KorAP: Find »[drukola/base=afazie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...24 >

593 matches

Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183

precursori, simultani sau succesivi stimulilor verbali propriu-ziși. Se accesibilizează recunoașterea și evocarea în engramele senzoriale verbale și funcția de paradigmare, cât și declanșarea engramelor motorii și funcția de sintagmare. Ulterior se recurge la o reducere progresivă a stimulilor facilitatori pe măsură ce afazia se ameliorează. Facilitarea se realizează prin: 1) repetarea concomitentă, apoi succesivă cu imaginea, în cazuri foarte grave folosind: - metoda temporală de conectare în succesiune a cuvintelor în sintagme prin ilustrarea cu poze afișate succesiv; - metoda spațială de creare de sintagme

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
continue exprimarea cuvântului în totalitate; 3) îngânarea cuvântului cu un ton scăzut în momentele de dificultate ale exprimării afazicului; 4) folosirea de sintagme cu un grad crescut de anticipație prin frecvența de utilizare sau prin conexiunea prozodială îrimă); Recuperarea în afazie 107 5) încadrarea unui cuvânt într-o propoziție sau chiar într-o sintagmă scurtă care este exprimată păstrând o mică pauză înaintea cuvântului cheie, ce dă posibilitatea afazicului să exprime cuvântul expectat; 6) lexie mentală sau expresivă, ce facilitează redobândirea

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
de dificultate a exercițiilor recuperatorii pe baza unor criterii ce includ complexitatea comportamentală și interesul cognitiv antrenat îLaPointe's - 1990). Metoda reunește principiile metodelor de stimulare-facilitare și programare - operare și are drept principii:definirea clară a obiectivelor terapeutice în funcție de stadiul afaziei; - evaluarea performanțelor lingvistice inițiale printr-un protocol standard; - abordarea variată și adaptabilă a metodelor în funcție de obiectivul urmărit, reunind stimularea plurisenzorială sintetică și analitică, precum și facilitarea recunoașterii și expresiei verbale;testarea pe baza unei protocol standard ce permite trasarea diagramei progresului

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
decodificare (G. Albyn Davis). Schuell a pus pe prim plan necesitățile cognitive în abordarea recuperării și preluarea informației în special pe cale auditivă. Abordarea pragmatică a dialogului implică antrenarea discuției între afazic și recuperaționist, în mediul natural, cu scopul Recuperarea în afazie 109 de a stimula comunicarea spontană, permițând pacientului să se folosească de desen sau de obiecte pentru a-și exprima ideile. Recuperaționistul va recurge prin imitație la mijloacele de comunicare care sunt mai confortabile afazicului. După Davis & Wilcox (1981) și

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
corectarea de conținut sau de formă a afirmației. Terapeutul trebuie să ceară informații suplimentare, să intuiască și să faciliteze maniera de exprimare inteligibilă a afazicului folosindu-se de cartonașele desenate și de întrebări suplimentare. (166, 362) Metoda intonației melodice în afazia nonfluentă Metoda intonației melodice, concepută de Albert, Sparks și Helm în 1973, pornește de la premisa implicării emisferului drept indemn, dominant pentru muzică, în compensarea aspectelor prozodiale în afaziile expresive cu o emisie verbală foarte limitată, dar cu comprehensivitate verbală păstrată

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
cartonașele desenate și de întrebări suplimentare. (166, 362) Metoda intonației melodice în afazia nonfluentă Metoda intonației melodice, concepută de Albert, Sparks și Helm în 1973, pornește de la premisa implicării emisferului drept indemn, dominant pentru muzică, în compensarea aspectelor prozodiale în afaziile expresive cu o emisie verbală foarte limitată, dar cu comprehensivitate verbală păstrată. Terapia intonației melodice este un program ierarhic structurat de reabilitare a afaziei bazat pe procedee de cântare și intonare a unor expresii și propoziții de înaltă probabilitate în

