3,907 matches
-
N. Bădăluță, amândoi foști elevi ai Școlii generale din satul Lunca. 3. 2 Reforma agrarș din 1921. Împroprietșrirea țșranilor din comuna Filipeni înscrisă în programul partidului liberal și anunțată de regele Ferdinand ranilor soldați, chiar în tranșeele de la Mărășești, reforma agrară, nu numai că nu mai putea fi amânată, dar trebuia, în concepția legiuitorilor, să rezolve, într-un mod radical, problema țărănească. în condițiile realizării visului de unitate națională a tuturor românilor, concretizat în ceea ce s-a numit România Mare, deși
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Mare, deși, mai potrivit ar fi să se numească România Normală, pentru a veni în întâmpinarea dorinței țăranilor de a avea pământ, trebuia sacrificat un partid politic. Partidul conservator, care, în principal, grupa pe marii proprietari funciari, pe care reformele agrare anterioare nu-i afectase așa de mult. Legiuitorii au avut în vedere abolirea marii proprietăți și pulverizarea acesteia în milioane de loturi care, deși rezolva, pe moment, o problemă socială și economică presantă, s-a dovedit a fi insuficientă pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de Expropriere Bacău, pe baza acestei adrese, suspendă lucrările de expropriere la data de 26 iunie 1919. Condiția a fost ca cei care au cumpărat moșia Dobreana să fie excluși de la împroprietărire. Deși se cunoștea că va avea loc reforma agrară, Obștea „Sfânta Treime” a fost încurajat să cumpere moșia, fără să mai aștepte împroprietărirea. Cei 200 de locuitori din obște puteau primi la un anumit preț, mai mic, desigur, loturi de împroprietărire, după care puteau cumpăra restul de moșie rămas
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sub incidența legii de expropriere, deoarece nu posedau mai mult de 100 ha teren agricol expropriabil. (Se expropriau moșiile mai mari de 100 ha, dar se întâmpla ca un proprietar să aib mai multe moșii, astfel că, și după reforma agrară din 1921, au rămas moșieri cu sute de ha teren agricol!) Petru Rosetti avea 143 ha, din care s-au scăzut cele 50 ha pădure, rămânând 93 ha. Sofia Rosetti-Boteanu avea 119,63 ha, din care s-au scăzut 21
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Lazea, agronom regional, delegat al Comisiei Centrale a Cooperației și împroprietăririi, N. Buniș, administrator al plășii Traian, Ion Blănaru și Gavril Vrabie, delegați ai sătenilor. Definitivarea lucrărilor cu privire la împroprietărirea celor îndreptățiți din comuna Filipeni s-a făcut în baza Legii agrare și a Regulamentului de aplicare a legii, cât și a instrucțiunilor Casei Centrale a Cooperației și împroprietăririi. În fața sătenilor prezentați la 1 aprilie 1922 la primărie, fiind chemați prin citație încă din 15 martie 1922. Comitetul a procedat la revizuirea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au fost înscriși. Faptul că fiecărui împroprietărit și s-a întregit un lot până la 2 ha, adică un lot de subzistență, nu rezolva decât pentru moment „problema țărănească”, gospodăria țărănească, țăranii săraci, fiind salvați de la ruină și foame. Dacă reforma agrară din 1921 a desființat marea proprietate funciară, nu înseamnă că țăranii au primit pământ suficient s întemeieze o gospodărie viabilă. Dimpotrivă, în perioada interbelică vom întâlni iarăși țărani fără pământ, proletari agricoli, care lucrau cu ziua pe la cei mai bogați
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
35 ha pentru sport și tir, și 0,25 ha pentru postul de jandarmi.63 3.3 Izlazurile comunale în 1921 Satele de foști clăcași din comuna Filipeni nu au primit suficient loc pentru văratul vitelor (izlaz, păscătoare) după reforma agrară din 1864 și nici după alte împărțiri de pământ care au urmat reformei lui Cuza. Izlazul comunal constituit în 1909 (vezi supra) de 70 ha (50 ha pentru satul Lunca, 20 ha pentru Slobozia și Valea Boțului) era insuficient și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1909 (vezi supra) de 70 ha (50 ha pentru satul Lunca, 20 ha pentru Slobozia și Valea Boțului) era insuficient și de proastă calitate (cel de la locul numit Tochiile). Economia agropastorală țărănească impunea ca pe lângă terenul agricol primit prin reforma agrară din 1921, să se prevadă și izlaz pentru creșterea vitelor. De altfel, era în interesul societății românești postbelice, angajate într-un proces de dezvoltare pe multiple planuri, să beneficieze de materii prime și alimente provenite din sectorul agricol. S-a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
