110,888 matches
-
A citit toate anunțurile din ziare și a dat interviuri în multe locuri. Lipsa calificării și a vechimii în muncă îi blocau toate ușile. Descurajat și dezorientat, a hotărât să se întoarcă acasă. Avea în gând să se apuce de agricultură, să încerce să obțină un post de tractorist la una din asociațiile înființate în C... ca să rămână cu Dana, să o poată ajuta la magazinul care nu mai oferea beneficii de o bună bucată de vreme. Întâmplarea a făcut să
CHEMAREA DESTINULUI (16) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_16_.html [Corola-blog/BlogPost/356575_a_357904]
-
falimentul fiind inevitabil, accentuându-se după 1990, când urmașii cadrelor PCR plus fii au distrus-o și au vândut-o la fier vechi (sic!). Așa că, nu UE a demolat industria, ci chiar Nicolae Ceaușescu și urmașii săi postdecembriști! 3. Desființarea agriculturii a fost începută tot de Nicolae Ceaușescu după 1980. Distrugerea CAP-urilor și IAS-urilor a fost făcută de însăși proprietarii bunurilor comune furând tot ce se putea (sisteme de irigații, utilaje, mașini, clădiri...) imediat după 1990. Nu UE a
TABLETA DE WEEKEND (159): CE NE-A ADUS UNIUNEA EUROPEANA !? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1469518890.html [Corola-blog/BlogPost/380126_a_381455]
-
CAP-urilor și IAS-urilor a fost făcută de însăși proprietarii bunurilor comune furând tot ce se putea (sisteme de irigații, utilaje, mașini, clădiri...) imediat după 1990. Nu UE a vândut pământul strănilor, ci românii! Așa că, nu UE a desființat agricultura, ci chiar Nicolae Ceaușescu și urmașii săi postdecembriști! 4. „Donarea” unor resurse străine a fost făcută chiar de către conducătorii români postdecembriști până la intrarea României în UE, contra unor șpăgi grase. Așa că, nu UE a impus donarea, ci conducătorii României de
TABLETA DE WEEKEND (159): CE NE-A ADUS UNIUNEA EUROPEANA !? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1469518890.html [Corola-blog/BlogPost/380126_a_381455]
-
asta ne-a adus UE! Așa cum ne-a adus Justiție, democrație, ne-a dat bani de ordinul miliardelor de euro, cu care am făcut canalizări, aducțiuni de apă, instalare de gaze naturale, stații de epurare, parcuri, șosele și autostrăzi, subvenționarea agriculturii și sprijinirea micilor întreprinzători. Bugetul aprobat de UE pentru România în exercițiul financiar 2007-2013 a fost de 35 de miliarde de euro, dar n-am fost în stare să-l cheltuim! Ințelegi, tu, cârcotașule? Cel pentru 2014-2020 este de 39
TABLETA DE WEEKEND (159): CE NE-A ADUS UNIUNEA EUROPEANA !? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1469518890.html [Corola-blog/BlogPost/380126_a_381455]
-
să intri cât mai adânc, fără nici o limită, dar dacă te referi la dușurile care le faceți voi când reveniți la noi în apartament, tot nu e o probleme că am citit în ziar că s-a scumpit apa pentru agricultură cu nu știu câte procente și, lucru curios, s-a scumpit nu știu de ce și apă pentru consumul casnic, asta cu titlu de curiozitate, chiar mai mult decât apă pentru agricultură... Dar ce putem face, parcă câte rude apropiate avem? Iaca, câteva
SCHIŢE UMORISTICE (94) – BUCUROŞI DE OASPEŢI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1482379281.html [Corola-blog/BlogPost/366984_a_368313]
-
că am citit în ziar că s-a scumpit apa pentru agricultură cu nu știu câte procente și, lucru curios, s-a scumpit nu știu de ce și apă pentru consumul casnic, asta cu titlu de curiozitate, chiar mai mult decât apă pentru agricultură... Dar ce putem face, parcă câte rude apropiate avem? Iaca, câteva zeci de persoane, Pentru asta, vorba matale, n-o să se facă gaură în cer, cel mult în contul de la bancă... Dar există legea compensației că n-o să mai cheltuim
SCHIŢE UMORISTICE (94) – BUCUROŞI DE OASPEŢI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1482379281.html [Corola-blog/BlogPost/366984_a_368313]
-
Arhivele Naționale Mehedinți, fondul Prefectura jud. Mehedinți, dosar. 5152/1835, f. 209-237). În anul 1833 în Mehedinți s-a obținut o producție de cereale de 63 462 440 oca , iar peste trei ani(1837), 88 667 168 oca(Ilie Corfus, Agricultura Țării Românești în prima jumătate a secolului al XIX -lea , București, 1969, p.318-319); Mite Măneanu, Agricultura și comerțul românesc în secolele XVIII-XIX. Aspecte generale, regionale și specifice, Editura MJM, Craiova, 2009, p.116-117) 6. Prețul morilor ajunge în această
