10,866 matches
-
poeme alcătuiesc grupajul Eseu despre cîrtita, față de șaisprezece din O bufnita tînără pe patul morții, titlu-parodie a celebrei poezii a lui Bolintineanu), dar modul de a face referire la el e cel de alunecare a descriptivului în discurs subiectiv și afectiv: "Ea-i crudă, feroce, cumplită și mai ales vorace./ Ea-nghite cu nemiluita la greieri și cărăbuși și gîndaci,/ ea vînează cu ușurință și măiestrie scolopendre/ și omizi și larve și rîme/ ba chiar și șoareci și șopîrle și năpîrci
Gîlceava bufnitei cu lumea by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17931_a_19256]
-
figurat, care-și are ontologia proprie. Ființă e doar fictiv tangibilă. Clamorile ei pătimașe, amintindu-l pe alocuri, pe Federico García Lorca, își au caligrafia lor aeriană, singura care contează, în acest plan al mărturisirii estete, care, cu aceeași premisa afectiva, ar putea fi de o platitudine dezarmanta, în absența artei: "Bătrîn poetul se trage/ Fetus în melc/ Și rostogolește lumea/ Pînă la prăpastie./ La cel mai mărunt uruit al afundului/ Urlă în el fierea măiastra/ Și de pînzele păianjenilor își
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
română bănuiesc, derivația etimologica vine din latină, unde monumentul era la rîndul sau preluat din monere, a înștiință sau a reaminti. Monumentul este deci ceva ce se adresează memoriei. Reflectînd la etimologia termenului, Françoise Choay sugerează că există o componentă afectiva esențială a conceptului de "monument": el nu oferă pur și simplu o informație neutră, ci produce o amintire, marchează așadar un conținut viu, însuflețit cîndva, care nu ar putea fi perceptibil decît în măsura în care îl redescoperim sau îi păstrăm viața. Astfel
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
Radio pe care l-am trecut în revistă înaintea acestei seri poate fi considerat, în mare doar, si un document. O istorie a dramaturgiei românești și universale, a regiei, a actoriei. Consultînd acest tom, îți dai seama că dincolo de încărcătură afectiva se află o instituție de cultură. Volumul strînge toate înregistrările din perioada 1973 - 1993, ordonate într-un catalog - literatura română clasică, interbelică, contemporană, literatura universală dezvoltată în derulare alfabetică. Fiecare piesă înscrisă beneficiază și de casetă tehnică - numele regizorului, distribuția
Spectacole care nu se văd by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18072_a_19397]
-
de la noi - tipul "Nica a lui Ștefan a Petrei Ciubotariul", date fiind cvasi-absenta numelui de familie și rolul esențial al numelui de botez, combinarea acestuia din urmă cu un termen generic ("chir Costea", "conu' Mihai") a fost foarte normală. Valorile afective pe care le-au dezvoltat asemenea îmbinări sînt de altfel discutate de Iorgu Iordan, în Stilistica limbii române (1944). Merită amintit și faptul că, în cel mai popular cod de maniere elegante apărut după 1990, structura în cauză nu e
Doamna... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18067_a_19392]
-
și care se poate totuși lesne/ sparge în mii de cioburi, rănindu-i pe cei apropiați (Amintindu-mi vară altui an). Cu cît discursul e mai încărcat de materie intelectual-estetică (e satisfacție laică, precum orice barochism), cu atît curentul subtextual afectiv e mai tensionat de nostalgie. Materialitatea poetica e un factor ce testează misticismul de bază, prin contradictoria-i compoziție resignata, avînd ca fundal resurecția: "Prin scuarurile din Marais și în Jardin du Luxembourg/ mierle surori celor de-acasă și totuși
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
din perioada interbelică și discipoli mai noi, ca Aurel Podaru, care l-a cunoscut în ultima parte a activității, subliniindu-se pe langă probitatea didactica și marea lui omenie. Ca profesor, Teodor Murăsanu rămâne exemplar și azi prin acea căldură afectiva a lecțiilor de literatură, prin dragostea și înțelegerea pentru elevi, prin îndrumarea și stimularea inclinațiilor literare ale școlarilor săi. ESTE animatorul cultural al vieții literare turdene interbelice, cu iradieri benefice într-o bună parte din literatura Transilvaniei: revista "Pagini literare
