305 matches
-
a retras în sud, în părțile adăpostite ale Munților Caucaz, pe teritoriul actual al Oseției și pe teritoriul apropiat din vest, al actualei Republici Autonome Karaciai-Cerchezia, teritorii locuite pe atunci de etnii din grupul Caucazian, in principal de cerchezi. Unii alani au fost asimilați de cerchezi. Ulterior, în secolele IX-XII, nomazii karaciai, vorbitori ai unui dialect turcic, venind dinspre stepele de la estul Marii Caspice, au cucerit regiunile est-cercheze încă locuite de alani și au devenit pătura conducătoare a populației alane. Cu
Alani () [Corola-website/Science/297182_a_298511]
-
etnii din grupul Caucazian, in principal de cerchezi. Unii alani au fost asimilați de cerchezi. Ulterior, în secolele IX-XII, nomazii karaciai, vorbitori ai unui dialect turcic, venind dinspre stepele de la estul Marii Caspice, au cucerit regiunile est-cercheze încă locuite de alani și au devenit pătura conducătoare a populației alane. Cu timpul, alanii din actuala Karaciai-Cerchezia au adoptat dialectul turcic vorbit de karaciai și religia musulmană a conducatorilor lor. Totuși, pana astazi karaciaii se autodenumesc „alani” și se mândresc cu originea lor
Alani () [Corola-website/Science/297182_a_298511]
-
fost asimilați de cerchezi. Ulterior, în secolele IX-XII, nomazii karaciai, vorbitori ai unui dialect turcic, venind dinspre stepele de la estul Marii Caspice, au cucerit regiunile est-cercheze încă locuite de alani și au devenit pătura conducătoare a populației alane. Cu timpul, alanii din actuala Karaciai-Cerchezia au adoptat dialectul turcic vorbit de karaciai și religia musulmană a conducatorilor lor. Totuși, pana astazi karaciaii se autodenumesc „alani” și se mândresc cu originea lor. Însă numai alanii caucazieni din Oseția sunt cei care au reușit
Alani () [Corola-website/Science/297182_a_298511]
-
cucerit regiunile est-cercheze încă locuite de alani și au devenit pătura conducătoare a populației alane. Cu timpul, alanii din actuala Karaciai-Cerchezia au adoptat dialectul turcic vorbit de karaciai și religia musulmană a conducatorilor lor. Totuși, pana astazi karaciaii se autodenumesc „alani” și se mândresc cu originea lor. Însă numai alanii caucazieni din Oseția sunt cei care au reușit să se mențină cu limba proprie (nord-est iraniană) și cultura proprie, neasimilat de popoare vecine. Republica Autonomă Alania (Oseția) are o suprafață de
Alani () [Corola-website/Science/297182_a_298511]
-
devenit pătura conducătoare a populației alane. Cu timpul, alanii din actuala Karaciai-Cerchezia au adoptat dialectul turcic vorbit de karaciai și religia musulmană a conducatorilor lor. Totuși, pana astazi karaciaii se autodenumesc „alani” și se mândresc cu originea lor. Însă numai alanii caucazieni din Oseția sunt cei care au reușit să se mențină cu limba proprie (nord-est iraniană) și cultura proprie, neasimilat de popoare vecine. Republica Autonomă Alania (Oseția) are o suprafață de 8.000 kilometri pătrați și 710.000 locuitori. Populația
Alani () [Corola-website/Science/297182_a_298511]
-
