KorAP: Find »[drukola/base=aftoasă & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...120 >

2,993 matches

Corola-website/Law/146332_a_147661

de către medicul veterinar oficial, cât mai curând posibil, pentru a se detecta eventuale semne clinice ale bolii la care se referă prezenta anexă. 2. Cand porcii prezintă semne clinice pe baza cărora se suspicionează boală veziculoasa a porcului sau febră aftoasa, este efectuat, cât mai curând posibil, diagnosticul diferențial, prin mijloace adecvate de prelevare de probe și investigații de laborator, conform prevederilor cap. IV, VII și VIII. Capitolul 3 Proceduri generale pentru prelevare și transport de probe 1. Orice persoană care

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 18 octombrie 2002 privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare de probe şi criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru confirmarea şi diagnosticul diferential al bolii veziculoase a porcului. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146332_a_147661]
bolii veziculoase a porcului nu trebuie să fie deschis decât când a ajuns în laborator. 5. Probele suspecte de contaminare cu virusul bolii veziculoase a porcului trebuie să fie analizate numai într-un laborator autorizat pentru a manipula virusul febrei aftoase în scopul diagnosticului, conform legislației naționale cu privire la controlul febrei aftoase, chiar dacă suspiciunea de febră aftoasa a fost deja eliminată. 6. Toate probele vor fi transportate la temperatura de 4°C, daca durată transportului până la laboratorul de destinație este mai mică

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 18 octombrie 2002 privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare de probe şi criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru confirmarea şi diagnosticul diferential al bolii veziculoase a porcului. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146332_a_147661]
când a ajuns în laborator. 5. Probele suspecte de contaminare cu virusul bolii veziculoase a porcului trebuie să fie analizate numai într-un laborator autorizat pentru a manipula virusul febrei aftoase în scopul diagnosticului, conform legislației naționale cu privire la controlul febrei aftoase, chiar dacă suspiciunea de febră aftoasa a fost deja eliminată. 6. Toate probele vor fi transportate la temperatura de 4°C, daca durată transportului până la laboratorul de destinație este mai mică de 48 ore, sau la o temperatură maximă de -20

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 18 octombrie 2002 privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare de probe şi criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru confirmarea şi diagnosticul diferential al bolii veziculoase a porcului. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146332_a_147661]
5. Probele suspecte de contaminare cu virusul bolii veziculoase a porcului trebuie să fie analizate numai într-un laborator autorizat pentru a manipula virusul febrei aftoase în scopul diagnosticului, conform legislației naționale cu privire la controlul febrei aftoase, chiar dacă suspiciunea de febră aftoasa a fost deja eliminată. 6. Toate probele vor fi transportate la temperatura de 4°C, daca durată transportului până la laboratorul de destinație este mai mică de 48 ore, sau la o temperatură maximă de -20°C, daca durată transportului este

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 18 octombrie 2002 privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare de probe şi criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru confirmarea şi diagnosticul diferential al bolii veziculoase a porcului. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146332_a_147661]
bolii veziculoase a porcului și au fost observate semne clinice de boală, trebuie să fie prelevate probe corespunzătoare de la grupuri reprezentative de porci care prezintă aceste semne, pentru a se confirmă boală și a se efectua diagnosticul diferențial față de febră aftoasa. 2. În aceste exploatații probele de referință pentru diagnostic sunt epiteliul și lichidul vezicular recoltat de la vezicule proaspăt rupte sau nerupte și prelevate de la porci care prezintă semne tipice de boală și la care pot fi detectate virusul bolii veziculoase

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 18 octombrie 2002 privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare de probe şi criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru confirmarea şi diagnosticul diferential al bolii veziculoase a porcului. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146332_a_147661]
să fie puse într-un mediu de transport de volum mic, care constă din cantități egale de glicerol și 0,04 M fosfat-tampon sau alte substanțe-tampon echivalente, astfel încât pH-ul să fie menținut în limita optimă pentru supraviețuirea virusului febrei aftoase (pH de la 7,2 la 7,6). Mediul de transport trebuie să conțină antibiotice pentru activitate suplimentară antimicrobiană. Antibioticele corespunzătoare și concentrațiile acestora per ml, definitive, sunt: 1.000 U.I. penicilină, 100 U.I. neomicina sulfat, 50 U.I.