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
s-a obținut o producție de cereale de 63 462 440 oca , iar peste trei ani(1837), 88 667 168 oca(Ilie Corfus, Agricultura Țării Românești în prima jumătate a secolului al XIX -lea , București, 1969, p.318-319); Mite Măneanu, Agricultura și comerțul românesc în secolele XVIII-XIX. Aspecte generale, regionale și specifice, Editura MJM, Craiova, 2009, p.116-117) 6. Prețul morilor ajunge în această perioadă la sume apropiate de 1 200 lei (Șt.Olteanu, C. Șerban, op cit. p. 331). În
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
limbii și mai ales cu cel al găsirii unui loc de muncă. Ajunsă în Marele Ducat constată că modul cum era prezentat viitorul lor de către Maria și realitate era cu totul altul. Aceasta lucra pentru început ca muncitor necalificat în agricultură, ca să aibă cu ce trăi de azi pe mâine. Ana a fost mai norocoasă decât ea și a găsit de lucru la o organizație non profit ce asigura servicii de îngrijire celor aflați în suferință. Până s-a obișnuit cu
EPILOG de STAN VIRGIL în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 by http://confluente.ro/Epilog.html [Corola-blog/BlogPost/360115_a_361444]
-
era tare mândră de mine. Vindea desenele mele, care deveneau rochii. Dar nu m-a cultivat spre artă, căci nu prea era domeniul ei. La școală, la sfârșit de an, când se mergea obligatoriu, o lună, la muncă patriotică, în agricultură, pe mine și încă o fată, ne opreau la școală, ca să pictăm material didactic. Pentru zoologie, pentru botanică... - A urmat și perioada studenției, la Chimie, în Iași ... - Da. Și locuiam pe Copou, la Căminul studențesc. Dar nu mă pregăteam pentru
„MUGUR ALB, ŞI ROZ, ŞI PUR...” – CONVORBIRE CU PICTORIŢA MIRIAM COJOCARU de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1456918655.html [Corola-blog/BlogPost/340578_a_341907]
-
nenorociri. Va rezulta un tablou groaznic, pe care mulți dintre cei care sunt astăzi în viață l-au trăit, l-au cunoscut nemijlocit. Care era România după 24 de ani, în 1969? O țară în proces de industrializare, cu o agricultură mecanizată, modernă, cu sisteme de irigații ample, cu un export activ, puternic. Se ridicaseră mari scriitori, mari slujbași ai scenei și ecranului. Nu voi încerca să îi amintesc nu doar din teama ca nu cumva să omit pe cineva, ci
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/adevaruri-incomode/ [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]
-
Lumea satului, liniștită, împăcată cu sine, la început, solidară, treptat se dezintegrează sub impulsul evenimentelor social-istorice pe care le parcurge întreaga Românie. Naționalizarea principalelor mijloace de producție, confiscarea abuzivă a bunurilor individuale, a pământului și a pădurilor, cooperativizarea forțată a agriculturii, cotele exorbitante ce trebuiau predate la stat, impozitele... conduc la frustrare, ură, discordie în rândurile sătenilor. Oameni care până mai ieri erau prieteni devin dușmani de clasă. Credința creștină este, în aparență, zguduită din temelii, odată cu venirea la putere a
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPILUL NEDORIT” DE ION ȘI CORNELIA GOCIU de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496606408.html [Corola-blog/BlogPost/370600_a_371929]
-
De asemenea, vom asista la o serie de calamități și fenomene naturale violente și surprinzătoare. Seceta, spre exemplu, care se anunță anul acesta, va produce o penurie a produselor alimentare pe piața mondială. În acest an va crește substanțial importanța agriculturii, vor crește prețurile terenurilor agricole și a pieței agro-alimentare. Va continua să scadă rolul statelor și chiar al guvernelor în gestionarea problemelor politice, militare, economice, bancare, unele dintre acestea vor funcționa pe principiul coloniilor. Oricum, cea mai mare problemă, la
CE NE AŞTEAPTĂ ÎN 2014? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ce_ne_asteapta_in_2014_stefan_popa_1389214463.html [Corola-blog/BlogPost/363660_a_364989]
-
