618 matches
-
adesea, din păcate, la profesorimea din mediul rural, copleșită de precaritatea ambientului în care își desfășoară activitatea și a resurselor materiale. Dimpotrivă, el s-a preocupat tenace, dispus a-și asuma sacrificii pecuniare, de efort și de timp, să-și agonisească o remarcabilă bibliotecă personală de specialitate și să- și lărgească permanent orizontul cognitiv prin lecturi variate, depășind cu mult cerințele atribuțiilor de la catedră. Fire iscoditoare și pasionată de a decodifica sensul veridic al realităților lumii revolute, Ion Cernat s-a
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
3). Și tot despre „Cărțile lui M.Kogălniceanu" ceva mai târziu, din același volum: „Că Mihail Kogălniceanu a murit sărac este un fapt știut. Acela care muncise o viață întreagă - peste jumătate de veac - pentru prefacerea țării, nu și-a agonisit nici o avere de pe urma muncii sale uriașe. Micul său avut cu care a luptat pentru a răzbate în calea atât de anevoioasă a vremurilor, a fost ceea ce a moștenit de la tatăl său. Starea financiară a marelui Mihail Kogălniceanu se poate deduce
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și înnoit cu suma de 1500 lei, în 1887, vechiul local al școlii din comuna Micești, județul Tutova, și a dotat-o cu mobilierul, rechizitele de școală și grădina". Și tot el „a hărăzit" Școlii Normale colecția lui de minerale agonisite cu „multă anevoință" în călătoriile lui în Transilvania; el, prin intervenții la primăria orașului, Epitropia Casei Proprietății, a procurat prin 1883-1884 locul pentru localul Școlii Normale și terenul necesar experimentelor agricole, care se întindea pe mai multe hectare, într-o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se vede că crinul este unul din cele mai bune și mai folositoare soiuri de arbori și fiind că el crește și trăiește nu numai la munte, ci și la dealuri, șesuri și în climă mai călduroasă, apoi pentru acea agonisește a se recomendui ca nu numai în părțile muntenoase a<le> Bistriței, ci și în toată țara, toate locurile menite pentru păduri, unde este lipsă de lemn de durat și lucrat în fabrici, să se samene sămânță de crin, care
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
care, în orice privire, este mai deplin, mai potrivit cu trebuința și de o trăinicie mai statornică. Și, totodată, l-au lucrat cu un zel neobosit și cu rezultate dorite, încât subscrisul să măgulește a crede că prin aceasta ș-au agonisit un merit nu puțin însemnătoriu. Deși în oricare țară civilizată asemenea slujbe importante află recunoștința și remunerația meritată, totuși subscrisul nu pretinde nicicum aceasta, când la întâmplare s-ar face observație cum că, pentru slujbele sale, el ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
suferi. De aceea Părinții au luat asupra lor de bunăvoie toate Încercă‑ rile, văzute ca adevărate semne ale bunătății divine. Ca o concluzie, frate al meu, care suferi, te tânguiești și plângi, poate că În sufletul tău nu ți‑ai agonisit nici un fel de faptă bună, poate că tu n‑ai făcut nimic sau aproape nimic pentru mântuirea sufletului tău, pentru pregătirea lui spre viața veșnică. Iată Domnul Îți trimite boli, necazuri și suferințe pentru ca tu, purtându‑le cu răbdare În numele
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
început. Zăbovim o clipă asupra fostei Cooperative Agricole de Producție „Victoria Socialismului”. Despre această „colectivă”, precum și despre altele, au circulat următoarele versuri satirice: „Colectiva noastră-i mare/ Cine fură, acela are”. Și așa au furat și au împărțit colectiviștii averea agonisită de ei, după evenimentele din 1989, și praful și pulberea s-au ales de munca lor de patruzeci de ani. Primarii comunei Oncești Până în anul 1927, fiecare sat avea administrație proprie. Din 1927, primăria dispunea de un local propriu. Primarul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o sită de făină”. OBICEIURI DE NUNTĂ Obiceiurile de nuntă sunt variate de la o zonă la alta, dar aproape comune satelor puse în discuție. În societatea tradițională (mai ales în satele răzășești), pentru ca pământurile să nu se înstrăineze și averea agonisită cu multă trudă să nu se risipească, tinerii se căsătoreau în cadrul aceluiași sat. Nunta constituia un ceremonial complex de trecere, cu ritualuri ce se respectă și astăzi, cu anumite minusuri față de cele tradiționale și cu elemente noi datorate atât procesului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din "Integral" dedicat lui Arghezi. B. Fundoianu distinge între două forme ale conduitei poetice, una fondată pe invenție, cealaltă pe conservare. În mod evident, aceasta din urmă îl interesează pentru că îi dă ocazia să facă un portret al poetului care agonisește și păstrează: Invenția e un dar de sus, impersonal; împrejurări excepționale, un cutremur nervos, o boală nedefinită o face posibilă. Dacă n-o socotim ca geniul propriu-zis atunci când țâșnește prin cineva e că exprimă un hazard, califică o șansă. Omul
