1,253 matches
-
, Alexandru (7.X.1923, Șipet, j. Timiș - 28.IV.1996, Timișoara), poet. Este fiul Emiliei (n. Sârbu) și al lui Alexandru Jebeleanu. A fost timp de un semestru student al Facultății de Agronomie din Timișoara, dar a renunțat, înscriindu-se, tot aici, la Facultatea de Filologie, unde și-a luat licența în 1959. A funcționat ca redactor-șef la revista „Scrisul bănățean”, devenită „Orizont” (1949-1971), apoi ca șef de redacție la Editura Facla
JEBELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287670_a_288999]
-
Opere, vol. 12, Chișinău, 1952, p. 185, 198-199, 204. • Constantin I. Stan, Alexandru Gaiță, Biserica ortodoxă română din Basarabia și Bucovina de Nord în anii 1940-1941, în „Destin Românesc“ (Chișinău), nr. 3, 1997, p. 99-109. În perioada interbelică, facultățile de agronomie și teologie din Iași au jucat un rol important în formarea intelectualității basarabene. În primii ani de după război în Basarabia mai activau doar patru licențiați în teologie de până la 1940 (Nicolae Negru, Paul Mihailă: Transplantarea Basarabiei, în Memoria refugiului, Chișinău
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Democratică Moldovenească și senator din partea PNL. A fost arestat la 5 iulie 1940 (Colesnic, Sfatul Țării, p. 236). • Născut în 1894 în satul Rudi (Soroca). Absolvent al Academiei Agricole din Moscova, a Școlii Militare din Odesa și a Facultății de Agronomie din Iași. A fost deputat în Duma rusă și în Sfatul Țării. După unire a lucrat la Ministerul Agriculturii, iar în perioada 1933-1940 la Facultatea de Agronomie din Chișinău. A fost arestat la 20 iulie 1940 (Colesnic, Sfatul Țării, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Academiei Agricole din Moscova, a Școlii Militare din Odesa și a Facultății de Agronomie din Iași. A fost deputat în Duma rusă și în Sfatul Țării. După unire a lucrat la Ministerul Agriculturii, iar în perioada 1933-1940 la Facultatea de Agronomie din Chișinău. A fost arestat la 20 iulie 1940 (Colesnic, Sfatul Țării, p. 270; Postică, Deputații Sfatului Țării, p. 92-98). • Născut în 1875 la Chișinău. Absolvent al Universității din Kiev. A fost primar al Chișinăului, membru al Dumei ruse în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1941-1944 a ocupat postul de primar al Odesei. A fost arestat și închis în 1944 (Colesnic, Sfatul Țării, p. 231). • Născut în 1880 în satul Teleșeu (Orhei). Absolvent al Facultății de Drept al Universității din Moscova și al Facultății de Agronomie din Paris. A exercitat funcția de Director General de Interne în guvernul din Basarabia (1917-1918). Deputat în Parlamentul român, Ministru pentru Basarabia în guvernul Nicolae Iorga (18 aprilie 1931-5 iunie 1932), iar în perioada 1938-1940 primar al Chișinăului. În 1944
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la București (Colesnic, Sfatul Țării, p. 150). • Născut în satul Vărăncăul Vechi (Soroca). A fost avocat, judecător, președinte de tribunal și consilier la Curtea de apel (Colesnic, Sfatul Țării, p. 176). • Născut în 1892 în satul Slobozia-Cușelăuca (Soroca). A studiat Agronomia și Dreptul la Kiev și Iași (Colesnic, Sfatul Țării, p. 87). Trebuie amintit însă faptul că demersul de restabilire a traseului urmat de foarte mulți înaintași basarabeni din perioada interbelică se află abia la început de drum, în ciuda unor recente
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
, C. T. (pseudonim al lui Constantin Tutică; 1922- 1948, București), poet. Despre existența lui se știe foarte puțin. S-a născut în Oltenia și în 1946-1947 va fi student în agronomie la București. A frecventat cenaclul ziarului „Facla” și apoi Sburătorul postlovinescian. După debutul la revista școlară „Ion Maiorescu” din Craiova, în 1941, colaborează la „Ramuri”, „Kalende”, „Vremea” și „Scânteia tineretului”. În 1945 Ion Caraion îi tipărește poeme în „Lumea”, iar
LITUON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287836_a_289165]
-
de sprijinul moral și material al lui M. Kogălniceanu, iar în perioadele când Spiru Haret era ministru a primit subvenții din partea Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice. Gazeta se adresa mai ales sătenilor știutori de carte, pentru care difuza articole de agronomie, informații în legătură cu tehnica agricolă, sfaturi practice în variate chestiuni gospodărești ș.a. În afară de C.C. Datculescu, a avut ca redactori pentru partea științifică și literară pe Ioan Nădejde și, în 1897-1898, pe Al. Vlahuță. După dispariția revistei „Vatra”, G.s. rămâne, alături de „Literatură
GAZETA SATEANULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287206_a_288535]
-
produceau circa 10,5 milioane tone de cereale. Asta înseamnă că fiecare țăran a produs în medie 1.050 de kg. Șaptezeci de ani mai târziu, într-o epocă a automatizării, ingineriei genetice, a școlarizării obligatorii și a specialiștilor în agronomie, lucrurile par a sta mai bine în agricultura românească, în care fiecare țăran producea, în 1999, 4.300 de kg, adică de patru ori mai mult. Dar decalajul față de lumea dezvoltată este uriaș, fiind în 1999 mai mare decât în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ani de muncă forțată. Ulterior i se schimbă calificarea infracțiunii în „activitate intensă împotriva clasei muncitoare” și e condamnat la șase ani de temnița grea, cu confiscarea averii. Ieșit din închisoare, se angajează secretar-șef și bibliograf la Facultatea de Agronomie din Timișoara, apoi consilier juridic la Uniunea Județeană a Cooperativelor de Consum Banat, de unde se pensionează. Face parte dintre fondatorii asociației Astra Română pentru Banat, Porțile de Fier și Românii de Pretutindeni, devenind secretar general coordonator. S.-Ț. debutează în
