478 matches
-
sunt obligatorii! Se acordă 10 puncte din oficiu. Timp de lucru: 1 oră I. Citește cu atenție textul următor: “Vicu se trezise de dimineață. Zăpada se grămădise în pervaze ca o fascinantă pisică de Angora și parcă nimic altceva decât albeața, abundența și calmul ei îl invita la mari excursii sufletești. Și, poate, aburul cozonacilor ce-și astâmpărau fierbințeala în cămară. Și, desigur, multe altele: netezimea cearșafului, caldul curcubeu al scoarței din perete, fuga ireală a fulgilor de zăpadă din oglinda
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
Coșbuc, își înmoaie strunele lirei în curentul popular: Versuri, Patriarhale, A fost odată... și, împreună cu D. Anghel, Legenda funigeilor, Caleidoscopul lui A. Mirea, Carmen saeculare. Este Sully Prudhomme, spun oamenii de aici. D. Karr culege din visul său Crini albi; albeața lor blândă nu temperează asprimea muzei sale, care a crescut în umbra lui Macedonski. Haralamb G. Lecca, născut în 1873, are o inspirație sinceră 13, dar se exprimă într-o limbă plină de neologisme. V. Leonescu exaltă cu pasiune sentimentul
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
pentru că nu avea fii, căci vecinul lui, vechi dușman, tocmai lăsase puterea unor fii voinici. Iar bătrânul împărat plângea ca un leu cu colții și ghearele roase. Împărăteasa era și ea trist, iar părul auriu îi cădea în dezordine peste albeața sânilor sterpi. Ea s-a rugat în fața Maicii Domnului, căreia i s-a făcut milă, căci o lacrimă s-a ivit în ochii sfintei statui. Femeia a băut lacrima și a rămas însărcinată. Fiul ei a primit numele de Făt-Frumos
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
din sânge, În special a elementului purtător de oxigen, hemoglobina. Ca urmare, scade cantitatea de oxigen pe care o poate transporta sângele. Aceasta duce la scăderea energiei și a vitalității. Simptome Printre ele se numără paloarea feței și a buzelor, albeața unghiilor, răceala membrelor, temperatură scăzută, pierderea poftei de mâncare, amețelile grave sau mai ușoare, țiuitul În urechi, durerile de cap, scăderea vederii, indigestia, oboseala cronică, depresia, lipsa imboldului sexual, vărsăturile și letargia. Cauze Anemia rezultă dintr-o reducere semnificativă a
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
fericire (7); fulg (7); apă (6); frumos (6); sanie (6); copilărie (5); distracție (5); moale (5); bulgări (4); munte (4); pur (4); săniuș (4); curat (3); curată (3); galbenă (3); ger (3); liniște (3); murdară (3); om de zăpadă (3); albeață (2); anotimp (2); curățenie (2); iarbă (2); imaculată (2); lucitoare (2); noroi (2); om (2); sărbătoare (2); schi (2); soare (2); strălucire (2); strălucitoare (2); vacanță (2); agregare; alb si rece; aleea; amuțire; arat; argint; aspră; basm; bătaie cu bulgări
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
remarcat că motivul peregrinării, al călătoriei, al evaziunii în reverie străbate obsedant întreaga carte): „Am mers cu dimineața pe trotuarele sonore și pașii mei sunau în minutele clare ca niște gonguri ale soarelui unanim. Prin curți, rufele întinse chemau o albeață distinctă și, între sărăcia zidurilor jupuite, cearșafurile păreau obrajii reveniți la suprafața unei ape de pace. M-am oprit la fiecare poartă și la fiecare poartă am trăit un destin”. De la prima intrare în scenă „vizitatorul” ia contact cu o
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