O restituire by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/18102_a_19427]
-
epocii sale și din perspectiva actualității. Cred că autorul ediției a procedat bine punând față în fața aceste ipostaze critice diferite. Pentru prima perspectiva se reproduc articolele lui Romulus Demetrescu, cronicarul literar al revistei "Pagini literare", care are și o înțelegere afectiva a liricii lui Teodor Murăsanu, evaluând-o în contextul literar al epocii. Din perspectiva actualității noastre vorbesc doi critici din generația tânără: Rodica Mureșan și Adrian Dinu Rachieru. Mai înțelegător ni se pare articolul Rodicăi Mureșan care prezintă poezia lui
O restituire by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/18102_a_19427]
-
fost ca o molima. La început ideologia asta putea fi atrăgătoare, părea o aspirație morală curată, dar apoi, cînd a luat o turnură criminală, trebuiau să se dezmeticească. A fost o dramă opțiunea lor, orbirea lor, dar, vă repet, relațiile afective dintre membrii generației erau mai puternice decît ceea ce ii despărțea. Prietenia lui Jianu cu Eliade, a lui Arsavir cu Eugen Ionescu, a lui Noica și Comarnescu, a durat toată viața lor. - Privind în urmă veacul asta aproape întreg pe care
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
a îmbrățișat și un vast perimetru al manifestărilor plastice. Nefiind interesat de un limbaj anume, ci de forma optimă prin care poate dialogă cu lumea din jur și, mai apoi, prin care își poate dezvălui credibil propria lui lume fabulatorie, afectiva și morală, el a recurs, în ultimii ani, la toate mijloacele pe care le-a avut la îndemînă: de la desen la pictură, de la colaj la instalație, de la performance la filmul video și de la notă de jurnal intim la confesiunea publică
Fînul ca furaj estetic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18105_a_19430]
-
atât de inspirate pe cât ar voi să fie." De altfel, în mod curent scriitorul se oferă să exprime ceea ce publicistul vrea să comunice, pentru a nu fi sacrificata nici o nuanță și mai ales pentru a realiza cu cititorul acea conectare afectiva care înseamnă mai mult decât simpla transmitere de informații: "Ne asemănam mișcării browniene, acele particule în neîncetata mișcare, si nu o dată mă întreb dacă știm cu toții sensul mișcării noastre, daca nu sunt mulți, prea mulți cei care se lasă pur
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]
-
în manevrarea unei intrigi permanent irigate de realitatea cea mai frusta. Numai că această realitate, conform incontrolabilelor legi ale vieții, glisează spre reverie sau spre șoc, spre extaz sau spre agonie. Acasă este, de fapt, un imn subliminal adus legăturii afective cu spațiul în care ne-am născut și am crescut. Întâmplările se derulează pe timpul sălbaticelor demolări din anii '80. Personal, am resimțit față de o asemenea opțiune tematica o pronunțată undă de empatie: casa părinților mei din Cluj, unde trăisem 35
Douã romane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/17449_a_18774]
-
cu pricina nu face parte din patrimoniul statal al Ungariei, ci din acela spiritual și sufletesc al ăntregii maghiarimi, dintre care peste un milion și jumătate trăiesc pe teritoriul României. an acest fel, amplasarea pe teritoriul României s-ar justifica afectiv, ca să nu mai vorbim de faptul că ar respectă un adevăr istoric, prin nimic ofensiv la adresa gazdelor. Mergând mai departe pe firul sinuos al persuasiunilor ostile, ajungem la concluzia că invocam imponderabila sentimentului național pentru a interzice amplasarea de obiecte
Să ne dumirim by Stefan Borbely () [Corola-journal/Journalistic/17461_a_18786]
-
