764 matches
-
pe care începuserăm, deja, să le achităm! Neajungându-le lemnele cumpărate cu câteva zile în urmă, maiorul Kapelov ordonase cumpărarea altora în ziua de 26 ianuarie. Dauna făcută bugetului României? 47.204 lei, care s-au transferat frumușel în buzunarul afaceristului bârlădean. L. Moise, probabil Leibovici, nume neaoș românesc... Inginerul rus Zatuli, exclusivist fiind, mâncase numai la restaurantul „Toma” așa că pe data de 31 ianuarie fiind scadența, România a fost nevoită să achite suma de 80.000 de lei în care
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
poporului și a statului român, reformarea mentalității și a sistemului economic din țară, obținerea unui loc onorabil în rândul popoarelor civilizate din lume și mai ales din Europa, nu se poate face cu analfabeți, cu impostori, cu bișnițari și mici afaceriști cu terenuri și imobile, cu îmbogățiți peste noapte, care și-au construit o rețea de interese prin care stăpânesc politica, poliția și justiția pentru a putea continua îmbogățirea prin cele mai abjecte procedee. Ce știu toți aceștia, împreună cu marea mulțime
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
grupuri de comentatori liberi. Fiecare bun român are în mintea lui și apără în public imaginea unui om politic ideal, corect, cinstit și bine intenționat, despre care, imediat alături, un altul afirmă că acesta e un hoț, un vândut, un afacerist lipsit de scrupule, un fost securist, comunist sau inkavedist. Toți sunt însă de comun acord, că dacă sunt ploi, inundații, înzăpeziri, incendii, alunecări de teren, străzi deteriorate ori scumpiri la benzină, alimente, transporturi și energii (că doar suntem în criză
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
e deranjat de acest exces de intimități. Pentru nepot, mai rău ca un accident de avion ar fi s-o vadă pe bunică-sa goală. „Ce oră e acum la Londra?“, o întreabă pe stewardesă pe un ton profesional, de afacerist pentru care fusul orar înseamnă totul. „Aiurea - spune bunica privind cum mișcă nepotul limbile ceasului -, nimeni nu poate să dea timpul înapoi.“ În vocea bătrânei se simte o adiere de tristețe. La Londra va fi cu două ore mai tânără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
managerieze noile bănci și noile firme - toate acestea va lăsăm pe Dvs. să le ghiciți. Să ghiciți, si, altfel spus, cine ar putea fi echivalenții lui Berezovski, Hodorcovski, Smirnov, Potanin și alții în România post-decembristă. Să ghiciți bancherii flamboianti și afaceriștii regimului Iliescu. Noi ne vom ocupă de pasul următor al mafiei financiar-bancare: marile ingineni financiare ale caracatiței românești, din perioada de aur a erei Iliescu. Inginerii care au golit băncile și au lichidat economule populației, caracatiță ale cărei tentacule - în ciuda
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
falsificat ștampila și semnătură ministrului de Finanțe pentru a deschide conturi-pirat, de virare a banilor proveniți de la unele societăți comerciale, altele decât cele stabilite de ministrul de Finanțe și președintele FPS; acuzat de proxenetism în operațiunea Minore pentru bogați alături de afaceristul Dumitru Sechelariu. Au susținut împreună stabilimentul din hotelul Selena, comuna Hemeius, lângă Bacău. Dosarul nr.4158/16.V 1996 consemnează -procesul intentat pentru înlesnire de prostituție. "Monitorul de Bacău" susține că operațiunea s-a desfășurat cu știința lui Hrebenciuc, condamnat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
fabuloasă, deoarece nu există posibilitatea ca „evreul real” să corecteze acest portret. Există, de asemenea, clișee mai puțin evidente, care nu exprimă neapărat un neadevăr, ci un adevăr parțial, ridicat la rang de adevăr general (de genul „evreul este bun afacerist”). A atribui unei Întregi categorii de ființe o trăsătură pe care o are doar o parte a acestora este simptomul unei gândiri stereotipe și comode. Clișeul este o imagine ultrasimplificată a unui fenomen, determi nată de mediul cultural În care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de ovreice din România, niște codoașe” <endnote id="(723, p. 557)"/>. Vorba poetului Ion Barbu : „Pezevenghe [= codoașă] cu scurteică/ (Cam grecoaică, cam ovreică)” (Cântec de rușine, 1924) <endnote id="(874)"/>. Având un „caracter parazitar”, fiind „avizi de bani” și „buni afaceriști” - se scria În România la Începutul anilor 1920 -, evreii au ajuns să-și vândă În Occident „femeile tinere și chiar copilele”, „pe care le plasează [fie] pe la musichalluri și café-concerte”, fie la „casele de prostituțiune” <endnote id="(252, p. 76
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