am oprit la fiecare poartă și la fiecare poartă am trăit un destin”. De la prima intrare în scenă „vizitatorul” ia contact cu o lume descoperită simultan în cele două registre amintite: unul al luminozității muzicale și transparenței (dimineața, minutele clare, albeață distinctă, apă de pace, trotuarele sonore, gonguri ale soarelui unanim), celălalt al închiderii, obscurității, izolării, mizeriei (curțile, sărăcia zidurilor jupuite); iar între aceste coordonate spațiale, câteva evenimente verbale sugerând apropierea / aspirația (am mers, pașii mei sunau, rufele chemau) și unul
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
tavane, s-a întins precum o pulbere fină până și acolo unde bolțile nu se prăbușiseră. Și totuși, ici colo pe dușumele și prin grădini se iveau de sub ea miraculoase pete purpurii, alunecoase. Zăpada a îngropat uniform totul, cu o albeață imaculată, egală, doar aceste pete nu le putea acoperi. Ele reapăreau, degeaba le acoperea. În grădinile de altădată, prin iedera călcată în picioare și pârjolită, și chiar mai încolo, pe tarla, se ridicau din loc în loc morminte săpate de curând
Bánffy Miklós - Lupi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/6053_a_7378]
-
înaintat spre ușa întredeschisă. Am urcat o răsucită scară-n spirală, la capătul căreia o ușă stacojie, enormă, mă aștepta. Am deschis-o și m-am oprit în prag, năucit de strălucirea din cameră: pe patul cu cearceafuri de o albeață ireală stătea mama, tânără și goală, cu pata roșie de lupus pe șold, cu părul răsfirat pe sâni și pe umeri, cu ochii strălucind ca briliantele, zâmbindu-mi de bun-sosit." (p. 25). Sunt cele mai bune pagini ale volumului, cu
Ușa stacojie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11697_a_13022]
-
a mai fi puțin în/ visul de aur al unei parole" (Meditație). Sau: "Puțină, albă răbdare și vei auzi cum cîntă/ lebădă fără lac într-un parc// cu grilajul de marmură" (Drăgălașe serbări de fulgi). Unde "albă răbdare", răsfrînta în albeața lebedei și-n cea a marmurei, mărturisește asupra absorbției afectului de către universul fizic, care-i alină neîmplinirea, asezîndu-l în leagănul imaginii. Limită ironiei e dublă. Pe de o parte, ea se izbește de dramatismul mărturiei nete, pe care nu mai
Un basm pentru adulti by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18133_a_19458]
-
temă comună în epoca simbolistă (vezi Accompagnement al lui Samain), poetul român compune un tablou alb-argintiu, în tonuri deschise, echivalent perfect al unei pînze de Monet; majoritatea cuvintelor din această unică strofă-poem evocă luminiscența: "Pe balta clară barca molatică plutea... Albeți neprihănite curgeau din cer; - voioase Zîmbeau în fundul apei răsfrîngeri argintoase; Oh! alba dimineață și visul ce șoptea, Și norii albi - și crinii suavi - și balta clară, Și sufletul - curatul argint de-odinioară. Oh! sufletul! - curatul argint de-odinioară. (Pe balta
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
tocmai că ne răzbise setea (...) A dat foamea-n sete, da' numaidecât e gata și masa. Pe cimentul podelei era risipită sfărâmătura de pământ bătătorit pe alocuri cu tălpile. Până la glezne i se cunoșteau urmele semnalelor fiului ei, contrastând cu albeața strălucitoare a gambelor și pulpelor ce păreau să tresară imperceptibil. Se învârtea ca un animal într-un țarc cu pământ bătătorit pe jos, pe lângă cratița cu fiertură și tigaia cu rântaș pe aragaz, și mai era loc în țarc pentru
Orașul subteran by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9028_a_10353]
-
nevinovăția de la creșa de odinioară, așa cum te-am văzut, pentru prima dată, în patiseria de la colțul liceului, când degetele tale pătate de cerneală și caietele tale de școală m-au emoționat de o bucurie fără noimă, de îndată ce adormi și o albeață de ulm cu păsări ne traversează odaia, perorez fără să râzi de mine, fac conversație, plutind deasupra ta, cu palmele tale inerte și coapsele tale fără apărare, iar casa unde am locuit înainte de a sta cu familia mamei mele apare