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
1973, pornește de la premisa implicării emisferului drept indemn, dominant pentru muzică, în compensarea aspectelor prozodiale în afaziile expresive cu o emisie verbală foarte limitată, dar cu comprehensivitate verbală păstrată. Terapia intonației melodice este un program ierarhic structurat de reabilitare a afaziei bazat pe procedee de cântare și intonare a unor expresii și propoziții de înaltă probabilitate în utilizare, care sunt intonate rar, cu pauze obligatorii intersilabice și semnalizate tactil silabă de silabă pe mâna pacientului. Rosenbeck și La Painte, în 1978

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
similară exprimării lor din etapa de normalitate, expresia articulatorie devine neinteligibilă. Importanța intonării lente a silabelor a fost arătată încă din 1978 de către Langlin, Kaeser și Gordon, care au găsit într-un studiu al terapiei intonației melodice, că bolnavii cu afazie non-fluentă erau în mod semnificativ mai siguri în repetarea frazelor intonate la viteză de 2 secunde pe silabă, decât atunci când frazele au fost intonate la viteza de 1,5 secunde pe silabă. Helm-Eastabrooks și McGillivray arată într-un studiu implicând

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
și McGillivray arată într-un studiu implicând metoda intonației melodice, că acest tip de terapie are un efect terapeutic în îmbunătățirea expresiei verbale și mai puțin asupra comprehensivității. Totuși, vitezele reduse de prezentare cresc prin spațierea temporală comprehensiunea auditivă în afazia receptivă. Albert și Bear atribuie comprehensiunii verbale posibilitatea de a fi compensată la afazici prin emisferul drept cu condiția ca audiția să se realizeze la viteze mai reduse față de normal. La bolnavii cu comisurotomie, emisferul drept are o mai bună

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
cefalee, variații tensionale și tahicardie. Metoda poate fi utilizată și în recuperarea unor boli neurologice, psihiatrice, cardiologice, de medicină sportivă, în anestezie, în chirurgie etc, iar în tratamentul logopedic metoda dă rezultate în special la pacienții cooperanți cu sechele de afazie expresivă, dar nu și la cei cu surditate verbală, jargonafazie sau cu tulburări psihice sau la cei care au o reacție nevroză anxioasă. (48, 166) Metoda hipnopediei În cazul metodei hipnozei și a autohipnozei, psihiatrul, folosind sugestia, tinde să-l

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
pe bolnav în somn, prin regresie temporală, să-și amintească acele fapte sau trăiri negative și să împace eul cu sinele, permițând o eliberare a inconștientului și o neutralizare a conflictele înmagazinate în creier. Exercițiile logopedice în formele expresive de afazie, la persoanele vârstnice cu leziuni extinse pot deveni obositoare și determină apariția fenomenelor de intoxicație prin cuvinte, cefalee și neatenție, afectarea cursivității pronunției sau chiar refuzul de a continua, ca manifestări de autoapărare ale creierului bolnav. În somnul indus medicamentos

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
engrame formate, determină randamente superioare în însușirea, corectitudinea și cursivitatea pronunției, verificabile în faza posthipnotică. Prin hipnoză se reduce controlul barierei conștiinței asupra aspectelor voluntare ale limbajului și se accesează aspectele de automatism lingvistic, care sunt mai puțin afectate în afazie. (48, 166) Metoda antrenamentului autogen în recuperarea unor bolnavi afazici Terapia autogenă reprezintă metoda psihoterapeutică inductivă de relaxare, de înlăturare a tulburărilor psihice asociate afecțiunii de bază, ca: depresia, anxietatea, insomnia, nesiguranța, care pot îngreuna sau chiar compromite eforturile depuse

