1,639 matches
-
lui mecanică, ci exersarea trebuie să devină pentru profesor un «antrenament» metodic, care să ducă la formarea unor deprinderi și obișnuințe și la crearea «automatismelor didactice» care caracterizează personalitatea profesională a celor mai buni și renumiți profesori. 6. PROIECTE DIDACTICE AGRONOMICE Vom prezenta în paginile următoare câteva proiecte didactice spre exemplificarea celor discutate anterior. Ele pot fi înțelese și ca posibile modele. Acestea nu pot fi percepute ca pe niște șabloane. Proiectul didactic este, neîndoielnic, rezultatul aplicării unor norme de proiectare
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
pe niște șabloane. Proiectul didactic este, neîndoielnic, rezultatul aplicării unor norme de proiectare generale(descrise anterior), dar acesta - oricare ar fi el - nu poate fi înțeles ca o rețetă. Din contra, un proiect poate fi valoros și util procesului instructiv-educativ agronomic numai în măsura în care este rezultantă a condițiilor concrete în care profesorul își desfășoară activitatea, asigură soluționarea optimă a unor situații de învățare precis definite. Pentru simplificarea muncii la catedră se fac unele recomandări: - elaborarea unor proiecte didactice este
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
școalei de mecanică practică poate singur plănui, fără agiutoriul altuia, și a povățui facerea de ateliere de lăcătuș<erie>, de dulgheri și strungari și prin a<le> sale comunicații în Transilvania poate înlesni aducerea de trebuitori lucrători atât pentru Institutul agronomic, cât și <pentru> școala mecanică". Nu uita, desigur, să introducă în generosul evantai al propriei publicități șansa de a oferi "o povățuire mai folositoare, regulată și tehnică, a ocnelor de sare, precum să întrebuințează în staturile Austriei și, mai cu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
practicilor sale cunoștințe, cât și a infinității localnicelor împregiurări a<le> Moldovei cu acele a<le> patriei sale, va fi mai potrivit decât altul din țară mai depărtată, a fi de folos slujbei publice atât la pregătirea și înființarea Institutului agronomic, a școalei practice de mehanică, cât și la înființarea de oarecare fabrici în țară, precum: a hârtiei, a steclei, a scoaterii minelor și alte ramuri de industrie, precum prin alăturatul său înscris arată". Semnatarii raportului își exprimau, în final, convingerea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
înscrisă în bugetul Casei Școalelor, cu începere din "ziua întăririi în post" 10 februarie 1839, precum și o locuință în incinta viitoarei școli, dotată cu lemnele necesare pentru încălzirea ei. În plus, după inaugurarea fermei-model preconizată a ființa pe lângă viitorul Institut agronomic, "să vor adăuga, pentru a dumitale întrebuințare, producturi de pe acea moșie"8. Prin raportare la condițiile generale și la împrejurările comune ce guvernau domeniul, înlesnirile special create de autorități lui Mihalic de Hodocin erau cu adevărat ispititoare și, de remarcat
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
alocat de Casa Școalelor 10. Luând act și procedând în spiritul înaltei rezoluții domnești, Epitropia, prin vocea aceluiași mitropolit, comunica lui Vodă Sturdza, la 3 martie 1839, că hotărâse a organiza mai întâi școala mecanică, devansând astfel des invocatul Institut agronomic, după un plan al cărui proiect 11 fusese elaborat și înaintat cancelariei instituției chiar de către cel numit deja în funcția de profesor. În proiecția noului obiectiv, autorul gândise să armonizeze reperele didactice sau instructiv-educative cu cele economice și sociale, propunând
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
La numai o lună de la precedentul referat transmis lui Vodă Sturdza, Epitropia revenea cu câteva importante precizări pe aceeași temă, desprinse, pe de o parte, din avizul și porunca domnească de "înființare în această vară (1839 n.ns.) a Institutului agronomic și a școalei mecanice [...] spre a putea începe cursul învățăturii agronomiei toamna viitoare sau cu începerea anului 1840" și, pe de altă parte, din cerințele imediate și condițiile necesare vizând demararea activităților "pregătitoare ca pentru un lucru de tot nou
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
oprim puțin asupra acestor texte, ce dezvăluie nu numai o concepție economică, ci, în egală măsură și concomitent, definesc un autentic profesionist, o personalitate științifică complexă, cu vocația cercetării interdisciplinare, ce-i asigură pertinența observațiilor geologice, dar și ecologice, geografice, agronomice, botanice și chiar chimice. Așadar, cele dintâi aprecieri prilejuite de solitara-i expediție în zona muntoasă din nord-vestul Moldovei, între Dorna și Valea Tazlăului, în cadrul unui program de "observații și cercetări atingătoare de toate producturile munților", le-a făcut asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
