat primele în serviciul "Fleet Air Arm" ("FAA") din Marea Britanie, escadrilele 778 și 849 operând cu aeronavele de pe puntea portavioanelor HMS "Eagle" și HMS "Ark Royal" până când au fost în cele din urmă
Douglas A-1 Skyraider () [Corola-website/Science/328857_a_330186]
-
numeroase cu putință, pentru a slăbi la maxim apărarea nazistă din Franța, unde urma să fie declanșată Operațiunea Overlord. Invazia combinată britanico-canadiană-americană din Sicilia a început pe 10 iulie 1943 cu o operație de debarcare amfibie și cu o operațiune aeropurtată în golful Gela și în nordul Siracuzei. Germanii nu au reușit să-i împiedice pe aliați să cucerească insula, dar au reușit să evacueze cea mai mare parte a trupelor în peninsulă până pe 17 august 1943. Invazia Siciliei a fost
Campania din Italia (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/312011_a_313340]
-
parte a trupelor în peninsulă până pe 17 august 1943. Invazia Siciliei a fost o repetiție importantă pentru viitoarele operațiuni de debarcare, comandanții trăgând învățăminte importante în ceea ce privește operațiunile amfibii, lupta în comun a mai multor armate și de asemenea în ceea ce privește operațiunile aeropurtate. Forțele britanice din Armata a 8-a au debarcat în „călcâiul” Italiei pe 3 septembrie 1943 în cadrul Operațiunii Baytown. Guvernul italian a capitulat pe 8 septembrie, dar forțele germane se pregătiseră de defensivă neluând în calcul participarea italienilor. A doua
Campania din Italia (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/312011_a_313340]