1,384 matches
-
legătură cu tendințele, dorințele și intențiile noastre. Emoțiile repetate pot duce la cristalizarea unor sentimente, după cum acestea devin o sursă frecventă de emoții. Toate aceste surse motivaționale sunt interdependente și pot fi în relație cu același obiect, cu același scop. Afectele dinamice, motorul principal al activităților elevilor, sunt sentimentele și pasiunile. Acestea din urmă, diferă de sentimente numai prin intensitatea lor, având drept urmare o viziune oarecum unilaterală asupra vieții. Sentimentele sunt structuri de tendințe, relativ stabile, care orientează, organizează și reglementează
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
om ordonat, meticulos, care progresează lent în acțiune, din aproape în aproape, fiind perseverent până la final. E stabil afectiv, hipoemotiv, constant în prietenii și relații, de încredere - dar rigid -, se adaptează greu la noutăți, nu are impulsiv și spontan. Cumulează afectele negative, le controlează mult timp, pentru ca, la un moment dat, când „paharul s-a umplut”, să reacționeze brusc, exploziv, necontrolat, ulterior putându-i părea rău. Iar ciclul se repetă. Ca persoană anormală, ar corespunde „epileptoidului”, așa cum fusese descris în epocă
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
triada id-ego-superego, psihanaliza a mai introdus-o și pe cea conștient - preconștient - inconștient. La originile inconștientului stă, în viziunea lui FREUD, pe lângă pulsiunile instinctive, și un important material psihic care este „refulat”, în sensul că trăirile respective (ca pulsiuni, intenții, afect, reprezentare, imaginare, tendințe de acțiuneă nu sunt acceptate de superego, fiind blocate la limita conștiinței, unde se mențin în tensiune, creând anxietate și descărcându-se pe căi laterale, „surogat”, fapt ce conduce la simptome nevrotice. Concepția psihanalizei cu privire la omul individual
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
medicale generale. Notă: Dacă criteriile sunt satisfăcute anterior debutului schizofreniei, se adaugă „premorbid”; de exemplu, „Tulburare de personalitate schizoidă (premorbidă”. Tulburarea de personalitate întrunește următoarele condiții: aă puține (dacă există vreunaă activități care produc plăcere; bă răceală emoțională, detașare, sau afect tocit; că capacitate limitată de a exprima căldură, sentimente tandre sau mânie față de ceilalți; dă indiferență aparentă față de laudă sau critici adresate de ceilalți; eă interes scăzut față de stabilirea relațiilor sexuale cu alte persoane (luați în considerare vârstaă; fă preferință
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cel de-al „șaselea simț”; la copii și adolescenți, fantezii și preocupări bizareă; 3Ă experiențe perceptive insolite, incluzând iluzii corporale; 4Ă gândire și limbaj bizar (de exemplu, limbaj vag, circumstanțial, metaforic, supraelaborat sau stereotipă; 5Ă suspiciozitate sau ideație paranoidă; 6Ă afect inadecvat sau coarctat; 7Ă comportament sau aspect bizar, excentric sau particular; 8Ă lipsa de amici sau confidenți apropiați, alții decât rudele de gradul I; 9Ă anxietate socială excesivă care nu diminuează odată cu familiarizarea și tinde a fi asociată mai curând
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
antisocială, asocială, psihopată și sociopată. Exclude: tulburările de conduită (F 91.Ă 301.83 Tulburarea de personalitate borderline F 60.3 Tulburarea emoțional-instabilă de personalitate TP Borderline Un pattern pervaziv de instabilitate a relațiilor interpersonale, a imaginii de sine și afectelor și impulsivitate marcată, începând precoce în perioada adultă și prezent într-o varietate de contexte, fiind indicat de cinci (sau mai multeă dintre următoarele: 1Ă eforturi disperate de a evita abandonul real sau imaginar. Notă: Nu include comportamentul suicidar sau
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