calului, încurcăturile pe care le-oi face n-ar trebui să aibe mare importanță. Istoria începe, spune Biblia, cu primii oameni adevărați: Cain și Abel. Părinții lor au fost aspru pedepsiți pentru neascultare și puși la muncă. Se ocupau cu agricultura în general. Cum nu aveau decât doi prunci și tot Pământul, le-au împărțit pe din două traiul. Așa s-a realizat prima diviziune a muncii: Cain a rămas plugar, Abel cioban. Lui Dumnezeu nu i-a plăcut de Cain
Teoria ciobănească a conspirației by https://republica.ro/teoria-ciobaneasca-a-conspirac-iei [Corola-blog/BlogPost/337856_a_339185]
-
19; de aplaudat sunt și rimele bogate / savante din „corbigrame“); «Pe câmpia cea mănoasă, / Unde-s grâul și porumbul ? / Unde-i fânul pentru coasă, / Unde ne e, barde, „Plumbul“ ?» (p. 20; invocația retorică de-aici „magnetizează“ indirect răspunsul cuminte: vestit-europeana agricultură a Daciei / României e-ntr-un bacovian cavou, e-ntre sicriele-i cu somn de plumb, „nu de imn“); Aflat la pescuit batog / În diminețile târzii / Striga pe străzi un demagog : / Vă pot crea noi galaxii !» (indiscutabil, în ultimul sfert
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1397642666.html [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
și moralitate, o îndemnare din partea unei personalități de la care avem ce învăța în baza științei și decenței, a moralității și a experienței sale. Sinteza acestui discurs, el însuși concis dar bogat în idei profunde atrage atenția asupra situației din industrie, agricultură, sistemul financiar-bancar, „Statul social”, resursele naturale și strategice, democrația politică minimală, educația, ordinea publică, armata, Statul național, (teritorialitatea), toate aflate într-o stare de deteriorare fizică sau spirituală, ori de metastază sau distrugere. Într-un discurs demn, dens și ramificat
DINU C. GIURESCU. DISCURS DEMN, DENS ŞI RAMIFICAT ÎN REALITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dinu_c_giurescu_discurs_demn_aurel_v_zgheran_1387179888.html [Corola-blog/BlogPost/363477_a_364806]
-
se atrage atenția că au fost distruse formele de organizare ale țăranilor, de dinainte de 1989, că aceasta, fără găsirea soluțiilor de înlocuire practică a organizării anterioare, nu a eficientizat producția agricolă, cu rezultatul prosperității țărănimii. Observațiile domnului academician pe subiectul agricultură fac trimitere directă la micile proprietăți agricole, la faptul că țăranul român a lăsat câmpiile și uneltele sale, mulți dintre ei explorând acum viața orașelor sau invadând Europa și planeta, la îndreptarea țăranului român spre propriul sfârșit. Fără a insista
DINU C. GIURESCU. DISCURS DEMN, DENS ŞI RAMIFICAT ÎN REALITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dinu_c_giurescu_discurs_demn_aurel_v_zgheran_1387179888.html [Corola-blog/BlogPost/363477_a_364806]
-
Sau după ale principesei Ileana: „suntem singura țară din lume în care succesul nu are succes!”! Întreg discursul domnului academician pune întrebări directe sau implicite la infinite întrebări, unei bune părți a lor atribuindu-le și răspunsuri: supermarket-urile distrug agricultura românească?; „capodopera” administrativ teritorială a regionalizării duce la federalism, la destrămarea teritorială, la destrămarea Statului român, în definitiv?; la ce standarde se situează siguranța și ordinea publică, în România de azi?; este eficientă Poliția Română, într-o țară în care
DINU C. GIURESCU. DISCURS DEMN, DENS ŞI RAMIFICAT ÎN REALITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dinu_c_giurescu_discurs_demn_aurel_v_zgheran_1387179888.html [Corola-blog/BlogPost/363477_a_364806]
-
cât am fost comisar european am vizitat cel puțin o dată toate statele membre. Am vizitat de mai multe ori Spania, Italia, Germania, Franța, chiar și Marea Britanie - țări unde sunt cei mai mulți români. Și foarte mulți mi-au spus chiar apropo de agricultură: Domnu Cioloș, ne-am dori să putem să venim acasă și să facem lucrurile pe care le facem aici. Să putem să îngrijim o fermă și acasă sau să investim și acasă. E nevoie de ei, de experiența lor, de
În ce sens nu sunt român? Înseamnă că cei obligați să plece din țară, inclusiv din cauza PSD, nu sunt români?! by https://republica.ro/ciolos-in-ce-sens-nu-sunt-roman-inseamna-ca-cei-obligati-sa-plece-din-tara-inclusiv-din-cauza-psd-nu-sunt [Corola-blog/BlogPost/338805_a_340134]