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 18 octombrie 2002 privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare de probe şi criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru confirmarea şi diagnosticul diferential al bolii veziculoase a porcului. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146332_a_147661]
evaluarea rezultatelor lor A. Detectarea antigenului viral 1. Un test sandwich ELISA indirect înlocuiește testul de fixare a complementului, ca metodă selectata pentru detectarea antigenului viral al bolii veziculoase a porcului. Testul este același că cel utilizat pentru diagnosticul febrei aftoase. Testele pentru cele două boli trebuie să fie efectuate în același timp, cu excepția cazului în care febră aftoasa a fost deja infirmata. Se recomandă în special probe de epiteliu sau de lichid din leziunile veziculoase, în care atât virusul bolii

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 18 octombrie 2002 privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare de probe şi criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru confirmarea şi diagnosticul diferential al bolii veziculoase a porcului. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146332_a_147661]
complementului, ca metodă selectata pentru detectarea antigenului viral al bolii veziculoase a porcului. Testul este același că cel utilizat pentru diagnosticul febrei aftoase. Testele pentru cele două boli trebuie să fie efectuate în același timp, cu excepția cazului în care febră aftoasa a fost deja infirmata. Se recomandă în special probe de epiteliu sau de lichid din leziunile veziculoase, în care atât virusul bolii veziculoase a porcului, cât și cel al febrei aftoase pot fi prezente la titruri înalte la porcii cu

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 18 octombrie 2002 privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare de probe şi criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru confirmarea şi diagnosticul diferential al bolii veziculoase a porcului. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146332_a_147661]
efectuate în același timp, cu excepția cazului în care febră aftoasa a fost deja infirmata. Se recomandă în special probe de epiteliu sau de lichid din leziunile veziculoase, în care atât virusul bolii veziculoase a porcului, cât și cel al febrei aftoase pot fi prezente la titruri înalte la porcii cu infecție acută și care sunt detectați în câteva ore*1). 1) Rezultatele pozitive ELISA sunt asociate cu prezența a cel puțin 10 5 TCID50 - doze infecțioase de cultură de țesut - de

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 18 octombrie 2002 privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare de probe şi criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru confirmarea şi diagnosticul diferential al bolii veziculoase a porcului. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146332_a_147661]
5 TCID50 - doze infecțioase de cultură de țesut - de virus în probe. Rânduri duplicat din plăcile ELISA multigodeu sunt acoperite cu antiser de iepure contra virusului bolii veziculoase a porcului și pentru fiecare dintre cele 7 serotipuri ale virusului febrei aftoase. Acestea sunt seruri de blocare. Suspensii ale probei de testat se adaugă la fiecare godeu al celor două rânduri. Controale pozitive sunt de asemenea incluse. Ser de detecție omolog de cobai este adăugat în godeurile din rândurile respective, în etapa

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 18 octombrie 2002 privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare de probe şi criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru confirmarea şi diagnosticul diferential al bolii veziculoase a porcului. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146332_a_147661]
2. Pot fi folosite sisteme alternative bazate pe anticorpi monoclonali, sisteme care selectează anticorpi monoclonali precum anticorpii de blocare și anticorpii peroxidazo-conjugati monoclonali că anticorpi de detecție, pentru detectarea antigenului bolii veziculoase a porcului și pentru diagnosticul diferențial de febră aftoasa în probele de epiteliu, lichid vezicular sau cultură de țesut infectat. 3. Poate fi folosit un sistem bazat pe anticorpi monoclonali pentru a se studia variația antigenica dintre tulpinile virusului bolii veziculoase a porcului. Antigenele virale crescute în tesutul-cultura sunt

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 18 octombrie 2002 privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare de probe şi criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru confirmarea şi diagnosticul diferential al bolii veziculoase a porcului. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146332_a_147661]
de concentrație mică (1/10) pentru a evita interferență cu virusul crescut pe interferon, a cărui eliberare va interfera cu virusul bolii veziculoase a porcului. Pentru izolarea virusului sunt adăugate numai antibiotice, în vederea menținerii mediului. Pentru diagnosticul diferențial față de febră aftoasa trebuie, de asemenea, să fie inoculate celule tiroidiene primare de bovine sau celule renale de pui de hamster (BHK-21). 3. Dacă se dezvoltă un efect citopatic, fluidul supernatant trebuie să fie prelevat din culturile pozitive, atunci când efectul este complet, și

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 18 octombrie 2002 privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare de probe şi criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru confirmarea şi diagnosticul diferential al bolii veziculoase a porcului. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146332_a_147661]
linii celulare porcine și a unuia dintre sistemele de cultură de țesut menționat mai sus - de preferat celule tiroidiene bovine primare - este un ghid util pentru a determina dacă probele veziculare conțin virusul bolii veziculoase a porcului sau virusul febrei aftoase care, ca și în primul sistem, se va dezvolta numai în celule de origine porcină. Totuși culturile de virus al febrei aftoase, cu o istorie îndelungată de transmitere între porci, pot, de asemenea, să se dezvolte, de preferință, în sistemele