prea semnificativă din punct de vedere semantic, dar poate atrage atenția asupra unor procedee derivative și asupra unor valori stilistice specifice registrelor orale. Cuvîntul e un fel de hipocoristic de la denumirea comercială a firmei și a produselor Mercedes; un nume afectiv, format cu un sufix augmentativ, și folosit pentru o mașină cu statut simbolic evident - conotînd în lumea românească de azi bogăția, un anume statut economic și social. Cel puțin la început, modificarea unui asemenea nume real se face din punctul
"Mertan" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17485_a_18810]
-
pentru mine pentru găndurile mele nespuse? (Pisică noastră). Dezlegat de obligația alcătuirii șaradelor metaforice (uneori răzbate prin ele o anume stăngăcie, un efort excesiv, de rural supus la o "cazna" inedită), Ioan Tepelea da glas unei sincerități ce revelează umanul afectiv. Tehnică e astfel contrabalansata, excesul de artificiu e corectat:"an vis am mai murit/ dar degeaba/ a fost ca si cum aș fi stat ăntins pe o prispa/ pentru ăntăia dată și fără nici o urmare.../ Sigur nimeni nu m-a ăntrebat ce-
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
specială pentru că ea nu s-a constituit în urma unui proiect teoretic, a unei anumite intenții curatoriale, ci în jurul unui criteriu care doar în cazul singular al lui Ion Dumitriu are atît legitimitate culturală, cît și o profundă încărcătură morală și afectiva: prietenia. Expoziția cuprinde exclusiv lucrările de pictură pe care Ion Dumitriu le-a dăruit prietenilor săi scriitorii. Așadar, criteriul care a stat la temelia acestei mari expoziții este faptul, aparent exterior și fără vreo relevanță culturală, ca toate lucrările să
O retrospectivă neobisnuită by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17523_a_18848]
-
găsească identitatea și unitatea culturală"... Cinematograful acela avea o energie, un patos social, o "tensiune morală și lingvistică" pe care filmul de azi le-a pierdut... Scorsese e obsedat de recuperarea memoriei ("fără memorie nu există cinema"), de împrospătarea memoriei afective, si nu de pretexte istorice sau critice. De altfel, zice malițios, "îmi place prea mult cinematograful ca să fiu critic."
Mica infractiune si VIP-urile locale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17522_a_18847]
-
Astfel așezat între imnele stăpînirii de sine/ în camera asta unde vorbesc singur/ să nu mă uit/ soarele negru al cernelii/ m-apasă./ Soarele negru al cernelii/ m-apasă". (Preludii pentru trompeta și patru pereți). În cele din urmă, substanțele afective ale trăirii, desi părelnic învinse în impactul cu Cartea, se repliază în nucleele lor, drept autentice purtătoare ale divinului mister al ființei: "Obosite sentimentele se retrag din cărți/ tu că o inimă însingurata rasai/ călcînd în picioare propria umbră/ precum
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
de obiecte, se petrece și un fel de epuizare sentimentală a universului, dacă pot spune astfel. Obiectele mărunte din jurul nostru, acele repere cotidiene ale intimității fiecăruia, precum un stilou, un carnețel, o batistă, sau brelocul de la chei, reprezentau un suport afectiv al universului: în ele investeam energie emoțională, fie ea perisabila sau neglijabila. Important este că ne exersam, prin însuși atașamentul de ele, o anumita funcțiune a grijii și chiar tandreței. Ce rămîne dintr-un univers lipsit de tandrețe? Oricît de
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
cele ale timpului, „aerul” care emană în chipurile din fotografie. Insistența cu care John May încearcă să găsească rudele celor dispăruți și să le aducă la acest ultim eveniment depășește obligațiile sale de serviciu. Pentru că particparea sa este una real afectivă, o încercare de a compensa absențe dragi, de a umple vidul unor solitudini dizolvante, a unei indiferențe care corespunde perfect acestui servicu social. Chiar și după cremație, la cererea lui John May, urna funerară așteaptă o tardivă întoarcere a cuiva