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
antrenamentului autogen în recuperarea unor bolnavi afazici Terapia autogenă reprezintă metoda psihoterapeutică inductivă de relaxare, de înlăturare a tulburărilor psihice asociate afecțiunii de bază, ca: depresia, anxietatea, insomnia, nesiguranța, care pot îngreuna sau chiar compromite eforturile depuse în vederea recuperării în afazie. Principiul antrenamentului autogen constă în introducerea unei deconectări generale a organismului, prin exerciții de concentrare pasive, determinate rațional. Antrenamentului autogen cuprinde un ciclu de 6 exerciții standard ce urmăresc crearea unei stări trofotrope între presomnolență și somnolență cu efect pozitiv

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
magnetice transcraniene Metoda stimulării magnetice transcraniene este o metodă folosită uneori pentru a stimula refacerea limbajului prin direcționarea unui câmp magnetic ―lent și repetitiv' asupra zonelor cerebrale ce se presupune că exercită o influență inhibitorie asupra capacității de denumire în afazia non-fluentă. Metoda nu are un standard de eficiență demonstrat, deși o serie de studii efectuate de Naeser M &Leone AP par să confirme utilitatea metodei. (357, 362) Metode biotehnologice Progresele biotehnologice în domeniul regenerării neuronale au făcut pași uriași în

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
stem în creierul personanelor cu leziuni cerebrale oferă o alternativă deocamdată doar bolnavilor cu boala Parkinson (Isacson O, 2001). Metoda reprezintă o tendință a eforturilor cercetării din ultimii ani. (361, 362) II.2.6. Momentul începerii tratamentului de recuperare în afazie Tratamentul recuperator este indicat să se înceapă precoce, după stabilizarea focarului lezional și aspectelor semiologice, când nu se mai pune problema existenței fenomenului de diaschizis sau prezența edemului cerebral, mai ales în cazurile de afazie nonfluentă, cu tendință la stereotipie

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
începerii tratamentului de recuperare în afazie Tratamentul recuperator este indicat să se înceapă precoce, după stabilizarea focarului lezional și aspectelor semiologice, când nu se mai pune problema existenței fenomenului de diaschizis sau prezența edemului cerebral, mai ales în cazurile de afazie nonfluentă, cu tendință la stereotipie verbală nesemantică, în jargonafazia exprimată în cadrul unei afazii fluente, și în anozognozia afaziei. Afaziile vasculare au o tendință de ameliorare spontană în aproximativ 3 luni după Voinescu I. Ulterior, ameliorarea se obține printr-o recuperare

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
precoce, după stabilizarea focarului lezional și aspectelor semiologice, când nu se mai pune problema existenței fenomenului de diaschizis sau prezența edemului cerebral, mai ales în cazurile de afazie nonfluentă, cu tendință la stereotipie verbală nesemantică, în jargonafazia exprimată în cadrul unei afazii fluente, și în anozognozia afaziei. Afaziile vasculare au o tendință de ameliorare spontană în aproximativ 3 luni după Voinescu I. Ulterior, ameliorarea se obține printr-o recuperare nesistematică în care implicarea bolnavului și familii au un rol deosebit, sau o

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
și aspectelor semiologice, când nu se mai pune problema existenței fenomenului de diaschizis sau prezența edemului cerebral, mai ales în cazurile de afazie nonfluentă, cu tendință la stereotipie verbală nesemantică, în jargonafazia exprimată în cadrul unei afazii fluente, și în anozognozia afaziei. Afaziile vasculare au o tendință de ameliorare spontană în aproximativ 3 luni după Voinescu I. Ulterior, ameliorarea se obține printr-o recuperare nesistematică în care implicarea bolnavului și familii au un rol deosebit, sau o recuperare programată sub îndrumarea unui

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
aspectelor semiologice, când nu se mai pune problema existenței fenomenului de diaschizis sau prezența edemului cerebral, mai ales în cazurile de afazie nonfluentă, cu tendință la stereotipie verbală nesemantică, în jargonafazia exprimată în cadrul unei afazii fluente, și în anozognozia afaziei. Afaziile vasculare au o tendință de ameliorare spontană în aproximativ 3 luni după Voinescu I. Ulterior, ameliorarea se obține printr-o recuperare nesistematică în care implicarea bolnavului și familii au un rol deosebit, sau o recuperare programată sub îndrumarea unui recuperaționist

