490 matches
-
îi aruncă la picioare un pui de găină jumulit pe care-l prezintă ca fiind omul său - obligându-l pe filosoful ideilor pure să-și precizeze conceptul și să adauge: cu unghiile plate... Orice s-ar spune, ambianța filosofică din agora Atenei nu era lipsită de picanterie! Pe atunci, ideile pure, idealismul și intelectualismul platonician erau combătute cu argumente mai bune decât discursurile interminabile. -2Elogiul peștelui masturbator. Nu prea-l vedem pe Platon masturbându-se în piața publică! El, care proslăvea meritele
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
principiul unui papirus derulat pe mai multe coloane. Conținutul, contextul, aluziile istorice și mai ales datarea stilistică a epigrafiei atestă ca dată a construcției anul 120 al erei noastre. Ansamblul este plasat pe un Portic, lângă teatru, pe locul vechii agore din câte se pare. -2- Peripateticianul epicurian. Conform tradiției, Aristotel se plimba cu discipolii săi în timp ce le dădea lecții, de unde și numele școlii peripateticiene. Preocupate mai degrabă de reputația lor decât atrase de disertația asupra marilor virtuți, femeile din grup
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a vrut să îi convingă pe ceilalți că „drama artistului” nu este o poză, ci însăși realitatea lui. Artistul și Moartea, piesă într-un act cu un antract, a fost scrisă în 1942 și publicată în unicul număr al revistei „Agora” (1947) într-o versiune amputată, probabil din lipsă de spațiu, modificările aparținând lui Dinu Pillat, Al. Vona și prințului Sașa Wolkonski. O versiune mai apropiată de original a fost publicată de Mircea Ivănescu, cu o notă editorială semnată de Alexandru
IVANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287649_a_288978]
-
o lectură dificilă, intelectuală, neconvențională și pasionantă, în al doilea rând, oferă o pradă rară pentru istoria literară, prin amestecul paradoxal de existențialism, simbolism, avangardism și postmodernism, toate acestea convocate la începutul anilor ’40. Repere bibliografice: Alexandru Vona, Emil Ivănescu, „Agora”, 1947; Manu, Eseu, 259-262; Raluca Dună, Dincolo de Rimbaud și Cioran, JL, 2002, 11-12. R.D.
IVANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287649_a_288978]
-
cea mai aprinsă va fi îndreptată împotriva literaturii promovate de existențialismul francez (Camus, Sartre, Gabriel Marcel), contrapusă noii literaturi sovietice, deoarece - formulează sentențios Nicolae Moraru - „poetul, literatul este ideolog. Este luptător”. Motiv suficient pentru Radu Lupan de a critica revista „Agora”, îngrijită de Ion Caraion și Virgil Ierunca, acesta din urmă considerând „existențialismul egal cu umanismul”. Prin includerea a numeroase fragmente de jurnal aparținând lui Ion Marin Sadoveanu, Eugen Jebeleanu, M. Blecher și lui Mihail Sebastian, Sașa Pană crede că se
REVISTA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289227_a_290556]
-
arta traducerii: Spațiul intim al poeziei universale (o antologie) și Traducători români din lirica universală. SCRIERI: Solii către lumină, Timișoara, 1940; Echinox, Timișoara, [1941]; Afiș literar, Timișoara, 1945; Osmoze, Timișoara, 1947; 30 de poeme, București, 1973; Cumpăna vieții, Timișoara, 1979; Agora, Timișoara, 1985. Traduceri: Giuseppe Ungaretti, Poeme, Timișoara, 1943; Umberto Saba, Poeme, Timișoara, 1944; Eugenio Montale, Poeme, Timișoara, 1945; Henri Delacroix, Plăcere și durere, Timișoara, 1946; Salvatore Quasimodo, Poeme, Timișoara, 1946; Giacomo Leopardi, Către Italia, București, 1956; Friedrich Hölderlin, Poezii, pref.
SFETCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289658_a_290987]
-
conferențiar invitat la Departamentul de științe politice de la University of Connecticut (1986), consultant al Departamentului de literatură comparată la Catholic University of America, cercetător asociat la Foreign Policy Research Institute din Philadelphia (1987). Va fi, până în 1992, director al revistei „Agora” (Philadelphia), conduce publicația „Meridian” (1990-1991), e redactor la postul de radio Vocea Americii (1988-1990), membru în Comitetul Executiv al PEN-Clubului American (1988-1992) ș.a. După decembrie 1989 revine frecvent în țară, unde se manifestă în publicistică și în dezbaterea de idei
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
Cristea, Faptul, 175-180; Doinaș, Lectura, 243-249; Sângeorzan, Conversații, 114-120; Zaciu, Lancea, 313-328; Iorgulescu, Critică, 79-81; Tomuș, Mișcarea, 160-163; Nicolae Prelipceanu, Nostalgii intacte, TR, 1982, 41; Simuț, Diferența, 181-184; Gheorghiu, Reflexe, 86-91; Titel, Cehov, 142-150; Dan Cristea, Biografia benevolă a poetului, „Agora”, 1988, 2; Mircea Mihăieș, [Dorin Tudoran], O, 1990, 34-36; Cristea, A scrie, 196-198; Florin Manolescu, Drumul spre sine, LCF, 1992, 26; Eugen Simion, Un poet incomod, L, 1992, 28; Convorbiri: Eugen Simion - Dorin Tudoran, CC, 1992, 7-9; Dorin Tudoran, VTRA
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
la Facultatea de Litere a Universității „Al. I. Cuza”. A debutat în 1968 la „Cronica”, și editorial în 1970 cu placheta Inel cu enigmă. Versuri, articole, studii i-au mai fost publicate în „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „România literară”, „Poesis”, „Agora” (Philadelphia), „Limite” (Paris), „Mele” (Honolulu), „Observator” (München) ș.a. I s-au decernat Premiul „Mihai Eminescu” (1970), Premiul Asociației Scriitorilor din Iași (1971), Premiul Uniunii Scriitorilor (1977), Premiul Academiei Române (1979), Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” (1992) ș.a. Imaginea pe care
URSACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
lumii. Babele (de fapt, femeile peste 35 de ani, prematur îmbătrânite) erau, în general, diforme, obeze și șleampete, cu coafuri „permanent” vopsite roșcat, varice și capoate slinoase. Îmi evocau bătrânele rusoaice de gubernie din romanele lui Gorki și Dostoievski. În agora masificată a cozii poveștile de viață se țeseau naturalist, scatologic și morbid. Moși clămpănitori, parkinsonieni, păpuși dezarticulate. Aproape întotdeauna se aciua câte (cel puțin) un alienat mental. Îmi aduc aminte de o asemenea femeie dintr-un bloc vizavi de al
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pref. edit., Buzău, 1974-1994; V. Voiculescu. Contribuții buzoiene, Buzău, 1993. Repere bibliografice: Emil Manu, „V. Voiculescu. Articole, comunicări, documente” (I), RITL, 1975, 3; Ion Apetroaie, „V. Voiculescu. Articole, comunicări, documente” (I), AUI, lingvistică - literatură, t. XXII, 1976, 93-94; Laurențiu Ulici, Agora în bibliotecă, CNT, 1976, 52; Nicolae Ciobanu, „V. Voiculescu. Articole, comunicări, documente”, LCF, 1980, 8; Mircea Iorgulescu, Despre V. Voiculescu, RL, 1980, 17; George Muntean, Contribuții locale de interes național, „Scânteia”, 1981, 12 227; Ioana Lupu, O contribuție aparte la
OPROESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288560_a_289889]
-
Ca și în alte părți, asemenea conversiuni, chiar la doctrine laice, au o nuanță agresiv-defensivă, când nu de-a dreptul soteriologică (dar e vorba de mântuiți care nu se mulțumesc cu pacea interioară și spațiul privat, ci se duc în agora pentru a se bate cu pumnul în piept), și dau novicelui iluzia ieșirii glorioase din rând. Această formă de contracultură s-a instituționalizat oarecum după 1989, când în fond toți românii pot adera public la orice doresc, păstrându-și însă
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