clustere sunt: instabilitatea generală a comportamentului: dezorganizare pervasivă care implică procese perceptuale și cognitive instabile și distorsionate, un slab control al impulsurilor, lipsa conformării sociale, nevoia de stimulare; retragere socială: evitarea contactelor sociale generale, probleme de intimanță, expresie redusă a afectului, evitarea autodezvăluirii; dependență: bazare excesivă pe impulsurile din mediul exterior pentru menținerea stimei de sine și pentru o funcționare eficientă; compulsivitate: ordine, meticulozitate, conștiinciozitate și nevoia de a fi constant activ. Modelul ierarhic ce cuprinde supra-clase (clustereă, clase tipologice (prototipiceă
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
au o slabă cooperativitate, manifestă printr-o proastă funcționare interpersonală, sunt intoleranți, egoiști, ostili, dezagreabili, răzbunători și oportuniști. Formele mai grave de tulburări de personalitate - mai ales cele de tip borderline - au și o slabă auto-transcendență, ce constă în instabilitatea afectelor și a imaginii de sine. Aceste criterii generale ale tulburărilor de personalitate, pe care le conceptualizează și le relevă TCI, se suprapun cu cele precizate în DSM-IV, nuanțându-le. Criterii pentru tulburarea de personalitate (după Cloningeră Un model (patternă durabil
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
patru clustere. Acestea sunt: instabilitatea generală a comportamentului: dezorganizare persistentă care implică procese perceptuale și cognitive instabile și distorsionate, slab control al impulsurilor, lipsa conformismului social, nevoia de schimbare; retragere socială: evitarea contactelor generale, probleme de intimanță, expresie redusă a afectului, evitarea autodezvăluirii; dependență: bazare excesivă pe impulsurile din mediul extern pentru menținerea stimei de sine; compulsivitate: ordine, meticulozitate, conștiinciozitate și nevoia de a fi constant activ. În ceea ce privește caracterizarea generală a tulburărilor de personalitate, Livesley insistă că aceasta trebuie făcută explicit
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
un interviu semistructurat cu 537 de întrebări, care evaluează tulburările de personalitate în raport cu criteriile DSM-IV-TR și ICD-10. E necesar ca trăsăturile patologice să se fi manifestat înaintea vârstei de 25 de ani. Este organizat pe domenii: muncă, sine, relații interpersonale, afecte, testarea realității, controlul impulsurilor. Aplicarea sa cere ca evaluatorul să aibă o experiență apreciabilă. Există și o variantă de screening cu 77 de întrebări de tipul „Adevărat/Fals”, pe care subiectul le completează înainte de interviu. • Personality Disorder Interview IV (PDI-IV
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
studii epidemiologice, fiind primul folosit în The Epidemiologic Catchment Area Project (Regie et al., 1984Ă. • Revised Diagnostic Interview for Borderlines (DIB-R; Zanarini et al., 1989Ă este un interviu structurat ce constă din 105 itemi ce investighează patru arii: controlul impulsurilor, afectele, cogniția și relațiile interpersonale. Se referă la ultimii doi ani și servește pentru a evalua TP de tip borderline în conceptualizarea lui Gunderson (1981Ă, similară, dar nu identică cu cea din DSM-IV-TR. • Diagnostic Interview for Narcissism (DIN; Gunderson et al
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
psihopatologice își au rădăcina în structurile psihismului normal. O astfel de teză au susținut și dezvoltat doi cercetători orientați spre un model bio-psihologic: SIEVER și DAVIS (1991Ă. Autorii propun un model dimensional bazat pe domeniile centrale ale organizării cognitiv-perceptuale, reglării afectelor, controlului impulsurilor și modulării anxietății. Fiecare dimensiune ar avea corelații biologice și se întinde pe un continuum, de la normalitate la patologic. Anormalitățile extreme a mai multor dimensiuni se pot combina și manifesta pe Axa I. Combinarea unor forme de patologie