António Lobo Antunes - Dulci miresme, blânzi morți by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7462_a_8787]
-
Să mai citim un text: "becul se stingea eva/ a pierdut mărul și a/ uitat să păcătuiască în acel an/ toată recolta de mere a trebuit să fie anulată/ dar pana a fost blestemată/ să trăiască prin trudă să/ mănânce albeața foilor/ și să nască rar câte-un vers/ în dureri de teamă că mâine/ n-o să mai poată naște/ veneau din buzunarele dimineții/ dar dimineți nu prea erau/ veneau fachiri să-și treacă/ versul prin ochi prin buze/ prin moarte
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13914_a_15239]
-
fi aciuat prin sat, sucindu-le bărbaților mințile, cu dragostea ei păcătoasă. Mai înseamnă apoi un univers gata să se dezintegreze, în care totul se amestecă haotic: ŤPe Condrat și pe diacon îi zări tremurați prin ceața ploii și prin albeața zăpezii undeva între pământ și cer. ș...țť Materia pare să se întoarcă la începurile ei, când (aproape) toate elementele fundamentale - apa (șuvoaiele), aerul (cerul), pământul (nămolul) - alcătuiau o masă amorfă." Este extraordinar ce oameni a reușit să descopere - și
Ion Simuț și școala sa de critică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8240_a_9565]
-
capete de lunateci,/ dinții luaseră zeci de bărbați ostateci,/ părul era ancora unei corăbii bîntuite/ de diavoli sosiți din străfunduri smintite" (A douăzeci și una scrisoare venețiană). Dar și, prin transsexualism, cavalerul propriilor sale dorinți inextingibile: Femeie de rubin, codoșii susurau despre albeața cărnii tale,/ neguțătorii chicoteau la lună,/ moartea se strecura în mine cu dantele venețiene și mă înveșmînta./ Eram cavaler ponosit, iar tu gondola mea necredincioasă și amăgitoare" (A cincea scrisoare venețiană). Firește, dezicerea de sine și transferul eului în alte
O Veneție "monstruoasă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15268_a_16593]
-
să fii mort" , zicea...), bucuros însă că-și "fentase" încă o data observatorii darnici... Mi-am recunoscut greșeala, am reintrat în odaia mea albă, încăperea de probă martor... și m-am trezit speriat...Ceasul arăta ora patru dimineața...Pereții străluceau de albeață! Ca niciodată, am rostit Tatăl Nostru cu glas tare, am deschis geamul, am dat radioul la maximum, am citit un verset din Biblie... am zbughit-o în bucătărie să-mi clocotesc ibricul cu cafea "Strong and stimulating"! Mi-am dat
Proba martor by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11856_a_13181]
-
două barbacane Caillou află ce oră e mai bine decât după orice ceas pâlcuri de chiparoși își lasă umbra de catedrală pe pământ semnalizând întoarcerile vântului vântul împrejmuind cu spumă pietrele abia uscate ce-ntr-o clipă își întunecă iarăși albeața Vilele în culori de argilă au un aer părăsit câteva bărci dorm în largul mării căsuțele din golf par paturi suprapuse într-un cămin de burlaci piezișe stânci ies din mare păzind fruntarii invizibile verdele și albastrul joacă în urmele
Moartea la Toulon (fragment) by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/5997_a_7322]
-
se destramă... mă prăbușesc... Și am tăcut. Mi-e sete, mi-e foame... Pereții căptușiți cu trei rînduri de cărți groase mă chinuiesc zădarnic, rugîndu-mă să-i jupoi, să-i eliberez, să fie ziduri adevărate, văruite, curate, mirositoare ,lucind de albeață în lumină... să-mi adăpostească sufletul, mințile, inima... să locuiesc într-o odaie simplă, sfîntă, tămăduitoare de boli... Și , scrib umil, răbdător, voi începe să copii sîrguincios, ceasuri întregi, uitîndu-mi de moarte, înflorind rîndurile cu crini... Poate așa voi ajunge