stare 50 sau 60 de oameni să facă într-o zi". Pentru economia de timp și de brațe de muncă, nu mai puțin pentru eficiența în planul producției, Hodocin recomanda introducerea de-îndată și în Moldova a acelor "desăvârșite unelte agronomice", ale căror modele însuși le adusese în țară spre a le face publicitate. Mai mult, spre a risipi îndoielile, el se oferea ca, în prezența unei comisii numită de guvern și "pe un pământ ce i se va însemna, va
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
alt plug va prăși și, în sfârșit, la vreme, va scoate cartofele cu plugul". Încredințate astfel în privința rentabilității lor, după efectuarea unor asemenea probe practice, autoritățile urmau să-și dea avizul pentru introducerea și utilizarea "obștească" a acelor "desăvârșite unelte agronomice", operațiune nu numai necesară, după propria-i opinie, dar și posibilă, cu atât mai mult cu cât "ele (uneltele n.ns.) se pot pregăti pân și chiar de rotari în țară spre întrebuințare"5. Din păcate, demersul lui Hodocin a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cu neputință se poate mai grabnic și potrivit dezvăli, în câtă vreme fierul trebuitor în țară pentru fiecare cui, plug etc. se va aduce din Germania, Anglia, ba însuși din Siberia, cu transport scump și alte cheltuiele grele, iar uneltile agronomice mai bune, cu mari cheltuiele și greutăți, se vor aduce din țeri streine. Însă, cât de mult se poate înainta avutul național prin băi arată exemplul învecinatei fabrici de la Iacobeni, care cu 50 ani înainte era numai o pustietate muntoasă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
apoi și ținerea acestui așezământ nu l-ar costisi în urmă nici o jertfă de bani, ci încă după câtăva vreme ar aduce și un însemnător curat câștig. În această școală să pot face nu numai toate recvizitele trebuitoare pentru Institutul agronomic, cu folosul acestuia, dar apoi, fiind la un loc toate laboratoarile, lucrându-să cu sârguință și orânduială de cătră meșterii aleși și sub povățuirea unei direcții cu știință, să vor putea primi și lucruri particulare, care să vor lucra deși cu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
școale, însă totuși vor costisî mai puțin decât ar costisi la meșterii particulari. Deci, și publicul s-ar folosi, fiind lucrul bun, pentru care ar chezășlui direcția. Dacă acum, la început, această școală n-ar avea îndestul lucru pentru Institutul agronomic ce are a să înființa, atunci ar cere trebuința ca, sau o soțietate particulară, sau statul să deie comisioane de lucru, precum: tot felul de lucru trebuitor la binale, tulumbe, pompe la fântâni ș.a., care să vor face și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
schoalei de mecanică practică poate singur a plănui, fără agiutorul altuia, și a povățui facerea de atelii de lăcătuși, de dulgheri și strungari și, prin a<le> sale comunicații în Transilvania, poate înlesni aducerea de trebuitori lucrători atât pentru Institutul agronomic, cât și [pentru] schoala mecanică. Iscălitul ar mai putea da o povățuire mai folositoare, regulată și tehnică, a ocnilor de sare, precum să întrebuințează în staturile Austriei și, mai cu samă, în Transilvania. În sfârșit, iscălitul îndrăznește a da acea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice. Moldova, dosar 21/1837, ff. 17, 21. 4 31 martie 1839 Cătră Cinstita Epitropie a Învățăturilor Publice Referendariul La hotărârea Cinst<itei> Epitropii, întărită de Preaînălțatul Domn, de a se înființa în această vară Institutul agronomic și o școală de mecanică practică, iscălitul, luând în privire încungiurările de față, are cinste a propune următoarele: Înființarea acestui institut cere lucrări pregătitoare, fără care nu să poate începe, fiindcă moșiia care are a fi de statornic așezământ al
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
baie de f<i>er măreață, organizată în Moldova, poate să aducă un bun venit și sigur. Nici să poate tăgădui aceasta luându-să aminte că în toată țara nu să întrebuințază nici un cui, nici o potcoavă sau cea mai măruntă unealtă agronomică, care să nu fie făcută din f<i>er, cu grele cheltuiele de transport aduse din Austria, Anglia, pân și din Siberia. Tributul ce pe tot anul Moldova plătește staturilor străine pentru f<i>er este, fără îndoială, mai sâmțâtori
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
13 SJIAN, Ministerul Cultelor..., dosar 21/1837, ff. 17, 21. 14 Ibidem, f. 16. 15 SJIAN, Vistieria Moldovei, tr. 1768, op. 2017, dosar 184/1853, f. 186. 16 În cuprinsul tuturor celorlalte documente referitoare la același obiectiv, institutul focalizat era agronomic, încât poate fi vorba fie de o eroare de transcriere, fie de un simplu substitut pentru aceeași noțiune. 17 SJIAN, Ministerul Cultelor..., dosar 21/1837, ff. 16, 21. 18 Pentru detalii, vezi Reveca Vitcu, Donația transilvăneanului Carol Mihalic de Hodocin
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