Natură moartă cu funcționari publici by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2475_a_3800]
-
se vor petrece orori, torturi și interogatorii fioroase, are, într-adevăr, o coerentă firească. Dar și aici, anumite „găselnițe” regizorale ne par inadecvate atmosferei operei. Țoșca nu este o criminală sadica. Ea este o femeie credincioasa care ucide din disperare afectiva în încercarea ei de a-și salva onoarea și pe iubitul condamnat la moarte. În spectacolul de față ea îl omoară pe Scarpia cu sadism, cu mai multe lovituri de cuțit, îl privește apoi de pe un scaun cu sila, nu
„Tosca“ by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2476_a_3801]
-
atitudinea individului între două extreme comportamentale: inhibat și de risc, în raport cu o sarcină motrică dată. Pentru abordarea teoretică a relației „încredere în sine ↔ autonomie motrică”, pornim de la premisa conform căreia însușirea de către elevi, în condiții de securitate corporală și câmp afectiv pozitiv, a conținuturilor motrice specifice diferitelor ramuri / probe sportive, predate pe durata școlarității, se repercutează pozitiv cantitativ și calitativ - la nivelul activităților curente și ulterioare de timpul liber. Încrederea în sine, sentimentul de siguranță gestuală, gradul de manifestare a acestuia
ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint () [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
-
de încredere în sine, în cel de securitate gestuală; sentimentul de siguranță motrică se poate dezvolta treptat în timpul școlarității (în cadrul ariei curriculare „Educație fizică și sport”) prin orientarea intenționată, sistematică și continuă a strategiilor didactice și pe direcția acestei componente afective a personalității umane; intervențiile pedagogice implementate în activitatea de predare-învățare, determină progresiv conturarea la nivelul elevului a unei atitudini active față de realizarea unui câmp diversificat de acțiuni motrice. Suportul activismului își are originea în sentimentul de încredere, al reușitei incursiunii
ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint () [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
-
de educație fizică, ce pot să aducă un aport mai mare de cunoștiințe, o strategie restructurată, întrucat mijloacele tradiționale organizatorice cât și de comunicare specifice orei de educație fizică nu asigură cadrul necesar dezvoltării optime în plan psihomotric, cognitiv și afectiv, accentuandu-se de cele mai multe ori contribuția în plan motric, celelalte sfere de cele mai multe ori fiind neglijate sau prea puțin subliniate. Considerăm că obiectvele educației fizice sunt generoase, bine formulate la acest ciclu de învățîmant dar cunoștințele dobândite de elevi nu
STUDIU COMPARATIV PRIVIND NIVELUL COMPENȚELOR COGNITIVE ALE ELEVILOR LA EDUCAȚIE FIZICĂ, CICLUL PRIMAR. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Liliana Mihăilescu , Nicolae Mihăilescu , Iuliana Zamfirescu , Diana Neicu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_524]
-
profesional, dar și al caracteristicilor personale ce pot fi îmbunătățite prin autocunoaștere, poate reprezenta o modalitate de stimulare a preocupărilor pentru formarea profesională. În acest sens am efectuat un studiu utilizând două chestionare. Unul a vizat determinarea reacției raționale sau afective, iar cel de-al doilea a vizat cunoașterea modului de a acționa fie în manieră emoțională fie în manieră rațională. Răspunsurile de la primul chestionar au evidențiat tendința grupului de a reacționa predominant afectiv emoțional, fapt confirmat și de rezultatele obținute
STUDIU PRIVIND DETERMINAREA DOMINANȚEI RAȚIONALE SAU AFECTIVE LA STUDENȚII SECȚIEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gloria Rață, Bogdan Constantin Rață, Gabriel Mareş () [Corola-journal/Journalistic/247_a_527]