reușit să se mențină cu limba proprie (nord-est iraniană) și cultura proprie, neasimilat de popoare vecine. Republica Autonomă Alania (Oseția) are o suprafață de 8.000 kilometri pătrați și 710.000 locuitori. Populația este formată în proporție de 63% din alani (oseți) și cuprinde majoritatea populației alane (osete) din Rusia. Limba alană (osetă) are statut de limbă oficială alături de limba rusă. Pe versantul sudic al Caucazului Mare, în Georgia (Gruzia), există o populație de circa 160.000 alani, aflată în conflict
Alani () [Corola-website/Science/297182_a_298511]
-
de 63% din alani (oseți) și cuprinde majoritatea populației alane (osete) din Rusia. Limba alană (osetă) are statut de limbă oficială alături de limba rusă. Pe versantul sudic al Caucazului Mare, în Georgia (Gruzia), există o populație de circa 160.000 alani, aflată în conflict cu guvernul georgian. Acesta respinge cererile separatiste ale alanilor. Alanii rămași în zona Dunării de jos, puțin numeroși, s-au aliat cu cumanii și au continuat să trăiască în Bărăgan și Moldova până în preajma invaziei mongole (1241
Alani () [Corola-website/Science/297182_a_298511]
-
Rusia. Limba alană (osetă) are statut de limbă oficială alături de limba rusă. Pe versantul sudic al Caucazului Mare, în Georgia (Gruzia), există o populație de circa 160.000 alani, aflată în conflict cu guvernul georgian. Acesta respinge cererile separatiste ale alanilor. Alanii rămași în zona Dunării de jos, puțin numeroși, s-au aliat cu cumanii și au continuat să trăiască în Bărăgan și Moldova până în preajma invaziei mongole (1241), când s-au refugiat în Ungaria, unde s-au stabilit, împreună cu cumanii
Alani () [Corola-website/Science/297182_a_298511]
-
Limba alană (osetă) are statut de limbă oficială alături de limba rusă. Pe versantul sudic al Caucazului Mare, în Georgia (Gruzia), există o populație de circa 160.000 alani, aflată în conflict cu guvernul georgian. Acesta respinge cererile separatiste ale alanilor. Alanii rămași în zona Dunării de jos, puțin numeroși, s-au aliat cu cumanii și au continuat să trăiască în Bărăgan și Moldova până în preajma invaziei mongole (1241), când s-au refugiat în Ungaria, unde s-au stabilit, împreună cu cumanii, în
Alani () [Corola-website/Science/297182_a_298511]
-
s-au refugiat în Ungaria, unde s-au stabilit, împreună cu cumanii, în câmpia de-a lungul Tisei. Cu timpul, s-au maghiarizat. În regiunea respectivă a Ungariei (vezi Jász-Nagykun-Szolnok) abundă toponimia care conține numele etnic alan: "Jász-" (e.g. Jászberény). Prezența alanilor pe teritoriul actual al României este atestată, între altele, de toponimele Iași.
Alani () [Corola-website/Science/297182_a_298511]
-
Uiguria.. Dimensiunea indoeuropeană (scito-alană, deci iranică veche), atât la populația maghiarofonă, cât și la panturcime, nu e neglijabilă (un rest vădit îl reprezintă populația asimilată ce a lăsat în Câmpia Tisei, spre vest, toponimie cu componenta "Jász-" (etnonimul iașilor sau alanilor) sau cu cea "berény" Bucătăria secuiască se bazează pe patru alimente principale: cartoful, varza, carnea de porc și smântâna și reflectă condițiile climaterice, respectiv iernile extrem de geroase din zonă. Produsele din porc, ca slănina, caltaboșii, carnea afumată la borcan etc.