baronii tranziției, un celebru producător de filme care, Între altele, a fost unul din producătorii Listei lui Schindler. Am impresia că se numește Rifkin - se vorbește, prin urmare, de scandalul Rifkin-gate. Mircea Mihăieș: E vorba de o Încercare a concernului Agora din jurul Gazetei Wyborcza de a achiziționa cel mai important post polonez de televiziune prin cablu. Vladimir Tismăneanu: Gazeta Wyborcza este de departe cel mai citit și cel mai bogat ziar din Polonia: În week-end, are o circulație Între opt sute de
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Exact, În spațiul public! Criticii liberalismului - pe care multă lume se grăbește să-i atace de la dreapta, dar și de la stânga moderată - au ceva de spus În această privință, pentru că democrația reprezentativă riscă pe undeva să sufoce sau să ignore agora. Uneori uităm că forma politică pe care azi tindem să o privilegiem, partidul politic ca expresie a intereselor colective, este o formă politică relativ nouă. Mircea Mihăieș: Interesele sunt colective, dar parțiale! Vladimir Tismăneanu: Asta face și frumusețea jocului multipartit
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
și La gura sobei, introd. edit., Cluj-Napoca, 1986; Ilarie Chendi, Scrieri, I-VI, pref. edit., București, 1988-2003. Repere bibliografice: Aureliu Goci, Dumitru Bălăeț, „Ce rămâne”, RL, 1974, 45; Dorin Tudoran, „Ce rămâne”, LCF, 1974, 45; Daniel Dimitriu, „Augustele iubiri”. Poezia agorei, CL, 1977, 3; Fănuș Băileșteanu, Dumitru Bălăeț, „Augustele iubiri”, RL, 1977, 22; Dan Mănucă, „Glasuri”, CL, 1978, 12; Radu G. Țeposu, „Glasuri”, RL, 1979, 17; Mihai Coman, Reveria mioritică, LCF, 1980, 8; Artur Silvestri, „Odihna pe prund”, LCF, 1984, 38
BALAEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285564_a_286893]
-
își ia doctoratul în litere cu o teză despre Dimitrie Cantemir. Împreună cu Cornel Ungureanu coordonează, începând din 1997, Centrul de studii comparate central-europene „A treia Europă”. Colaborează la „Orizont”, „Amfiteatru”, „Secolul 20”, „Viața românească”, „România literară”, „Contrapunct”, „Echinox”, „Familia”, „Dialog”, „Agora”, „Cuvântul”, „Meridian”. Este vicepreședinte al Asociației Române de Literatură Comparată (din 1997). A debutat cu proză în „Amfiteatru” (1969) și editorial cu Femeia în roșu (1990), roman scris în colaborare cu Mircea Nedelciu și Mircea Mihăieș (Premiul pentru proză al
BABEŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285516_a_286845]
-
În poiana florilor” (2006) Antologii literare: „Poarta inimii” (1974), Alba Iulia, „La porțile soarelui, Constanța (1978-1979), antologie de poezie dobrogeană „Fereastra dinspre mare”, Constanța (1995), „Solteris”, Magalia (2005, 2007, 2010, 2012) Opinii critice, prezentare cărți: Ion Roșioru, revista „Tomis”, „Luceafărul”, „Agora”; Arthur Porumboiuziarele „ Cuget liber”, „Jurnalul de Constanța”; Maria Irod „Luceafărul”, Adrian Alui Gheorghe „Convorbiri literare; Nicolae Rotund „Ex Ponto”;Horea Gârbea„Luceafărul”;Virgil Panait„Oglinda literară” </biography> Sunt o născocire... ... o aripă întinsă către Dumnezeu În marea arhivă a lumii
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
Însemne, editura DOCUCENTER, Bacău,2010;Antologiile revistei SingurPoezie,editura Grinta, Cluj Napoca,2010;Antologia Revistei Singur Proză, editura Grinta, Cluj Napoca;RoLiteratura.ro; Colaborări la : Timpul, Radiometafora, Ziarul Națiunea, Observatorul de Canada, Revista Omniscop, Revista Armonii culturale, Atelier literar, Așii României,Luceafărul, Agora etc. Poezii. </biography> hai să devenim semințe hai să devenim semințe semănate sub pământ, tu s-asculți liniștea ploii, eu bătăile de vânt. tu vei încolți întâi într-o dulce primăvară, voi veni apoi și eu ca să-ți fiu din
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