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
prin cineva e că exprimă un hazard, califică o șansă. Omul e un animal de extremă dreaptă: mulge, conservă și utilizează. O forță necunoscută dintr-însul provoacă, liberează, sparge rezervorii; o forță conștientă din el, educată de dânsul, măsoară și agonisește 59. Textul nu e străin de o intenție polemică. Fundoianu caută să se delimiteze de opinia, deja răspândită în epocă, a unui Arghezi "revoluționar" și încearcă să îi facă o caracterizare în specia "reacționarului". Trebuie remarcată metoda antropologică a acestei
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Ați auzit totuși ceva despre cel mai rar și scump exemplar? E doar o onoare pentru țara dumneavoastră...". E expresia capitalizării unei resurse, care, cum ni se spune, "pe lângă că ne învață istorie, geografie, economie politică și altele multe, ne agonisește un capital sigur ce crește în valoare an cu an până la sume fabuloase". În același context mai există un exemplar din Capul de bour, în posesia căpitanului Tomuț. Raportul lui cu marca poștală e desigur diferit: l-a primit ca
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sunt vizibil nonvalorile unei lumi hiperconsumiste: „În loc de a-și însuși, monahului îi place a dărui, căci el știe că mai fericit este a da decât a lua. În loc de a vorbi, a tăcea. În loc de a se văita, a pătimi. În loc de a agonisi, a risipi. Bogăției îi preferă sărăcia. Relațiilor, izolarea. Succesului, obscuritatea. Agitației, liniștirea. Îmbuibării, postul. Desfrânării, castitatea. Voinței de putere, ascultarea și supunerea. Protestării și violenței, resemnarea. Înălțării eului, smerenia. Plăcerilor, înfrânarea. Obținerii biruinței într-un proces, suferirea strâmbătății, răbdarea pagubei
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
retrăgeau spre locurile de baștină pentru a ierna, iar odată cu venirea primăverii plecau din nou. Anul se Împărțea În două perioade: vara (o linaj) propice practicării meseriei și iarna (o ivent) când nu-și pot exercita meseria și consumă cele agonisite peste an. (Sursa: Alexandrescu, Gabriela-coordonator- (2004) Tradiții ale rromilor din spațiul românesc. Organizația ”Salvați Copii”, București) Povestire. Locuința la căldărari. Înainte cortul și căruța erau totul pentru rrom. Se spunea că rromul fără cal și căruță nu era rrom. Acum
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
schimba părerea despre noi? Dacă la una din aceste întrebări se răspunde negativ, ar fi indicat să nu săvârșim acea faptă, cu excepția cazului în care părinții sau prietenii nu sunt credincioși practicanți. În sfârșit, dacă vom birui ispitele ne vom agonisi mult folos duhovnicesc, diavolul făcându-se nouă pricină de multe bunătăți iar Dumnezeu se va slăvi prin noi: „... rabdă ispitele cu curaj și credință, și Dumnezeu se va slăvi prin tine<footnote Sf. Varsanufie și Ioan, op.cit., răspunsul 829, p.
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
și-și face inele din iarbă”), de o nostalgică și totuși ironică nehotărîre, pare, la o citire mai atentă, a inversa conotațiile celor două lumi, lumea profană, socială fiind cea ahtiată de aur și sînge, În timp ce haiducia se mulțumește a agonisi doar delicate și efemere inele de iarbă. Clipa capătă astfel alura unui meditativ moment de convertire, de Îmblînzire, de schimbare a Înțelesului norocului. Omisiunea elocventă Ideea de a folosi sintagma omisiunea elocventă cu privire la modalitatea stilistică de construire a haiku-ului
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
venea somnul. Nici nu era de mirare cu atâtea tocănituri, pocănituri, zăngănituri, zgâlțâituri. Avea dreptate Sfredeluș: e fioroasă întunecimea mai ales când stai singur într-o casă pustie. Și mai sunt și gândurile tale... de! se zice că de banii agonisiți pe cale nedreaptă n-are omul noroc. Târziu, în noapte, el tresări deodată speriat. În ușa deschisă era frate-său răposatul, drept, nemișcat, așa cum îl știa el. Îi dăduse în grijă toată agoniseala sa și o fetiță. Pe Tașcă nu-l
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
lui Vladimir Streinu, Tremuriciul-individ reprezintă o „existențăsumă”, având în spatele său o întreagă clasă, de unde valoarea lui, să-i zicem exponențială. Ce sunt Tremuricii? La această întrebare criticul răspunde cu o vervă sarcastică neslăbită: „Tremuricii sunt acei mistici care, subnutrindu-se ca să agonisească fericirea slăbirii-limită a organelor, fericirea debilității morale fiindu-le, bineînțeles, permisă, și care, atingând prin inaniție idealul de sensibilitate al gelatinei și lichidelor, ajungeau să nu-și mai stăpânească 1 Pagini de critică literară, vol. IV, București, Editura Minerva, 1976