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
toate părțile enclava devenită selgiucă de la Tbilisi. Domnitor peste întinse ținuturi nepopulate, regele David a chemat în 1118-1119 războinici turcici kipchaci din nordul Caucazului să se stabilească cu familiile lor în Georgia. Acest remarcabil rege a populat și Kartli cu alanii veniți din nordul Caucazului, din Alania (Oseția de azi) care era din 1120 vasală Georgiei. Oștirile regale includeau mercenari ruși din Kiev și occidentali recrutați din rândurile cruciaților, numiți în Georgia "franci", deși proveneau din diverse părți ale Europei. În
Istoria Georgiei () [Corola-website/Science/298065_a_299394]
-
special lângă râul Tajo. Romanii au lăsat multe vestigii în Toledo, un important apeduct, astăzi distrus în totalitate. După primele atacuri barbare, s-au reconstruit vechile ziduri de apărare; chiar și așa, orașul a fost cucerit în anul 411 de către alani, care au fost la rândul lor învinși de către vizigoți în anul 418. După ce Agila a fost învins, Atanagildo s-a stabilit în oraș, și cu Leovigildo, orașul s-a convertit în capitala regatului hispano-got având și un arhiepiscopat, devenind un
Toledo () [Corola-website/Science/297506_a_298835]
-
312, împăratul Constantin cel Mare s-a convertit la creștinism; creștinii, persecutați până atunci, s-au înmulțit. Dar invaziile barbare s-au reluat începând cu a doua jumătate a secolului al IV-lea; la 31 decembrie 406, vandalii, suebii și alanii au trecut Rinul și au traversat Galia până în Spania. La mijlocul secolului al V-lea, alemanii și francii, două popoare păgâne, s-au instalat în nord-estul Franței de astăzi și au exercitat o puternică presiune asupra generalilor romani care rezistau cu
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
la minimum mijloacele alocate pentru întreținerea forțelor armate, maritime și terestre), nu era în stare să țină piept incursiunilor turcilor. Bizanțul se afla în fața catastrofei. Asia Mică, inima teritoriului bizantin, era pierdută pentru totdeauna. Andronic II a contat pe sprijinul alanilor, care i-au cerut instalarea în imperiu pentru a se lupta cu turcii. Conform tratatului soseau 10.000 bărbați, femei și copii, dar rezultatul era negativ. Conduse în Asia Mică de Mihail al IX-lea, împăratul asociat, bandele de alani
Andronic al II-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317256_a_318585]
-
alanilor, care i-au cerut instalarea în imperiu pentru a se lupta cu turcii. Conform tratatului soseau 10.000 bărbați, femei și copii, dar rezultatul era negativ. Conduse în Asia Mică de Mihail al IX-lea, împăratul asociat, bandele de alani vor suferi, la prima lor întâlnire cu turcii, o înfrângere grea și se vor retrage precipitat, răzbunându-se pe populația bizantină. Împăratul a hotărât, în aceste condiții, să angajeze de peste hotare un puternic contingent militar, socotind că mercenarii îl vor
Andronic al II-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317256_a_318585]
-
IX-lea, luna aprilie 1305, a neînfricatului șantajist de Flor, care, după spusele lui Gregoras, îi întrecea, în meseria jafului, pe cei mai vestiți tîlhari, între catalani și romei a izbucnit războiul. Armata lui Mihail al IX-lea, compusă din alani și din turci, suferea o gra înfrângere la Apros; moștenitorul tronului fugea la Didymoteichou. Deși almugavarii erau cu puțin mai mulți de trei mii, ei au devastat litoralul european al Propontidei, dar nu s-au mulțumit cu aceasta. Angajându-i
Andronic al II-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317256_a_318585]
-