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 18 octombrie 2002 privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare de probe şi criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru confirmarea şi diagnosticul diferential al bolii veziculoase a porcului. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146332_a_147661]
un ghid util pentru a determina dacă probele veziculare conțin virusul bolii veziculoase a porcului sau virusul febrei aftoase care, ca și în primul sistem, se va dezvolta numai în celule de origine porcină. Totuși culturile de virus al febrei aftoase, cu o istorie îndelungată de transmitere între porci, pot, de asemenea, să se dezvolte, de preferință, în sistemele de culturi celulare de origine porcină. C. Reacția de polimerizare în lanț pentru depistarea genomului (PCR) 1. Metode de recunoaștere a acidului

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 18 octombrie 2002 privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare de probe şi criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru confirmarea şi diagnosticul diferential al bolii veziculoase a porcului. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146332_a_147661]
veziculoasa a porcului au fost caracterizate prin semne clinice mai puțin severe sau chiar fără semne clinice, diagnosticul fiind frecvent dependent de testele serologice. Totuși semnele clinice ale bolii veziculoase a porcului nu se pot deosebi de cele ale febrei aftoase. Orice formă veziculara trebuie să fie tratată inițial că suspectă de febră aftoasa, iar diagnosticul diferențial trebuie să fie efectuat cât mai curând posibil. *2) O proporție mică de reactant unic poate fi detectată prin orice test serologic curent utilizat

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 18 octombrie 2002 privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare de probe şi criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru confirmarea şi diagnosticul diferential al bolii veziculoase a porcului. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146332_a_147661]
chiar fără semne clinice, diagnosticul fiind frecvent dependent de testele serologice. Totuși semnele clinice ale bolii veziculoase a porcului nu se pot deosebi de cele ale febrei aftoase. Orice formă veziculara trebuie să fie tratată inițial că suspectă de febră aftoasa, iar diagnosticul diferențial trebuie să fie efectuat cât mai curând posibil. *2) O proporție mică de reactant unic poate fi detectată prin orice test serologic curent utilizat pentru boala veziculoasa a porcului. Factorii responsabili pentru reactanții unici sunt necunoscuți. Reactivitate

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 18 octombrie 2002 privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare de probe şi criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru confirmarea şi diagnosticul diferential al bolii veziculoase a porcului. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146332_a_147661]
pe mameloane, iar eroziuni de dimensiuni mici pot fi observate pe genunchi. Porcii afectați pot șchiopata și pot refuză hrană. Porcii mai tineri sunt mult mai sever afectați, desi mortalitatea datorată bolii veziculoase a porcului este foarte rară, în contrast cu febră aftoasa, la efectivul tânăr. 5. Au fost raportate semne nervoase, dar acestea sunt neobișnuite. Avortul nu este o caracteristică tipică a bolii veziculoase a porcului. Insuficiență cardiacă datorată miocarditei multifocale poate fi o caracteristică a febrei aftoase și a encefalomiocarditei, în

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 18 octombrie 2002 privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare de probe şi criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru confirmarea şi diagnosticul diferential al bolii veziculoase a porcului. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146332_a_147661]
foarte rară, în contrast cu febră aftoasa, la efectivul tânăr. 5. Au fost raportate semne nervoase, dar acestea sunt neobișnuite. Avortul nu este o caracteristică tipică a bolii veziculoase a porcului. Insuficiență cardiacă datorată miocarditei multifocale poate fi o caracteristică a febrei aftoase și a encefalomiocarditei, în special la purceii tineri, dar nu apare în boală veziculoasa a porcului. 6. Vindecarea este de obicei completă în 2 sau 3 săptămâni, singura evidență a infecției fiind o linie orizontală, întunecată pe copita, acolo unde

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 18 octombrie 2002 privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare de probe şi criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru confirmarea şi diagnosticul diferential al bolii veziculoase a porcului. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146332_a_147661]
Corola-website/Law/146429_a_147758

problemele de sănătate a animalelor, ce afectează comerțul României cu statele membre ale Uniunii Europene cu animale din speciile bovine și porcine, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 236/2002 , ca urmare a unui focar de febră aftoasa, pesta porcină, boala veziculoasa a porcului sau paralizie contagioasă a porcului (boală Teschen); ... c) nu a fost obținută în abatoare în care au fost înregistrate cazuri de febră aftoasa, pesta porcină, boala veziculoasa a porcului sau paralizie contagioasă a porcului