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Checklist Revised - PCL-R, HARE, 1992, 1996Ă. Itemii cuprinși în PCL-R sunt: 1. Farmec, șarm superficial; 2. Grandiozitate (sentimentul de capacități crescute, aroganțăă; 3. Nevoia de stimulare continuă; 4. Minciuna patologică; 5. Manipularea altora; 6. Lipsa remușcărilor sau a vinovăției; 7. Afect superficial; 8. Răceală interpersonală și lipsa empatiei; 9. Stil de viață parazitar; 10. Slab autocontrol comportamental. 11. Comportament sexual promisc; 12. Probleme comportamentale timpurii (de la vârste tinereă; 13. Lipsa unor scopuri relevante pe termen lung; 14. Impulsivitate; 15. Iresponsabilitate; 16
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
termen lung 5 Manipularea altora 9 Stil de viață parazitar 6 Lipsa remușcărilor și vinovăției 12 Probleme comportamentale timpurii 8 Lipsa empatiei 18 Delicvență juvenilă 16 Neacceptarea responsabilității pentru propriile acțiuni 19 Recidivism 1 Farmec, șarm superficial 14 Impulsivitate 7 Afect superficial 3 Nevoie de stimulare 10 Slab control comportamental Psihopatia, așa cum poate fi ea circumscrisă prin PCL-R poate fi relativ ușor de identificat, cu o bună concordanță între diagnosticieni. Ea este însă un construct ce rezultă parțial din instrument. În raport cu
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
reduce distanțele "față de toți ceilalți". Deocamdată aceasta a constituit un nou liant între musulmani pe măsură ce mass-media aduce imagini cu persoane care atacă ambasade, care dau foc steagului altei țări, și cel mai adesea aceștia sunt musulmani. Imaginile suscită mai mult afectele decât rațiunea. Imaginile cu simboluri circulă mai rapid decât cuvintele și încarcă imaginarul colectiv, iar comunicarea între musulmani și ceilalți se face preponderent prin imagini 36 (se consideră că acestea sunt înțelese ușor și la fel de către toți, dar de fapt
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
contabilității au plecat de la ceea ce se întâmplă în economie și au ajuns "precepte" valabile pentru toate domeniile, în aproape toate limbile și toate societățile 296. Omului i se poate programa existența dacă nu i se iau în seamă trăirile, emoțiile, afectele. Dar omul nu este "monstru antropologic", nici "robot" care are de îndeplinit, câtva timp, câteva sarcini precise. Omul nu este un automat inconștient de sine, cu comportament repetitiv 297. Profitul are și un preț de plătit, iar acest preț este
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
transmise prin grile specifice culturii din care individul face parte (Ekman, 1992, 1994). Socializarea într-o anumită cultură încurajează, în fond, exprimarea anumitor emoții, fapt dovedit de constatările realizate de către Friesen și Ekman (1972) asupra modului în care oamenii exteriorizează afectele. în aceste investigații au fost evidențiate reguli de manifestare (display rules) distincte, ordonate de prescripții culturale specifice, ce evidențiază modalitatea prin care emoțiile "ies la iveală". Reamintim că atunci cînd subiecții au fost puși în situația de a desemna cuvinte
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
culturi naționale, s-a observat că există un consens important în descifrarea similară a intensității exteriorizării emoțiilor, căci în proporție de 92% participanții au ales aceeași fizionomie a unui individ "occidental" din setul de fotografii propus pentru a califica drept afectul cel mai intens (Matsumoto, 2007). Ulterior, demersul a fost extins, fiind incluse fotografii portret care conțineau fețe umane afectate (poser types) aparținînd caucazienilor și japonezilor. Rezultatele acestui studiu au arătat că atît americanii, cît și japonezii au fost de acord
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
aspectul urâtului. E o anumită imperfecțiune de care suferă și suspină cosmosul din pricina omului, după cum se exprimă apostolul Pavel. De aceea, marea mișcare de afirmare a romantismului împotriva clasicismului, mișcare care și-a făcut un principiu din solidarizarea naturii cu afectele eului singuratic, nu e pentru creștinism nici o noutate, ci numai o actualizare hiperbolică a ideilor lui. Și tot astfel, omul devenind sfânt, lumina virtuții lui se repercutează ca o dezlegare și ca o îmbunare a naturii. Cu puterea lui poate
