292 matches
-
rectiliniu, fără curburi. Coloritul corpului este brun-cenușiu pe partea dorsală (spate, partea superioară a capului, flancuri), cu pete marmorate întunecate, imprecis delimitate, de mărime și formă neregulată; intensitatea și numărul petelor scade ventral; flancurile sunt mai deschise. Fața ventrală este albă-gălbuie. Înotătoarele au membrane semitransparente, translucide, de culoare cenușiu-gălbuie deschisă. Câteva șiruri de pete brune străbat înotătoarele dorsale, pectorale și caudală. Pe membranele înotătoarei dorsale petele sunt organizate în benzi transversale mai mult sau mai puțin regulate; a doua înotătoare dorsală
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
ca lungime, până la 12 cm femela și 10,5 cm masculul. Are corpul cilindric, pielea este subțire, aproape transparentă. Pe spate și laterale este colorată în tonuri de la maro până la galben cu pete brun închise iar pe partea abdominală este alb-gălbui cu reflexii argintii. Capul este ascuțit, cu gura mică și șase mustăți lungi. Prezintă un spin frontal lung și subțire cu două vârfuri apropiate. Nisiparița se hrănește cu insecte, crustacei mici, larve, moluște și viermi. Nu are importanță industrială, din
Nisipariță () [Corola-website/Science/328484_a_329813]
-
număr de 14-36, în medie 23) și destul de mari, iar scuturile ventrale sunt dispuse în opt șiruri. Puii și juvenilii au pe un fond brun-bronzat deschis (după eclozare), care se închide cu vârsta, cinci dungi dorso-laterale longitudinale paralele, verzi-gălbui sau albe-gălbui - 2 supraciliare, 2 suboculare și una vertebrală. Dungile au lățimea de 2-3 solzi. Dungile supraciliare încep de la primul scut supraocular, cele suboculare încep de la scutul subocular; ambele dungi se termină în regiunea membrelor posterioare. Dunga vertebrală, care se întinde de-
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
imparipenat-compuse (5-9 foliole), eliptice, acuminate, fin serate și scurt pețiolate. Pe față frunzele sunt verde-întunecate, glabre, pe dos verde-palide, iar pe nervura mediană sunt ruginiu pubescente. Înflorește în lunile aprilie și mai după înfrunzire. Polenizarea este entomofilă. Florile (caliciul) sunt alb-gălbui, mirositoare, dispuse în panicule terminale, cu periant dublu. Fructele sunt samare, oblongi, cu aripa scurtă. Lemnul este fără valoare. Se cultivă și în scop ornamental. Fiind specie termofilă este folosit la plantații pe terenuri degradate, în stațiuni calde și uscate
Mojdrean () [Corola-website/Science/334314_a_335643]
-
3-6 (de obicei 4-5) sepale laciniate (lacinii) ușor contorte, la bază concrescute cu marginea hipantiului, împreună cu care simulează un perigon simplu, cu sepale (laciniile) aproape în întregime unite, mai rar libere. Sepale sunt de obicei petaloide (asemănătoare cu petalele), alb-verzui, alb-gălbui, roșii, roz-aprinse sau cafenii Corola absentă sau rudimentară, formată din 3-6 petale rudimentare libere, reduse la scvame, solzi sau umflături libere sau la bază unite pe un inel. Androceul situat în tubul caliciului este format adesea din 4-5, rar 8-10
Timeleacee () [Corola-website/Science/335214_a_336543]
-
caudală scurtă, rotunjită. Colorația variabilă, mai puțin marmorată ca la zglăvoaca comună. Coloritul spatelui și laturilor este uniform, verzui-măsliniu, cafeniu-verzui, bruniu, fără dungi transversale; uneori, se observă pete întunecate, neregulate. La baza înotătoarei caudale, se găsește o pată. Abdomenul este alb-gălbui, cu desen marmorat. Prima înotătoare dorsală adesea cu o margine galbenă-portocalie. Toate înotătoarele sunt prevăzute cu mai multe linii, formate din mici pete întunecate cafenii; în special, pe înotătoare ventrală se observă totdeauna 5-15 dungi cafenii transversale, foarte evidente. Masculii