într-un proces de dezvoltare pe multiple planuri, să beneficieze de materii prime și alimente provenite din sectorul agricol. S-a văzut că prin legea pășunilor comunale nu s-a putut rezolva mulțumitor această cerință a comunelor, așa că legiuitorul reformei agrare din 1921 a prevăzut satisfacerea necesităților prin exproprierea moșiilor boierești. În comuna Filipeni, după cum s-a văzut, nu era decât moșia Virginiei Lambrino supusă exproprierii. În acest scop, s-a format o comisie comunală, la inițiativa judecătorului O. Cernea, care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de la moșierii Rosetti și Sterian spre țăranii luncași în principal, deoarece ei au știut să se organizeze în obști sătești și să beneficieze prevederile legilor de atunci. Luncașii, oameni harnici și ambițioși, n-au așteptat numai pământul dat prin reformele agrare, plătit și acela cu cât s-a cerut, ci au cumpărat mult mai mult decât li s-a dat prin reformele agrare. După aplicarea reformei agrare din 1921, care le-a adus puțin pământ, luncașii au continuat să cumpere pământ
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
beneficieze prevederile legilor de atunci. Luncașii, oameni harnici și ambițioși, n-au așteptat numai pământul dat prin reformele agrare, plătit și acela cu cât s-a cerut, ci au cumpărat mult mai mult decât li s-a dat prin reformele agrare. După aplicarea reformei agrare din 1921, care le-a adus puțin pământ, luncașii au continuat să cumpere pământ și prin alte obști, cât și individual, cu hectarul. Dintre frații Rosetti, Petru și Mihai, având fiecare 143 ha și, respectiv 60
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
atunci. Luncașii, oameni harnici și ambițioși, n-au așteptat numai pământul dat prin reformele agrare, plătit și acela cu cât s-a cerut, ci au cumpărat mult mai mult decât li s-a dat prin reformele agrare. După aplicarea reformei agrare din 1921, care le-a adus puțin pământ, luncașii au continuat să cumpere pământ și prin alte obști, cât și individual, cu hectarul. Dintre frații Rosetti, Petru și Mihai, având fiecare 143 ha și, respectiv 60,6 ha, nu aveau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1907, p.890. 25 Karl Marx, însemnări despre români, Editura Politică, București, 1964, p. 26Toader Boca, Mica monografie a satului Lunca, manuscris. 27 Mărturii ale celor care au răspuns la „Chestionarul” realizat de Olimpia Bădăluță. 28 Arhiva Primăriei Filipeni: Reforma agrară din 1921. Cele 20 de hectare ima fuseseră cumpărate de o parte dintre cei împroprietăriți, nu era al comunei. În funcție de suprafața plătită era și numărul de vite care puteau fi date pe izlaz. De exemplu, Gh. Boca, fost primar, avea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
primar, avea 120 prăjini de imaș, putea trimite la păscut 6 vite. (Mărturia înregistrată pe bandă de magnetofon, în 17 august 1975, de Olimpia Bădăluță, de la Vasile Tomescu, care avea atunci 70 de ani.). 29 N. Adăniloaie, Dan Berindei, Reforma agrară din 1864, Editura Academiei R.S.R., București, 1967, p.67. 30 Ion Ionescu de la Brad, Agricultura română de la Bacău, Roman, 1866, p.27. 31 Mărturia fraților Tomescu care au avut o copilărie de slugi, fără posibilitatea de a învăța carte, după cum
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
București, Fond Ministerul Justiției, Dosar nr. 35/1907, p.83. 39 Ibidem. 40 Arhiva Primăriei comunei Filipeni, Contractul de vânzarecumpărare din 25 mai 1909. Completare + 9 note 41 Arhiva Primăriei din comuna Filipeni. Dosarul cuprinzând documentele de aplicare a reformei agrare din 1864. 42 Nicolai Grămadă, Sătenii și stăpânii în Bucovina între 17751848, Cernăuți, 1934, p.18-19. Vezi și: Nicolai Grămadă, O sută de ani de la cea dintâi împroprietărire a sătenilor în Bucovina, în Calendarul „Glasul Bucovinei”, Cernăuți, 1935. 43 Vasile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
d.Hr. și în primele secole ale mileniului al II-lea, au practicat cultivarea plantelor, e drept pe arii restrânse, însă nu se poate susține că românii în evul mediu au fost exclusiv păstori. Îndeletnicirile agricole sunt reflectate de terminologia agrară principală, de origine latină: a ara, a săpa, a semăna, a secera, a culege, a treiera, a vântura, a întoarce; apoi numele plantelor de cultură, grâu, secară, meiu, orz, alac, parâng, tot astfel, pământ, câmp, arie,falce, moină, câteva unelte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
țărănești erau destinate schimbului. Gama produselor pentru schimb nu s-a modificat semnificativ în ultimele 200 de ani. Erau destinate exportului sarea, peștele și ceramica unitară ca forme și tehnică de execuție pe întreg teritoriul est-carpatică și, în general, produsele agrare, animalele, pieile, blănurile, brânzeturile, mierea, ceara. Existența unor tezaure monetare, dar și a monedelor bizantine izolate, de bronz sau aramă, dar și din aur - dovedește legătura permanentă dintre Imperiul bizantin și teritoriul nord-dunărean, atât în ce privește legăturile economice, cât și cele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