poate mai mult decît orice altceva ordinea Civilizației, elaborînd și rafinînd de-a lungul secolelor proceduri ale discuțiilor eficiente care să acorde șanse egale fiecărui vorbitor în interesul tuturor participanților. Ele încep acum mai bine de două mii de ani, cu agora greacă și forum-ul roman, dar se apropie de maturitate abia începînd cu secolele XIII-XIV și formarea Parlamentului englez. Pentru a asigura rolul deliberativ al acestuia, discuțiile din cadrul Camerei Comunelor au trebuit să fie îngrădite și orientate de reguli de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
încă, fără să se poată dezbăra de acest obicei, atunci cred, Socrate, că acest bărbat merită neapărat să fie bătut. Cum spuneam adineauri, omul acesta, cu toată buna înzestrare a firii lui, ajunge neom, fugind de inima cetății și de „agora” ei, în care, cum spune poetul, „bărbații ajung iluștri”, înfundându-se tot restul vieții în unghere, ca să pălăvrăgească în compania a trei-patru tineri, fără să exprime nicicând o opinie importantă și serioasă, de om liber». Pentru Callicles, filosofia este așadar
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
greu de umiditate, conferă „Camerelor din Ennistone“ o atmosferă foarte stranie. Numeroase femei mi-au mărturisit că le provoacă o excitație sexuală. Institutul ocupă un loc central în viața socială din Ennistone. Rolul său a fost comparat cu cel al Agorei din vechea Atena. Este locul de întâlnire al cetățenilor, locul unde oamenii huzuresc, bârfesc, se relaxează, își caută parteneri, pun țara la cale, fac afaceri, se află în treabă, uneltesc. Aici se fac și se desfac mariaje, la marginea bazinelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
întîmplat și cu mine. În Lisa, cârciuma (de fapt, existau patru cîrciumi) era una din cele cinci instituții fundamentale, alături de biserică, de primărie, de școală și de postul de jandarmi. Și, în anumite privințe, era cea mai importantă. Acolo funcționa agora satului. De obicei tăcuți, oamenii își dezlegau limbile la cârciumă. Și tot acolo, după ce creșteau, băieții deveneau bărbați. În orice casă se găsea o damigeană cu rachiu, făcut din mere, din porumb sau din cartofi, dar nimănui nu-i plăcea
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
agorafobia. Strada Odéon, unde locuiam În momentul primului meu acces de agorafobie, are marele dezavantaj, pentru cine se descoperă atins de această infirmitate psihică, de a fi situată Între două piețe. Între aceste două piețe, care se numesc În grecește „agora“, un agorafob se simțea ca un șoarece prins În cursă. Frumosul verb „agorazô“, pe care-l găsim la Tucdide, Herodot, Xenofon sau Aristofan și pe care eu Îl traduceam cu cîțiva ani În urmă, potrivit contextului, prin „hoinăresc prin piața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Considerăm drept societăți druidice 63. La ce te face să te gândești peștele acela? 8. TIFERET 64. A visa un oraș necunoscut 65. O structură de șase metri lățime 66. Dacă ipoteza noastră este exactă 67. Da Rosa, nada digamos agora 68. Veșmintele tale să fie fără pată 69. Elles deviennent le Diable 70. Ne amintim secretele aluzii 71. Nu știm nici măcar cu siguranță 72. Nos inuisibles pretendus 73. Un alt caz curios 74. Deși voința este binevoitoare 75. Inițiații se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
spre cer, ca. 1200 Î.Hr. Palmer, În calitatea lui de reprezentant al artistelor-stripteuze, face pe maestrul de ceremonii. Lovește cu cuțitul Într-un pahar de vin și se adresează patronilor artelor: — Oh, voi, greci, antici și contemporani, vă mulțumesc. Agora și Atena vă mulțumesc! Vestalele, tîrfele templului, fluturașii din Pigalle și fetele lui Madam Coit, toate vă mulțumesc. Și Uniunea Lucrătoarelor sexuale vă este peste măsură de recunoscătoare! Palmer Încă mai povestește istoria curvelor de-a lungul evilor cînd o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]