Zglăvoacă răsăriteană () [Corola-website/Science/331549_a_332878]
-
Programul Internațional Federativ pentru Terminologia Anatomică (FIPAT), succesorul lui FCAT. Terminologia Anatomica reprezintă un consens mondial a termenilor folosiți în anatomia umană. Oasele (A02.0.00.000) (lat. "Ossa"; en. "bones"; fr. "os"). Oasele sunt organ dure, rezistente, de culoare albă-gălbuie, formate din țesut osos, ansamblul cărora formează scheletul. Oasele sunt legate între ele prin articulații și mobilizate de mușchi. Ele sunt clasificate, în funcție de rapoartele celor trei dimensiuni a lor (lungimea, lățimea și grosimea) în oase lungi, oase scurte și oase
Terminologia anatomică – Scheletul () [Corola-website/Science/335820_a_337149]
-
de picior. Piciorul, care este parțial îngropat în pământ, este mai scurtă sau egală cu ascocarpul, deși lungimea sa este variabilă în funcție de adâncimea rădăcinii de copac de care este atașată. „Carnea” ciupercii este albă, iar interiorul gol al ascocarpului este alb-gălbui, devenind maro cu vârsta. Grosimea ciupercii variază de la 1,2 la 3,5 cm în porțiunea cea mai groasă, iar piciorul are între 0,75 și 1,5 cm lățime și între 1 și 5 cm lungime. Și ascocarpul, și
Chorioactis geaster () [Corola-website/Science/333096_a_334425]
-
Ochii sunt foarte mari, de formă ovală, fără membrană (pleoapă), iar culoarea irisului poate varia foarte mult. Branhiile sunt mici și așezate înaintea pectoralelor. În colorația corpului predomină nuanța cenușiu-albăstruie, cenușiu închis pe partea dorsală și părțile laterale, pe burtă alb-gălbuie. Este un înotător foarte bun datorită formei hidrodinamice deosebite a corpului. Fiind adaptați vieții în ape reci, câinii de mare nu au un metabolism intens și au un ritm de creștere foarte lent. Vârsta medie este de 35-40 de ani
Câine de mare () [Corola-website/Science/334646_a_335975]
-
sex, activitatea sexuală, natura și temperatura apei, etc. În apele umbrite și bogate în vegetație, păstrăvii de munte sunt mai întunecați. La adulți spinarea e brună-verzuie sau verde-măsliniu cu pete rotunjite negre sau câteodată roșii; flancurile corpului sunt gălbui, abdomenul alb-gălbui. Flancurile au în partea dorsală niște pete negre dispuse în șiruri longitudinale neregulate. Pe mijlocul flancurilor, în apropierea liniei laterale, pete roșii înconjurate de un chenar alb îngust. Înotătoarele dorsală și caudală cenușii. Înotătoarea dorsală cu pete rotunjite negre și
Păstrăv de munte () [Corola-website/Science/332031_a_333360]
-
203-208) scuturi ventrale la masculi și 205-234 (în medie 218) la femele. Scuturile ventrale de pe laturile abdomenului nu formează carene vădite. Au 56-90 scuturi subcaudale. Scutul anal divizat, mai rar întreg. Fiecare solz are o pată cafenie-închisă pe un fond alb-gălbui sau alb-roz. Pigmentul cafeniu închis predomină. La balaurul dobrogean coloritul spatelui este foarte variabil - de la cenușii, cenușiu-măsliniu spre brun-gălbui sau bruniu; adulții au de obicei un colorit dorsal cafeniu sau brun-roșcat, iar juvenilii cenușiu sau brun-gălbui. Pe spate pe un
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