revoluția bolșevică a lui Bela Kun, și el, Ghimici, a ajunsă la Budapesta și a făcut de pază în partea stâng a scării de la clădirea parlamentului Ungariei, de pe malul Dunării. O altă cereală care ocupa un loc important în economia agrară a locuitorilor satelor, inclusiv a celor din comuna Filipeni, era orzul, folosit ca hrană - mămăliga de orz, superioară calorică porumbului - dar și pentru fabricarea berii, în instalații numite sladnițe. De asemenea, orzul constituia în evul mediu cereala preferată de populația
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1,43 198,77 10 de la 1,43 ÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎla 0,89 18,96 10 de la 0,89ÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎ la 0,18 6,94 Total 187 1323,62 ha. Situația foștilor clăcași și a răzeșilor fără pământ s-a ameliorat după reforma agrară din 1921, iar pentru luncași, cumpărările de pământ prin care au intrat în posesia fostelor moșii boierești, i-a pusă în situația de-a avea mai mult pământ decât răzeșii din Fruntești (vezi cap. „Modificări în structura de proprietate” din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de animale (pe atunci nu se făcea recensământul animalelor) s-ar putea crede că locuitorii din comuna Filipeni nu au înregistrat pierderi în animale. Trebuie avut în vedere că statistica era menită să demonstreze forurilor competente, însărcinate cu efectuarea reformei agrare din 1921, că erau multe animale în comună și că era necesară o suprafață mai mare de izlaz comunal. Cei 669 capi de familie posedau 1163 capete de vite mari și 198 de viței, 130 capete de cabaline, 2589 capete
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
atâtor animale. Statistica a fost făcută în ideea că se va primi izlaz în plus, cel puțin pentru satul Lunca, Slobozia și Valea Boțului, deoarece răzeșii din Fruntești aveau suficient teren degradat care putea fi folosit ca izlaz. Aplicarea reformai agrare, cumpărările de pământ, au condusă ca în perioada interbelică numărul animalelor din gospodăria țărănească să crească, proces care a fost întrerupt de pregătirea și declanșarea celui de-al doilea război mondial. Regimul Antonescu a dirijat tăierile de animale, primăriile fiind
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la 1864. În Lunca a funcționat moara boierilor Rosetti, o moară purtată de forța apei adunată într-un iaz mare, despre care își mai aminteau cei bătrâni prin 1960-1970. Moara lui Rosetti de la Lunca trebuie să fi funcționat după reforma agrară din 1864 și toate muncile pentru funcționarea și întreținerea morii erau făcute de clăcași. În amintirea oamenilor a stăruit multă vreme existența unei „mori de nisip”. De fapt, după cum ne lămurește Constantin Tomescu, era o moară acționată de forța cailor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
locuitori de a urni 255 lucrurile din loc, iar această urnire nu se putea face decât dacă se învăța carte. Gheorghe Pastoiu a organizat șezători sătești, cercuri culturale, bibliotecă populară, conferințe pe teme variate de morală, dar și de economie agrară. Pentru ridicarea economică a satului, Gheorghe Pastoiu a organizat obști de arendare a pământurilor moșierești, bancă populară, cooperativă sătească și, ca să fie în rând cu lumea, și-a făcut casă, a cumpărat pământ și s-a gospodărit, ca să fie exemplu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
II-IV - simultan. coala din Fruntești a fost construită în 1924 cu 4 săli de clasă și cancelarie, pe o suprafață de 1800m2, donație fără acte. De construcție s-a ocupat directorul N. Lăzărescu. Când au început preparativele pentru aplicarea reformei agrare, legiferată în 1921, directorul Gh. Postoi a intervenit la organele ierarhică superioare pentru împroprietărirea școlii din Lunca. În acest sensă s-a adresat ierarhică organelor competente, începânăd cu Revizoratul Școlar căruia îi trimite o cerere la 18 aprilie 1919: „Domnule
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ar ridica populația la peste 1.000 persoane. Revenind la populația satului Lunca (aproximativ 100 persoane în 1835, după 50 de ani de la așezarea pe valea Dunavățului), se crede, oarecum justificat, că abia în 1864, când s-a realizat reforma agrară, toți bejenarii răspânădiți în satele comunei, sau strânsă la un loc, însă, trebuie precizat că alte evenimente locale, bineînțelesă (întemeierea școlii, bisericii, stabilirea sediului comunei la Lunca), contrazică această ipoteză. Alte interese, ținând de politica boierilor, în general, și în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]