Rugăciune Laică by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12774_a_14099]
-
uitasem să adaug, e îmbrăcată într-un "valtrap roșu"!), spre indignarea franțuzoaicei gazde, care, nu numai "îmbufnată", dar și "roșie", o să-l anunțe pe acest goujat... Or, a "roși până în albul ochilor" e cea dintâi reacție a Ilincăi (de o "albeață", ea, a pielii, "nefirească", ba, pasămite, și noctilucentă, - căci "goală, cred că s-ar fi văzut luminoasă în întuneric") la apariția lui Pantazi, - în sângele-i subțire și albastru dându-se, zice-s-ar, un soi de luptă surdă între
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
ziuă din nou, lumina învârte morișca uzată a timpului pe zidul alb se decupează umbrele nopții firișoare diafane de sânge coboară spre inelul gleznei. În zadar. Dincolo de perete cineva se preface că nu există, părul albește, ochi-s cuprinși de albeață mâna înmănușată prinde cuibul de viespi de la periferiile vârstei. Midnight Uneori e de ajuns să-i aud respirația spre a fi sigur că trage după ea desișurile nopții, că înoată încă printre smârcurile ei plină de pudoare; Oh, culegând de-
Poezie by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/13110_a_14435]
-
dintre aceștia poate fi ucigașul tău. Să n-ai încredere în cămășile lui albe, în cravate, în servieta cu emblema Consiliului Europei. Nu sunt paranoică, suflețel, crede-mă. Întâmplător, am putut afla mai multe despre natura lor. Trupul tău, cu albeața lui minunată, mă sperie. Este foarte incitant pentru ei. Despre ultima afirmație, oricât ar fi descusut-o Rovena, cealaltă n-a mai făcut decât câteva aluzii foarte vagi. Era de o albeață șocantă și, după părerea ei, asta îi atrăgea
Ismail Kadare - Accidentul () [Corola-journal/Journalistic/5548_a_6873]
-
mai multe despre natura lor. Trupul tău, cu albeața lui minunată, mă sperie. Este foarte incitant pentru ei. Despre ultima afirmație, oricât ar fi descusut-o Rovena, cealaltă n-a mai făcut decât câteva aluzii foarte vagi. Era de o albeață șocantă și, după părerea ei, asta îi atrăgea pe oamenii cu un psihic labil. Scârțâitul ușii o făcu să deschidă ochii. Plecase de la fereastră. Coborâse, pesemne, la bar să bea o cafea, cum făcea adesea în ultima vreme. Acum, când
Ismail Kadare - Accidentul () [Corola-journal/Journalistic/5548_a_6873]
-
Vasile Lovinescu l-a tentat o asemenea posibilitate de viață. Dar acel ceva ascuns în sinele nostru profund, care până la urmă ne călăuzește, l-a determinat să pornească pe alt drum. Probabil, văzând o foaie de hârtie, se gândea că albeața acesteia e mai convingătoare decât înțesarea cu rânduri scrise. Tiparul îl deprima, tirajele eventualelor cărți erau ca o corvoadă care i-ar fi apăsat sufletul. Iar el știa că sufletul omului trebuie să fie ușor, ca o pasăre, pentru a
Misterul lui Vasile Lovinescu by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/3714_a_5039]
-
craniană, cu un fierăstrău micuț, zimțuit fin, îndepărtînd pletele încă crescînde... să constat leziunile cerebrale ale unei femei, o contabilă ce se aruncase în fața trenului din cauza unor mari lipsuri în casă, constatate de un control financiar. Trupul ei avea o albeață rece de nea... frumusețea ei m-a tulburat. I-am și scris o poezie pe care nu am publicat-o niciodată... ș.a.m.d... ș.a.m.d... Iunie 2007
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]