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
consolidate în familie. Mediul familial este o componentă importantă a recuperării prin implicarea factorului psihologic emoțional, de aceea membrii familiei trebuie să participe la însușirea programului recuperator continuat la domiciliu. (48, 344) II.2.7. Evaluarea clinică a recuperării în afazii Rezultatele tratamentului logopedic pentru recuperarea tulburărilor de limbaj în afazie depind de gravitatea și forma afaziei, de gravitatea bolii neurologice care a determinat afazia, cât și de o serie de factori individuali: comportamentali, cognitivi, lingvistici, vârstă și psihosociali legați de

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
recuperării prin implicarea factorului psihologic emoțional, de aceea membrii familiei trebuie să participe la însușirea programului recuperator continuat la domiciliu. (48, 344) II.2.7. Evaluarea clinică a recuperării în afazii Rezultatele tratamentului logopedic pentru recuperarea tulburărilor de limbaj în afazie depind de gravitatea și forma afaziei, de gravitatea bolii neurologice care a determinat afazia, cât și de o serie de factori individuali: comportamentali, cognitivi, lingvistici, vârstă și psihosociali legați de familie, cât și de adaptarea recuperaționistului la particularitățile cazului dat

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
de aceea membrii familiei trebuie să participe la însușirea programului recuperator continuat la domiciliu. (48, 344) II.2.7. Evaluarea clinică a recuperării în afazii Rezultatele tratamentului logopedic pentru recuperarea tulburărilor de limbaj în afazie depind de gravitatea și forma afaziei, de gravitatea bolii neurologice care a determinat afazia, cât și de o serie de factori individuali: comportamentali, cognitivi, lingvistici, vârstă și psihosociali legați de familie, cât și de adaptarea recuperaționistului la particularitățile cazului dat, după cele observate de Voinescu I.

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
însușirea programului recuperator continuat la domiciliu. (48, 344) II.2.7. Evaluarea clinică a recuperării în afazii Rezultatele tratamentului logopedic pentru recuperarea tulburărilor de limbaj în afazie depind de gravitatea și forma afaziei, de gravitatea bolii neurologice care a determinat afazia, cât și de o serie de factori individuali: comportamentali, cognitivi, lingvistici, vârstă și psihosociali legați de familie, cât și de adaptarea recuperaționistului la particularitățile cazului dat, după cele observate de Voinescu I. Evaluarea progreselor înregistrate necesită o analiză calitativă și

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
instalarea accidentului vascular cerebral. I. Voiculescu încadrează procentual progresia recuperării deficitului afazic, în condițiile aplicării unor metode intensive, estimând o îmbunătățire care variază în medie între 20%100% față nivelul normal, încât încadrarea după gravitate se face în felul următor: - afaziile foarte ușoare recuperează cu peste 81% din performanțele normale; - afaziile ușoare progreseză între 61—80% din normal; - afaziile medii refac limbajul între 40—60% din normal; - afaziile grave limitează îmbunătățirea între 21—40% din normală; - afaziile foarte grave nu depășesc

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
deficitului afazic, în condițiile aplicării unor metode intensive, estimând o îmbunătățire care variază în medie între 20%100% față nivelul normal, încât încadrarea după gravitate se face în felul următor: - afaziile foarte ușoare recuperează cu peste 81% din performanțele normale; - afaziile ușoare progreseză între 61—80% din normal; - afaziile medii refac limbajul între 40—60% din normal; - afaziile grave limitează îmbunătățirea între 21—40% din normală; - afaziile foarte grave nu depășesc în ameliorare 20% din normal. Încadrarea handicapului afazic se face

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]