Europa Centrală și de Est. În sud și în vest se învecina cu Imperiul Roman de Răsărit și cu Imperiul Roman de Apus. Data întemeierii nu este cunoscut cu exactitate, dar se consideră a fi în jurul anului 370, când triburile alanilor sunt spulberate de hoardele hunilor. Imperiul se dizolvă în 453 după moarte lui Attila, dar acesta dispare în totalitate în 469 datorită războaielelor intermitente pentru succesiune. Prima menționare a hunilor este datătă în jurul anului 370 când triburile alanilor sunt înfrânte
Imperiul Hun () [Corola-website/Science/326975_a_328304]
-
când triburile alanilor sunt spulberate de hoardele hunilor. Imperiul se dizolvă în 453 după moarte lui Attila, dar acesta dispare în totalitate în 469 datorită războaielelor intermitente pentru succesiune. Prima menționare a hunilor este datătă în jurul anului 370 când triburile alanilor sunt înfrânte lângă Marea Caspică. În 395 aceștia trec Caucazul, unde captureză Erzurum, asediază Antiohia și Edessa, atingând Tirul. În fosta provincie Dacia, îi înfrânge pe ostrogoți, ca în 408 să treacă Dunărea și să devasteze provincia Moesia. Hunii erau
Imperiul Hun () [Corola-website/Science/326975_a_328304]
-
Iașii de asemenea menționați ca "Jasones", "Jassics", "Jàszok", etc... sunt un fost popor sarmatic, parte din grupul Alanilor, care apare în secolul al XIV-lea în Moldova și Ungaria. Sarmații vorbeau o limbă indo-europeană iranică. Numele iașilor medievali are probabil aceiași etimologie iranică precum cel al iazigilor antici: în limbile sanskrită și hindi, „Yazg, yash” înseamnă „bună faimă
Iași (popor) () [Corola-website/Science/324170_a_325499]
-
și hindi, „Yazg, yash” înseamnă „bună faimă”. Iazigii sunt menționati de Ovidiu ca „"Ipse vides onerata ferox ut ducata Iasyx/ Per media Istri plaustra bubulcus aquas"” și „"Jazyges et Colchi Metereaque turba Getaque/ Danubii mediis vix prohibentur aquis"”. Iazigii și alanii erau două ramuri din cele trei ale sarmaților, a treia fiind roxolanii. O inscripție astăzi pierdută pe o piatră miliară romană descoperită în apropiere de Osijek (Croația) în secolul al XVIII-lea menționează existența unui "Jassiorum municipium". Numele maghiar al
Iași (popor) () [Corola-website/Science/324170_a_325499]
-
tocmai „arcaș”, de unde presupunerea că acest cuvânt s-ar trage tot de la iași. Orașul Iași și județul Iași apar în secolul al XIV-lea sub două denumiri: "Aski" și "Civitas Iassiorum". Spre sfârșitul secolului al XIV-lea, iașii și ceilalți alani, prea puțin numeroși, au fost asimilați de populațiile în mijlocul cărora se stabiliseră.
Iași (popor) () [Corola-website/Science/324170_a_325499]
-
Caucazului a fost costisitoare pentri mongoli, care a trebuit să-și abandoneze armele de asediu și care au pierdut sute de oameni morți de frig. După ce au reușit traversarea Caucazului, mongolii au fost întâmpinați de o alianță formată din lezgini, alani și cerchezi, triburi ce trăiau la nord de Caucaz și care strânseseră o armată de aproximativ 50.000 de oameni. Lor li s-au alăturat cumanii, un popor turcic care stăpânea un hanat întins, între lacul Balhaș și Marea Neagră. Cumanii
Bătălia de la Râul Kalka () [Corola-website/Science/322043_a_323372]
-
a fost un rege al alanilor din secolul al V-lea din perioada invaziei Galiei a lui Attila, regele hunilor (451). A fost succesorul lui Goar ca rege al alanilor "foederati" în regiunea din jurul Aurelianumului (astăzi Orleans). Conform lui Iordanes, i-a promis lui Attila înainte de
Sangiban () [Corola-website/Science/329544_a_330873]
-
a fost un rege al alanilor din secolul al V-lea din perioada invaziei Galiei a lui Attila, regele hunilor (451). A fost succesorul lui Goar ca rege al alanilor "foederati" în regiunea din jurul Aurelianumului (astăzi Orleans). Conform lui Iordanes, i-a promis lui Attila înainte de bătălia de pe Câmpiile Catalaunice că va deschide porțile orașului și va lăsa Aurelianum în mâinile hunilor. Suspectând acest lucru, romanii și vizigoții l-au
Sangiban () [Corola-website/Science/329544_a_330873]