profesional în Moldova și Țara Românească, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1967, p. 62. Se cuvine reținută informația că, încă de la 1 decembrie 1838, Asachi începuse demersurile pentru a se înființa în capitala Moldovei un Institut mecanic cu două secții: agronomic și, respectiv, mecanic (Mihai Bordeianu, Paul Vladcovschi, Învățământul românesc în date, Editura Junimea, Iași, 1979, p. 127). 4 C. Turcu, Activitatea tehnico-economică desfășurată de Carol Mihalic de Hodocin în Moldova, în "Studii și articole de istorie", an III, București, 1961
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
agricultura cooperativizată, cu mecanizare, chimizare, irigații costisitoare. Calificarea se făcea atât "la locul de muncă", cât și în liceele agricole de la marginea multor localități. Secțiile și facultățile de "mecanică agricolă", "irigații", "industrie alimentară", "chimie industrială" din institutele politehnice și institutele agronomice pregăteau specialiștii pentru întreprinderi părăsite abrupt după adoptarea Legii 18, fără să cugete la iminentul șomaj, reconversii, emigrări. Aceeași deviză funcționa și aici: ei se fac că ne plătesc, noi ne facem că muncim. Parțial vara, la lucrări erau aduși
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
fuseseră lăsate în folosință foștilor boieri. Pe aceste terenuri au apărut primele gospodării agricole de stat, iar în conacele și atenansele confiscate s a instalat o ciurdă de „ingineri”, ce, în afară de patru clase primare, mai absolviseră și câte o școală agronomică încropită ad-hoc de către partidul-stat. Completarea studiilor până la 7 clase a acestor indivizi, urma să vină mai târziu. Pentru a-și atinge încăpățânatele și deșănțatele scopuri, comuniștii nu aveau nevoie de vechii și experimentații specialiști, acestora rezervându-li-se, în cel
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
lucru care până la ei nu era luat în considerare este corelația găsită între panicul și știulete, fapt ce poate servi în lucrările de clasificare. Clasificarea naturală, spre deosebire de elementele luate în considerare de clasificarea artificială, se bazează pe cercetări citogenetice, fiziologice, agronomice și arheologice, ceea ce îi conferă mai multă elasticitate și încredere. Totuși, clasificarea naturală a suferit și ea o serie de obiecții, din care remarcăm dificultatea utilizării ei datorită numeroaselor caractere și discipline care sunt utilizate în abordarea ei. De asemenea
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Reichbuch Leon 13. Diferențierea utilizării principalelor forme de îngrășăminte cu azot în funcție de tipul de pajiște 1976 Popovici Dumitru Ciubotaru Const. 14. Relații între sistemul de fertilizare și intensitatea atacurilor de mană și alternarioză la cartof 1976 Reichbuch Leon 15. Metode agronomice de atenuare a energiei erozive a ploilor torențiale pe pante de 1416% 1976 Scurtu Dumitru 16. Bioecologia gărgărițelor frunzelor de leguminoase și florilor de trifoi în condițiile din nordul Moldovei 1977 Brudea Valentin 17. Sinergismul dintre erbicide și lucrările de
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Deși destul de târziu, toate aceste aspecte au fost luate in atenție, apărând odată cu anul 1976 un nou domeniu de cercetare, cel al resurselor genetice vegetale, considerat la ora actuală una dintre cele mai dinamice și mai importante provocări pentru științele agronomice și biologice. Necesitatea înființării băncilor de gene Constatările făcute de specialiști în domeniul resurselor genetice vegetale, referitoare la pierderea și distrugerea unor importante resurse vegetale, fie din motive obiective sau subiective, determinând sărăcirea bazei genetice a plantelor au constituit, deși
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
12; 25. CRISTEA M., 1967 Din preocupările de cercetare științifică a Stațiunii Experimentale Agricole Suceava. Comunicări de botanică . A V-a Consfătuire de geobotanică; 26. CRISTEA M., 1968 Contribuții la studiul unor populații locale de porumb din nord-vestul Moldovei. Cercetări agronomice în Moldova, nr. 1; 27. CRISTEA M., 1968 - Populații locale de porumb din nordvestul Moldovei. Cercetări agronomice în Moldova, nr. 2; 28. CRISTEA M., 1969 Cunoașterea unor soiuri și populații de porumb în lucrările de ameliorare prin metoda liniilor consagvinizate
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
botanică . A V-a Consfătuire de geobotanică; 26. CRISTEA M., 1968 Contribuții la studiul unor populații locale de porumb din nord-vestul Moldovei. Cercetări agronomice în Moldova, nr. 1; 27. CRISTEA M., 1968 - Populații locale de porumb din nordvestul Moldovei. Cercetări agronomice în Moldova, nr. 2; 28. CRISTEA M., 1969 Cunoașterea unor soiuri și populații de porumb în lucrările de ameliorare prin metoda liniilor consagvinizate. Redacția revistelor agricole, București; 29. CRISTEA M., 1970 Valoarea unor populații locale de porumb din Bucovina în
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]