SANDU-TIMOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289465_a_290794]
-
II.1912, Mihuleni, j. Orhei - 24.VIII.1992, Chișinău), poet, dramaturg, eseist și traducător. Este fiul lui Pavel Lupan, țăran, și frate cu prozatoarea Ana Lupan. A absolvit Școala Agricolă din Cucuruzeni (1929), Școala de Viticultură (1934) și Facultatea de Agronomie din Chișinău (1941). Debutează în 1932, cu versuri, la „Adevărul literar și artistic”. În „Viața Basarabiei” și în alte reviste publică, până la război, poezii, multe de factură modernistă, și publicistică militantă de stânga, semnând cu pseudonime, între care L. Andriu
LUPAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287926_a_289255]
-
RĂUȚĂ, Aureliu (10.ÎI.1912, Câmpulung - 13.VI.1995, Madrid), traducător și editor. Este fiul Domnicăi (n. Țuțuianu) și al lui Ioan Răuță, funcționar CFR. După studii de agronomie și farmacie la București, lucrează ca asistent universitar la Institutul Agronomic bucureștean până în 1941, când pleacă în Germania pentru a-și susține doctoratul la Institutul Dahlem din Berlin. Până în 1944 se află în Italia, unde obține licență în litere, apoi
RAUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289148_a_290477]
-
Matache Dobrescu 17. 646. Beresteanu Sidoli, 2 apartamente, București, str. Stelea Spătarul 17, str. Șincai 14. 647. Botea Enache, si Bălașa, 10 apartamente, București, calea Dudești 260, 262. 648. Baverman Frederica, 2 apartamente, București, str. Logofăt Udriște 3. 649. Bancă Agronomiilor Ș.A. în lichidare, 7 apartamente, București, B-dul Republicii 23. 650. Bordei Apostol, 5 apartamente, București, str. Leonida 16. 651. Blumenfeld S. și Bianca, 4 apartamente, București, str. Popa Petre 36. 652. Bachman Nathan, 5 apartamente, București, str. Batiștei 5. Bacău
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
precum și modalitatea În care aceste teorii științifice au fost supuse dezbaterii publice. Tematica lucrărilor se poate Împărți În trei direcții - definirea politicilor: măsura În care procesele de modernizare și ecologizare ale sectorului agricol au fost și sunt susținute de știință (agronomie, genetică, economie rurală etc.); s-a remarcat faptul că astăzi suntem martorii procesului prin care noi științe intră În sfera politicii de dezvoltare rurală și agricolă, științe precum ecologia, hidrologia, medicina, nutriția; implementarea politicilor: agențiile de stat, autoritățile locale și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nutriția; implementarea politicilor: agențiile de stat, autoritățile locale și serviciile de consultanță agricolă folosesc resursele științifice În implementarea politicilor de dezvoltare rurală și agricolă, atât la nivel regional, cât și la nivel național și internațional, menționându-se În acest sens agronomia, economia rurală, dar și sociologia rurală și psihologia socială, astăzi apărând În dezvoltarea rurală noi forme de resurse științifice precum științele cognitive sau managementul mediului Înconjurător; controversele legate de dezvoltarea rurală și agricolă: cunoștințele științifice pe care se bazează strategiile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de sfârșit de an datorită intervenției lui Mihail Sadoveanu. Experiențe de același fel se vor repeta în 1956 și în 1958. După examenul de maturitate din iunie 1954, dă un triplu examen de admitere, la Medicină, la Biologie și la Agronomie, fiind declarat admis la toate cele trei facultăți. Optează pentru cursurile Facultății de Medicină Generală a Institutului Medico-Farmaceutic din București (1954-1961). Lucrează ca medic de țară la Boișoara, Teșila și Paltinu, experiență transcrisă în volumul Medic la Boișoara (1967). Revine
PANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288655_a_289984]
-
Marin), originară din Oltenia, și al lui Teodor Paniș, învățători. La cedarea Basarabiei, familia lui P. trece dincoace de Prut. Urmează liceul la Corabia și face trei ani de silvicultură la Institutul Forestier din Brașov. Intenția lui era să studieze agronomia, însă în octombrie 1950, după doar câteva zile de studenție la Institutul Agronomic din Craiova, este arestat. Experiența crâncenă a detenției în arestul Securității din Craiova, în cel de pe calea Rahovei din București, în închisoarea Jilava, în lagărele de muncă
PANIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288656_a_289985]
-
limba română, iar restul În limbile naționalităților conlocuitoare. Ele vor fi deschise În diferite localități ale țării. Institutul de Cultură Universală organizează o serie de conferințe cu următoarele teme: Contribuția tehnicii la apărarea păcii (ținută de acad. prof. D. Pompei), Agronomia În slujba păcii (ținută de acad. prof. Șt. Nicolau), Învățământul În lupta pentru pace (ținută de prof. FI. Mezincescu), și Arta și artistul În lupta pentru pace (ținută de prof. Ion Vitner). (Ă)”. Tot În cinstea acestui eveniment Academia R.P.R.