similare, vezi capitolul „Caracteristici etnice și etice”. „Evreul nu și-a Însușit Înșelăciunea, ea Îi este Înnăscută” - susține un proverb rutean, Înrudit cu unul polonez : „Evreul este Înșelător de când e el” <endnote id="(3, p. 70)"/>. Fiind deștept și bun afacerist, evreul este, de asemenea, greu de păcălit : „Dacă vrei să Înșeli un evreu - spune un proverb polonez - trebuie să te scoli foarte devreme” <endnote id="(127, p. 91)"/> ; sau : „Dacă cineva Încearcă să-i Înșele [pe evrei] - scria Henryk Sienkiewicz
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să facem dreptate evreilor” În „romanțul original” Ciocoii vechi și noi (1863), Nicolae Filimon a zugrăvit cu tușe negre imaginea negustorului evreu din Bucureștiul primelor decenii ale secolului al XIX-lea (1814- 1825). E vorba de chir Costea Chiorul, un afacerist fără scrupule, „evreu de origine”. El era „cel mai mârșav și mai calpuzan dintre toți grecii [= fanarioții] din Țara Românească”, „făcea parte din toate breslele neguțătorești, fără ca să plătească patentă la vreuna dintr-Însele”, avea „o rară dibăcie [În afaceri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
259)"/>. „Nu se Încheie un negoț mai Însemnat - scrie folcloristul D. Dan În 1899 -, ba nu se vinde nici o coadă de vițel sau de cal fără de Întrevenirea dorită sau nedorită a unui evreu” <endnote id="(126, p. 9)"/>. „Evreul - bun afacerist” este un clișeu, de regulă, cu conotație negativă, chiar dacă implicită. Câteodată, clișeul este valorizat pozitiv, mai ales când este rostit de un evreu, cum este Lazăr Gherson, personaj al romanului Cronică de familie, publicat de Petru Dumitriu În 1956 : „Auzi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
bun, evreul rău”). „Israeliții” sunt evrei din punct de vedere etnic și confesional. Ei sunt priviți cu oarecare simpatie, fiind „mai toți meseriași, lucrători, meșteri sau negustori, oameni producători”, chiar crescători de animale (oieri și porcari). În schimb, „evreii” sunt afaceriștii venali și corupți, indiferent de confesiunea lor. „Evreul, fie creștin, fie israelit sau mahometan”, este profund antipatizat, pentru că „evreu” este un atribut care definește moralitatea (și anume lipsa ei), nu etnia sau confesiunea : „[Evreii sunt] oameni care fac afaceri evreiești
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(vezi nota 286)"/>, foarte religioși (pentru sensul termenului habadnic, devenit habotnic, <endnote id="vezi nota 283"/>), fricoși („E un erou, măcar că e ovrei” ; <endnote id="vezi 293"/>), lacomi de bani și Însetați de putere, harnici și, mai ales, buni afaceriști (Geschäftstüchtigkeit) apar practic În toate răspunsurile date de oamenii simpli <endnote id=" (70, passim ; 69, pp. 10-15)"/>. Într-un sondaj de opinie realizat În România În septembrie 2003, 23% dintre cei chestionați au susținut faptul că „politica și finanțele internaționale
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
toți ai tăi”, gata „să răstignești o nouă sanctitate [= Eminescu]”, „vânzător de țară și de datini”, „iudă apostată cu arginți” etc. <endnote id="(764, pp. 26 și 49)"/>. Profesorul Ion Coja, de exemplu, admite că este antisemit pentru că evreii sunt afaceriști atât de Înrăiți, Încât ar fi făcut chiar și din antisemitism „o afacere, un profit, un gheșeft !” <endnote id="(504, p. 150)"/>. Mai grav este faptul că păreri asemănătoare par să fie Împărtășite și de intelectuali români stimabili. Luca Pițu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
20, țăranii maramureșeni se plângeau că „munți-s pă mâna jizilor” <endnote id="(13, p. 327)"/>. „[Evreii din satul Rozavlea] - Își aduce aminte un țăran maramureșean despre perioada interbelică - erau niște oameni cinstiți și de omenie. Erau un fel de afaceriști. Cumpărau oi, berbeci... lucram laolaltă, că aveau și multe fânațe” <endnote id="(841)"/>. În aceste regiuni ale României, evreii au fost crescători de ani male, mai ales de oi, de vaci și de păsări : „Dacă În timpul verii, de pildă - scria
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pentru că „Isus a binecuvântat religia iudaică”. Cei mai mulți ruteni Însă credeau că evreul este un semn de bune auspicii În astfel de momente inaugurale (la Început de an, de exemplu, sau de săptămână) pentru că el este de regulă prosper și bun afacerist <endnote id="(230, pp. 56-57)"/>. În acest caz acționa explicația nr. 2, de mai sus, bazată pe stereotipul comentat și el mai sus. Probabil datorită influenței exercitate de folclorul magic al rutenilor și huțulilor din nordul Moldovei, acest eres a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
deciziile acestora în domeniul politic, respectiv de alegerea unei guvernări orientate spre creștere economică. Ameliorarea segmentului educație academică și rezultatele cercetării științifice ține de mentalitate (trebuind găsită o cale de mijloc între modul particular de a gândi academic și stilul afaceristului), dar în egală măsură, de legislație. Rolul important revine legiuitorilor naționali, care trebuie să găsească modalități de stimulare a întreprinderilor de a utiliza, converti și augmenta fondul de cunoștințe obținute prin inovare, cu scopul clar de a lărgi posibilitatea aplicării