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 13 noiembrie 2002 privind condiţiile de sănătate care reglementează comerţul dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene cu carne proaspăta. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146429_a_147758]
pădurilor nr. 236/2002 , ca urmare a unui focar de febră aftoasa, pesta porcină, boala veziculoasa a porcului sau paralizie contagioasă a porcului (boală Teschen); ... c) nu a fost obținută în abatoare în care au fost înregistrate cazuri de febră aftoasa, pesta porcină, boala veziculoasa a porcului sau paralizie contagioasă a porcului (boală Teschen). Dacă există un focar al uneia dintre aceste boli, autoritățile competente centrale ale celor două țări, ca state de origine, trebuie să se asigure că aceasta carne

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 13 noiembrie 2002 privind condiţiile de sănătate care reglementează comerţul dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene cu carne proaspăta. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146429_a_147758]
Corola-website/Law/146486_a_147815

Articolul UNIC Laptele și produsele lactate provenite din țări sau regiuni unde au evoluat în ultimele 12 luni focare de febră aftoasa sau din țări care au efectuat vaccinarea antiaftoasa în ultimele 12 luni trebuie să fie supuse: a) sterilizării, astfel încât să se realizeze o valoare F(0) egală sau mai mare de 3; sau ... b) unui tratament termic inițial care să

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 20 noiembrie 2002 privind condiţiile de tratare a laptelui şi produselor lactate destinate consumului uman, provenite din tari sau regiuni unde exista riscul de aparitie a febrei aftoase. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146486_a_147815]
Corola-website/Law/146485_a_147814

Articolul 1 Se aprobă Normă sanitară veterinară privind condițiile de tratare a laptelui și produselor lactate destinate consumului uman, provenite din țări sau regiuni unde există riscul de apariție a febrei aftoase, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2 Agenția Națională Sanitară Veterinară, institutele centrale de profil și direcțiile sanitare veterinare județene și a municipiului București vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Articolul 3 Agenția Națională

ORDIN nr. 540 din 20 noiembrie 2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile de tratare a laptelui şi produselor lactate destinate consumului uman, provenite din tari sau regiuni unde exista riscul de aparitie a febrei aftoase. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146485_a_147814]
alimentației și pădurilor, Ilie Sarbu București, 20 noiembrie 2002. Nr. 540. Anexă 1 NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ privind condițiile de tratare a laptelui și produselor lactate destinate consumului uman, provenite din țări sau regiuni unde există riscul de apariție a febrei aftoase Articolul UNIC Laptele și produsele lactate provenite din țări sau regiuni unde au evoluat în ultimele 12 luni focare de febră aftoasa sau din țări care au efectuat vaccinarea antiaftoasa în ultimele 12 luni trebuie să fie supuse: a) sterilizării

ORDIN nr. 540 din 20 noiembrie 2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile de tratare a laptelui şi produselor lactate destinate consumului uman, provenite din tari sau regiuni unde exista riscul de aparitie a febrei aftoase. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146485_a_147814]
și produselor lactate destinate consumului uman, provenite din țări sau regiuni unde există riscul de apariție a febrei aftoase Articolul UNIC Laptele și produsele lactate provenite din țări sau regiuni unde au evoluat în ultimele 12 luni focare de febră aftoasa sau din țări care au efectuat vaccinarea antiaftoasa în ultimele 12 luni trebuie să fie supuse: a) sterilizării, astfel încât să se realizeze o valoare F(0) egală sau mai mare de 3; sau ... b) unui tratament termic inițial care să

ORDIN nr. 540 din 20 noiembrie 2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile de tratare a laptelui şi produselor lactate destinate consumului uman, provenite din tari sau regiuni unde exista riscul de aparitie a febrei aftoase. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146485_a_147814]
Corola-website/Law/110176_a_111505

stratului de ozon tecției Mediului 27. Protocolul de la Mont- Montreal 1987 1993 Ministerul Apelor, real pentru protejarea Pădurilor și Pro- stratului de ozon tecției Mediului 28. Comisia Europeană de Roma 1953 1993 Ministerul Agricultu- Lupta contra Febrei rii și Alimentației Aftoase 29. Oficiul Internațional Paris 1924 1927 Ministerul Agricultu- al Epizootiilor rii și Alimentației 30. Oficiul Internațional Paris 1924 1957 Ministerul Agricultu- al Viei și Vinului rii și Alimentației 31. Comisia Internațională New Delhi 1950 1958 Ministerul Agricultu- pentru Irigații și

ORDONANŢĂ nr. 41 din 12 august 1994 (*actualizată*) privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte. In: EUR-Lex (1994) [Corola-website/Law/110176_a_111505]