-
firul cu tradiția timpurilor mai normale, despre care ne-au vorbit părinții noștri. În realitate s-a jucat o adevărată farsă umilitoare de către Occident pentru țările abandonate la Ialta. Fabricile României au fost vândute fără discriminare la fiare vechi, iar agricultura a fost pusă pe butuci, dându-se acces unor neica nimeni, vântură lume să cumpere pământul mănos al Băraganului. Mă întreb de ce a fost închis „Tractorul” la Brașov când era nevoie să fabrice tractoare pentru cultivarea terenului arabil acum lăsat
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cateva_consideratii_pe_marginea_antologiei_de_catrene_si_epig_sorin_olariu_1327115660.html [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
greutățile. El a fost nevoit să părăsească orașul și să revină în lumea satului după terminarea școlii profesionale, din cauza părinților. Nu avea cine să-i ajute în gospodărie și la câmp, însă pe copilul său nu îl va mai interesa agricultura. Se va întoarce la țară, doar în vizită, să-i vadă când i se va face dor. Secera hârșâia prin lanul de grâu retezând smocurile de paie strânse în palmele bătătorite de muncă, iar firele galbene și uscate, le așeza
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443850651.html [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
nu-l mai bate nimeni, însă palmele îi sunt la fel de bătătorite și pline de bășici de la seceră și coasă. Și pentru ce? Acolo barem a învățat o meserie, care acum îl ajută să-și câștige pâinea mai ușor decât în agricultură. Până să adoarmă, lui Victor îi apăru în minte copilăria sa. Cum în vacanțele de iarnă, când nu era căzută încă zăpada, ieșea cu oile la păscut pe câmpul de la marginea satului dinspre dispensar, lăsând mieii acasă, să nu apuce
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443850651.html [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
2. Ce ne-am dat seama că am scăpat din vedere Tocmai pentru că în general vorbim despre sumele alocate pentru fondurile structurale și de coeziune, cineva ne-a atras atenția, pe bună dreptate, că scăpăm din vedere fondurile alocate pentru agricultură și pescuit. Însă, pe lângă acestea, mai sunt și alte programe de finanțare cu alocări pentru România. De exemplu, Programul de cooperare transfrontalieră. De asemenea, în România intră bani europeni și prin programe de finanțare administrate direct de Comisia Europeană. Pentru
Cioloș: cât (ne)adevăr e în spusele celor doi. Un altfel de fact-checking by https://republica.ro/disputa-dragnea-ciolos-cat-ne-adevar-e-in-spusele-celor-doi-un-altfel-de-fact-checking [Corola-blog/BlogPost/337993_a_339322]
-
a beneficia de vreun ajutor din partea statului român). Care este atunci dimensiunea fondurilor europene intrate în țară? Dacă ne uităm pe website-urile și rapoartele instituțiilor, intrăm și mai mult în ceață. Spre exemplu, în raportările privind stadiul absorbției fondurilor din agricultură. Dacă ne uităm la Raportul Anual de progrese privind implementarea Programului Național de Dezvoltare Rurală în România în anul 2015, vedem că la pagina 132 că totalul plăților efectuate pe acest program este de 1,069,197,928.70 euro
Cioloș: cât (ne)adevăr e în spusele celor doi. Un altfel de fact-checking by https://republica.ro/disputa-dragnea-ciolos-cat-ne-adevar-e-in-spusele-celor-doi-un-altfel-de-fact-checking [Corola-blog/BlogPost/337993_a_339322]
-
în principal, calităților umane ale membrilor ei, adică omeniei. De exemplu, primele triburi s-au închegat datorită bunătății liderilor. Oamenii, în condițiile în care puteau coabita, deveneau sedentari, dezvoltând acolo (unde se fixaseră, unde găsiseră climă bună și blândețe umană) agricultură ceva mai solidă, bazată pe altruism, ori proiecte diverse, de ridicare a unor tipuri noi de locuințe. Rămânând uniți au avut ocazia de a dezvolta habitatul. Religia a contribuit de asemenea la armonia dintre ei. În al doilea rând, se
Despre calităţile umane: Nu e de ajuns să ai mari calităţi; trebuie să ştii cum să le foloseşti cu rost. Lucian Blaga by http://revistaderecenzii.ro/despre-calitatile-umane-nu-e-de-ajuns-sa-ai-mari-calitati-trebuie-sa-stii-cum-sa-le-folosesti-cu-rost-lucian-blaga/ [Corola-blog/BlogPost/339667_a_340996]