alb-roz. Pigmentul cafeniu închis predomină. La balaurul dobrogean coloritul spatelui este foarte variabil - de la cenușii, cenușiu-măsliniu spre brun-gălbui sau bruniu; adulții au de obicei un colorit dorsal cafeniu sau brun-roșcat, iar juvenilii cenușiu sau brun-gălbui. Pe spate pe un fond alb-gălbui se află pete mari, neregulate (rombice sau ovale), neconfluente, ușor alungite în direcția transversală, de culoare închisă - cafenii, cafeniu-brune, brun-roșcate, negru-brune sau aproape negre, pe alocuri contopite uneori într-o dungă în zigzag; aceste pete sunt dispuse în 4 șiruri
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
mare cu o lungime de până la 2 m. Are un aspect zvelt, capul mic și îngust, coada lungă și subțire. Spatele este brun cu mulți solzi dungați în lung cu alb. Pe laturile capului are două pete gălbui. Abdomenul este alb-gălbui. Are o dunga închisă între ochi și colțul gurii. Se mișcă lent, dar se cațără foarte bine în copaci. Când este prins, se repede furios și mușcă. Exemplarele tinere și semiadulte se hrănesc cu șopârle, iar adulții cu rozătoare (șoareci
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
mulți solzi dungați în lung cu alb. Pe laturile capului, în regiunea post-occipitală are două pete gălbui distincte, amintind pe cele de la Natrix. Are o dunga închisă distinctă între ochi și colțul gurii (caracteristică pentru genul "Elaphe"). Abdomenul este uniform alb-gălbui. Uneori apar exemplare complet negre (melanice). Șerpii tineri au pete dorsale brun-închise pe spate, iar petele postoccipitale de pe laturile capului sunt mai intense, colorate în galben și negru. Masculii se deosebesc de femele prin numărul mai mic de scuturi ventrale
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
Spatele este galben-cenușiu, cu un desen închis, alcătuit din cinci șiruri de pete pătrate cu aspect de tablă de șah. Adeseori pe ceafă se observă o pată în formă de V. Nu are pete deschise pe laturile capului. Abdomenul este alb-gălbui sau roșu-portocaliu, cu pete negre alternante. este mai adaptat la mediul acvatic decât șarpele de casă și stă mai mult în apă, îndepărtându-se puțin de mal. A fost găsit până la 1000 m altitudine. Adesea pândește prada sub apă. Se
Șarpele de apă () [Corola-website/Science/333951_a_335280]
-
devin roze), "Tricholoma columbetta" (tare asemănătoare, lamele albe până crem, câteodată cu nuanțe de roz, nu decurente la picior, se dezvoltă numai în păduri de foioase, apare de abia în august), "Tricholoma goniospermum" sin. "Tricholosporum goniospermum" (la început cu pălărie alb-gălbuie, apoi gri-ruginie până la violet deschis cu lamele de aceiași culoare și nu decurente la picior precum miros intensiv de faină proaspătă. Se dezvoltă prin păduri și pajiști foarte des din mai-octombrie) sau cu necomestibila "Tricholoma album" (lamele albicioase, nu decurente
Morăriță () [Corola-website/Science/336700_a_338029]
-
de vase Gallé, printre care o Solifloră ornată cu clematite, de la 1920-1930, provenită din Atelierul Émile Gallé. Estimată la 500 - 600 de euro, este un vas talpă circulară, corp piriform strâns la gură, cu decor de clematite rubinii pe fond alb-gălbui. De asemenea, un frumos Vas Gallé, decorat cu iriși, cca. 1905-1910, estimat la 1.500 - 2.500 de euro, sau un altul, decorat cu frunze de Ginkgo Biloba, cca. 1920-1930, cu talpă circulară, corp tubular, cu decor de ramuri înfrunzite
Seară Art Nouveau la Art Mark by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105489_a_106781]