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
duse de Țurcanu la ordinele „comandamentului legionar”. Alexandru Popa s-ar fi înscris în Legiune la 16 ani, prin Alexandru Bogdanovici, iar în 1943 ar fi primit o pedeapsă de 3 ani închisoare corecțională de la Curtea Marțială Chișinău. Student la Agronomie, ar fi recrutat mai multe persoane, până în iunie 1948, când a fost arestat și închis la Suceava, unde ar fi dus o activitate ostilă regimului. A condus „reeducarea”, a pregătit informatori și a fost implicat în „activitatea criminală” și la
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Gheorghe Caziuctc "Gheorghe Caziuc" Născut în 1923 în comuna Bucecea, județul Botoșani 3, se pare că Gheorghe Caziuc a fost coleg de liceu cu Eugen Țurcanu, care îl considera printre cei responsabili de arestarea sa4. Activase politic în cadrul Facultății de Agronomie din Iași și a fost arestat pe 15 iunie 19485. Dumitru Bordeianu spune că a fost crunt torturat de Zaharia la camera 3-subsol și apoi de Țurcanu, după ce a fost prins că nu a divulgat un butoi ascuns ce conținea
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
mai torturați studenți. A fost condamnat la moarte și executat în decembrie 1954. Alexandru Popa („Țanu”)3tc "Alexandru Popa („Țanu”)3" Născut la 13 noiembrie 1924 în comuna Prașila, județul Soroca (în Republica Moldova de astăzi), era student la Facultatea de Agronomie din Iași și fusese condamnat la 6 ani de detenție. Ioan Muntean spune că îl cunoscuse în 1944 pe Popa „Țanu”, când acesta era refugiat la Oravița, și se împrieteniseră. Popa îi vorbea frumos despre plaiurile sale natale, iar Muntean
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și toți cumnații ca fiind bandiți, pentru a putea obține încrederea organelor de stat și a deveni informator”1. Emil Sebeșan 2tc "Emil Sebeșan2" Născut la Simeria pe 15 martie 1926, Sebeșan era student în anul III la Facultatea de Agronomie din Timișoara și unul dintre liderii tineretului țărănist din oraș. A fost arestat în numeroase rânduri începând cu anul 1944, ultima dată pe 18 martie 1949 pentru apartenența la Organizația Național-Creștină. Condamnat la 5 ani de închisoare, a fost transferat
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
mai rămînă În Institutul nostru, nicidecum să i se acorde un grad științific mai Înalt. —Actualul „cercetător” CRISTIAN DOBROTĂ din anii studenției sale și mai tîrziu a fost membru notoriu al PNȚ făcînd parte din comitetul țărănist pe Facultatea de Agronomie din București. Și azi menține legături strînse cu foști membri ai partidelor politice. Mai mult decît atît: Întreține relații cu un prieten al familiei MANU TRAIAN fugit În străinătate și a mers ca să-l audieze cînd acesta a venit În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
e variată, rafinată - și, după ce am putut-o compara cu altele, credem că așa e - dar Învățătoarele le-au Învățat pe rafinatele Basarabence să gătească și altceva decât ce știau ele... Noi am adus la sate, nu numai cunoștințe de agronomie, de igienă, chiar de arhitectură - În fine, noțiuni... - Încredințate de profesorii noștri, dar mai degrabă, fără voie, am Întărit, prin prezența noastră, mai mult decât prin acțiune... Mă gândesc la dobitocul de Sapșa, cu judecata lui anapoda, căpătată dincolo de Nistru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
dea în grijă lui Grigore să reîntregească domeniul lui Iuga, dacă Dumnezeu nu-l va învrednici pe el însuși să-și împlinească dorința cea mai fierbinte. Grigore avea atunci douăzeci și patru de ani. Plecase în Germania să se specializeze serios în agronomie, după ce își luase licența în drept la București, nu ca să practice, ci să aibă un titlu. A plecat pentru trei ani, maică-sa a murit după primul și bătrânul i-a cerut să rămâie acasă, să dea dracului știința ceea
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]