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
încerca să-l alunge în zadar din minte. Așa că aștepta răbdător să fie lingușit de boieri pentru că avea scoase la mezat câteva isprăvnicii și moșii... Acești ranchiunoși și becisnici erau mușterii lui cei mai statornici. În lăcomia lor fără de margini, agoniseau felurite dregătorii și proprietăți chiar dacă nu le erau de niciun folos. Se împopoțonau cu diverse zapise domnești ce mărturiseau despre multele lor moșii și isprăvnicii 55. Tronul și chiar capul lui vodă depindeau de grăsimea peșcheșului. Trebuia să-l facă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
prin 1958). Despre originalul său muzeu mergând vestea în țară, au scris mai mulți jurnaliști, unii anume veniți din capitală , să-l vadă. Astfel a fost reporterul George Dorin, autorul articolului: „ într-o viață de om, învățătorul Costache Buraga a agonisit, în Dăneștii Vasluiului, un muzeu sătesc de o bogăție uluitoare”, apărut în revista „Flacăra” din 28 aprilie 1978 și în care făcea o descrie plastică a locului . Intrând în sat îi aflai adresa de la săteanul Constantin P. Tăbăcaru, care îi
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de la cotidiene importante i-au trecut pragul, ziariști care au fost profund impresionați de valoarea muzeului dar și de valoarea omului Buraga. Astfel în aprilie 1978 apărea în revista Flacăra articolul „într-o, viață de om, învățătorul Costache Buraga a agonisit la Dăneștii Vasluiului, un VINA Tata era un om sever iar noi copiii îi știam de frică. Pentru orice năzbâtie pe care o făceam eram foarte aspru pedepsiți. Necazul era că tata aplica o regulă pe care n-o înțelegeam
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
luat toată buna dispoziție. Mărturie despre Costache Buraga Prin aprilie 1979 pe când răsfoiam un număr al revistei ,,Flacăra“, condusă de Adrian Păunescu, am descoperit un articol semnat de G. Dorin intitulat ,,într-o viață de om, învățătorul Costache Buraga a agonisit, la Dăneștii Vasluiului, un muzeu sătesc de o bogăție uluitoare“. O întregă colecție de obiecte legate de arheologie și etnografie. Ba mai mult, am fost impresionat și de faptul că era inventator. După cum pretindea, ar fi inventat o mașină de
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
anapoda. Se adună ,, mărturii despre oamenii care de mult nu mai sînt“. ,,Dăinuiri dăneștene “ are un loc aparte, numai al ei, între cărțile anului 1977. Nicolae Turtureanuscriitor Flacara 20 aprilie 1978 într-o viață de om, învățătorul Costache Buraga a agonisit, la Dăneștii Vasluiului, un muzeu sătesc de o bogăție uluitoare După lungi ocoluri ale șoselei modernizate printre dealuri, în apropierea satului Dănești, intrăm pe drum de țară pietruit și înclinația pantelor pe care le urcăm cere răbdarea vitezei întîi. Curînd
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
săptămânile. Satele locuite de români cereau să fie repatriate iar pentru a veni În sprijinul lor s-au format două comisii cu sediul În orașul Cetatea Albă. Soliciatanții Își părăseau nu numai casa ci și toată averea pe care o agonisiseră atâtea generații. Deplasându-se În sudul Basarabiei ei erau recolonizați. Soseau pe jos sau În cazul cel mai bun În căruțe. Prima localitate recolonizată a fost Moldovanscaie din Caucaz, apoi comuna Dunoievca din județul Melitopol - ambele repartizate În com. Sărata
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Medici și Naturaliști din Iași și este inițiator al industriei extractive din Moldova. Deși la moartea tatălui său, renumit pentru felul în care și-a risipit averea în chefuri, nu moștenise aproape nimic, izbutește, prin pricepere, ingeniozitate și tenacitate, să agonisească imense latifundii și valori care, alăturate autorității sale culturale și juridice, îi permit să aspire, în 1834, la scaunul de domnitor al țării, în competiție cu Mihail Sturdza, dar tentativa a eșuat. Dacă în planul activităților practice a manifestat o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286353_a_287682]
-
întoarce, și de ciia amândoi împreună mărgând și pre Corb la calea dreptății și la luminarea adeverinții a duce să nevoiască (căci Brehnacea mai de folos a fi cineva ale sale hotară pe dreptate a păzi decât toată lumea tirănește a agonisi socotiia)"33. Am redat întregul fragment pentru a pune la vedere argumentele care combat interpretarea Doinei Ruști, care vede în personajul lui Cantemir un "intrigant politic" ce ar urmări exclusiv propriile scopuri 34. În cel mai rău caz, Brehnacea are
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]