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
considerată un traumatism psihologic colectiv prelungit 61. Neplăcerea provocată de evocarea ei pentru cei care au trăit-o a dus la evitarea confruntării cu amintirea evenimentelor politice și a personajelor lor principale. Prin refulare, reprezentarea situației traumatice este separată de afectele care o însoțesc, ceea ce favorizează uitarea. Fiind probabil asociată traumei colective, figura Anei Pauker era și ea supusă acestei forme de uitare. Evident, în condițiile dictaturii totalitare, contextul social contribuia și el la acest efect, căci regimul care produsese traumatismul
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
urmare, este responsabil "individul uman alegător, autonom, decident și angajat în actele sale spirituale și materiale"18. Prima și cea mai influentă analiză a actelor voluntare și involuntare o realizează Aristotel în Etica nicomahică: "Cum virtutea are a face cu afecte și acțiuni, iar acestea, dacă sunt voluntare, găsesc laudă și dojană, dacă sunt involuntare, iertare, uneori și milă, filosoful moralist e nevoit, se vede, a expune noțiunea de voluntar și involuntar. Dar și pentru legiuitori aceasta e de folos în vederea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
în noi atâta risipă în noi / încât a privi în gol nu este oare / începutul unei lumi privite pe dinafară?” Poezia nu este posibilă decât din prisma acestui „îngheț” interior, a atingerii „Nordului”, grad zero al percepției suprapus peste decantarea afectelor. Elegiile din Regensburg (1994) oferă un orizont nou, unde eul liric se înfățișează în trei ipostaze - unul care trăiește existența, altul care se retrage în amintire, iar ultimul consemnează trăirea, o transformă în text: „Te-nscriu unic / în timpul ce-ți aparține
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290703_a_292032]
-
și eminescianismul (1987), împreună cu care alcătuiește un ansamblu. Sunt redefinite cultura poetului (rolul capital, de suprem model, al lui Shakespeare), viziunea lui tragică (nu pesimistă, cum sună clișeul încetățenit) rezultată din tensiunea ontic-antropologic (absolutul ființei - finitudinea conștiinței umane) și rațiune - afect, tensiune rezolvată de „dorul nemărginit” ce leagă, în chip reprezentativ românesc, umanitatea de univers. Opera este percepută în structuri, „sensibilul”, „inteligibilul” și „imaginarul” fuzionând în logos. Este valorizată gândirea mitică a poetului, prin apelul la logica dinamică a contradictoriului (Ștefan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288294_a_289623]
-
rețetarului ideologic impus, până prin anii ’60, literaturii de gen. Acuzația e mult prea aspră: o anumită idealizare a contextului social e de pus mai degrabă pe seama structurii sufletești a prozatorului, interesat mai mult de stările mijlocii ale psihicului și ale afectului ori de euforia potolită, decât de aspectele sumbre sau de încleștările dramatice. De altfel, chiar „acuzatorii” vor recunoaște că talentul salvează proza lui de orice tezism dizgrațios. Devotat până la capăt genului scurt, nu o dată a fost comparat cu mai vechii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
a lui Kant. Într-o lucrare foarte recentă, constatarea că filosoful a contestat cu energie afectivitatea drept sursă și temei a moralității îl determină pe autor să socotească îndreptățită concluzia că în acest fel rațiunea ar fi opusă „frontal exclusivist” afectelor bune9. În capitolul intitulat „Rigorismul etic și moralitatea umilită” se susține, cu referire la un pasaj din Crp că, afirmând supremația legii morale a rațiunii, Kant „nu poate ocoli cu totul o viziune înstrăinată asupra omului și a moralității”10
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]