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
economiilor socialiste cu aspectele cele mai nedorite ale capitalismului. Puterea trece din ce în ce mai mult de la decidenții politici doritori a-și maximiza privilegiile (birocrații centrale, potentați locali, nomenclaturiști etc.), la decidenții economici urmărind a-și maximiza cîștigurile monetare (manageri, antreprenori și alți afaceriști), chiar dacă adesea nu putem fi siguri că e vorba de indivizi diferiți. Perioada actuală este deschisă diverselor tipuri de viitor posibile, ieșirea din ea fiind fundamental nesigură. Ce-i de făcut? După marea criză din '29-'33, J. Schumpeter afirma
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
nu a participat la explozia dot-com, ci a declanșat-o“. Și ce explozie a mai fost. „Disponibilitatea publică a companiei Netscape a stimulat foarte multe lucruri“, a spus Barksdale. „Tehnologilor le plăcea foarte mult ce putea Netscape să facă, iar afaceriștii și oamenii obișnuiți s-au entuziasmat văzând câți bani puteau să câștige. Oamenii i-au văzut pe câțiva copii câștigând bani astfel și și-au spus: Dacă ei pot să câștige atâția bani, Înseamnă că pot și eu». Lăcomia e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
În domeniul procedurilor de afaceri disponibile la Salesforce.com, acestea pot fi folosite de companii alcătuie dintr-o singură persoană sau de IBM. Juster a spus că unul dintre clienții săi preferați care folosea platforma Salesforce.com este un mic afacerist În vârstă de treizeci și ceva de ani din Shanghai, Justin Lu, și compania sa Protime Consulting. Lu ajută companii globale care au puncte de distribuție În China, precum Sony, Hyatt sau Estée Lauder, la e-marketing și la soluții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
-i fabrice vitaminele organice respective. Bum! Aproape fără nici un ban, lucrând de acasă - dar folosindu-se de puterea de căutare de la Yahoo! și de cea de organizare de la Salesforce -, acum concurează cu cele mai mari lanțuri de farmacii. Oferind micilor afaceriști precum Justin Lu acees la instrumente de afaceri pe care acum câțiva ani și le puteau permite doar companiile mari, Business Web pregătește de asemenea scena unei schimbări revoluționare În ceea ce privește raportul de putere Între furnizorii de aplicații de afaceri. Următorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
nu era doar o parte a discursului public din America sau Europa. Până să vizitez India În 2004, nici eu nu-mi dădeam seama că ea se desfășoară, deși aveam indicii că ceva se Întâmpla. Unul dintre cei mai originali afaceriști pe care i-am cunoscut de-a lungul anilor este Nobuyuki Idei, președintele companiei Sony. De fiecare dată când vorbește, Îmi ciulesc urechile. Ne-am văzut de două ori În 2004 și de fiecare dată a rostit cu accentul lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
bine a spus Maiorescu într-o conferință de la Ateneu, are creierul mai ușure decât bărbatul; deci bărbatul e mai deștept, fiindcă e mai greu la cap.“ Dintre destulele texte pline de haz aflate în filele revistei reținem „Hora colectivității“ (a afaceriștilor din partidul liberal), la fel de actuală atunci ca și acum, dacă nu cumva mai actuală: „Hai să dăm mână cu mână / Cei ce suntem lungi de mână, / Să-nvârtim hora hoției / Pe averea României. / Cei cinstiți dintre noi piară, / Numai hoți
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
altele: „Acest început de cursuri ne găsește cu glia strămoșească micșorată și cu răni adânci care trebuie vindecate”. Tot atunci, schimbarea comandantului Corpului 7 Teritorial, general Bădescu, a fost bine primită de militari, deoarece acesta era considerat „imoral, incorect și afacerist”. În continuare, pe parcursul anului 1947, redactarea materialelor informative și contrainformative va cuprinde, din ce în ce mai mult, stilul și limbajul impus de noul regim comunist. Acesta, după alegerile din noiembrie 1946, a preluat practic întreaga putere politică și își impunea, încet dar sigur
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și în Stângăcii și enormități (1999), atenția prozatorului deplasându-se acum asupra realităților postdecembriste. Nu însă și maniera narativă, bazată pe aceeași reciclare postmodernă a convențiilor narative și legitimată tot de un pretext ciberneutic: în localitatea Straja, o triadă de afaceriști veroși deschid o firmă de computere, iar narațiunile se ordonează după un algoritm al comenzilor virtuale. În rest, povestirile figurează un hinterland provincial în care distopicul se insinuează progresiv într-o atmosferă cehoviană. De pildă, în Preview/Previziune, lui Lori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288598_a_289927]