45,287 matches
-
-ndurerate îi presimt printre aceste vegetații sper să nu te rătăcești tu care n-ai avut copii și te-ai luptat pentru asta egoismul din balanța spermei te-a mâhnit mai apoi când oasele tale făceau rocada pe-un eșichier alcătuit din mări și continente încerc să înțeleg marile tale tăceri adresate lumii întregi și bucuria că ai dat tot ce se poate da într-o viață ai venit la mine în odaie cu o floare presată demult în tinerețe și
REQUIEM in memoriam Ioșca Naghiu by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/3758_a_5083]
-
care-l parodiază la răspântii 3 Pe trotuarul pe care vei veni potrivesc închipuita ta umbră cum demult potriveam lumini pe lacul Bled unde-și făcuseră baza cei 10.000 de extratereștri ai inimii mele în nopți cu lună ei alcătuiau un inel vizibil din turnul castelului Observ toate astea ca urmare a vieții tot mai puține care mi-a rămas anii ce-mi mai revin se-nghesuie cu toții să apară pe lac : umbre zvonuri mirozne purtate de vânt măturătorul norilor
REQUIEM in memoriam Ioșca Naghiu by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/3758_a_5083]
-
înălțat la cer iar în afară a rămas doar mișcarea picioarelor pe vârfuri. 7. piciorul meu fuge în timp ce pieptul tău rămâne și caută urma piciorului fugit din imperiu doar șoldurile îți aduc aminte că a existat cândva un trup coerent alcătuit din două tuburi omenești care se înălțau deopotrivă cu pieptul urcând în locurile de unde se zăreau niște inimi piciorul meu fuge viclean el se retrage ca să îl dorești cât mai aproape de tine ca pe o carne de bărbat ori de
Poezie by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/4565_a_5890]
-
Vladimir Streinu În primăvara anului 1970, cu câteva luni înainte de dispariția sa, Vladimir Streinu încredința Editurii Eminescu dreptul de a publica o parte din poeziile sale, scrise între anii 1921-1930 și 1950-1970. Ritm Imanent, apărut în 1971, a fost alcătuit de mine, conform unei liste selective de titluri, hotărâtă de tatăl meu, listă cu valoare testamentară pentru mine, conformă cu ultima variantă în manuscris a poeziilor sale. Știind de existența unui caiet cu manuscrisele poeziilor În oglindăa celor doi mari
Poezii by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Imaginative/6354_a_7679]
-
Vasile Igna I. (Selva caducifolia) Vederea aceea îi făcea plăcere. Sau frică. Nimeni nu știa care e granița dintre ele, nimeni nu aducea ochiul până în apropierea ei să pătrundă în mijlocul cărnii, a fibrelor ce alcătuiau țesătura ei misterioasă. Din zilele vechi veneau colinde cu vorbele părăginite, roase de uitare, Trei Magi bărboși, cu toiege din femur de capră și sumane mițoase. Ei soseau din pustiul în care tocmai plecaseră asinul și părinții fără prihană. Vin
SELVA OSCURA by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/7312_a_8637]
-
noastre. (extras dintr-un volum încă nescris) 1 Seara se lasă - o rață și luna au ales lacul Bled 2 În lacul Bled și-au făcut baza cei 10.000 de extratereștri ai inimii mele în nopți cu lună ei alcătuiesc un inel vizibil din turnul castelului reflex de ploaie apropiată ori puls al sângelui meu în spațiul secolelor viitoare nu se face zi în umbra slovenului expropriat de-o rază de lună ce-i cotrobăie prin buzunarele goale poate că
Viziuni la Bled by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/7360_a_8685]
-
Jurnalul de Idei). Glossî (II) Piciorul stîng, piciorul drept Ritmează suitorii iambi; E scara un scalar concept, Greu urcă pașii unijambi; Unul pe altul se succed, Îi doare, însă nu se plîng; Fac împreună un biped Piciorul drept, piciorul stîng. Alcătuiesc un singur mers, De-aceea nici nu se despart, Un mers care se face vers Cînd ritm i-s vorbele cu șart, Ce bat cadența și o țin Pe drumul șerpuit sau drept, Dînd greș, din cînd în cînd, puțin
Un turnir poetic by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/7564_a_8889]
-
adoră genunchii solarul vis al mobilei ce-nnoadă fachirii mări fierbinți lipite cum plicuri. Visul Contorsionatul vis aidoma unui acrobat îl privești îl admiri n-ai ce face îl lași să obosească să-și revină la figura lui flască obișnuită alcătuit din aer ploaie vînt. Ce să mai spui Ce să mai spui cum să mai ascunzi somnul în spatele pupilelor să-ți pipăi mintea ca pe-un obiect să lipești abțibilduri pe sclipirile muntelui nădăjduind să-l ascunzi să-ți dai
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/7822_a_9147]
-
de carte Îngălbenind cu anii cum pielea unui bătrîn oglinda. Vacanță Acest mers migălos țesut din furnici aceste lacrimi pentru care-n cele din urmă-ai fost plătit aceste nume ca un joc de aruncat la țintă această pădure pașnică alcătuită din hălci de carne crudă acest celular plin de fraze ce se-agită se întretaie dar nu vor să vorbească acest punct ce roșește aidoma unui copil pedepsit. Stai Stai pe un scaun privești lumina cum cade așa cum vrei tu
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/7822_a_9147]
-
un clic și totul dispare în neant. Așa că am prins curaj gândindu-mă la această posibilitate. Nici nu trebuie să șterg chiar totul... Ar trebui să poată și cititorul să șteargă ce nu-i place. Să-și aleagă. Să-și alcătuiască din frazele și cuvintele scriitorului cartea care-i place. Dar, pentru asta, cărțile ar trebui să circule pe internet. Sau măcar cărțile acelor scriitori care acceptă să intre în jocul ăsta, în care cititorii pot să șteargă ori să adauge
Camionul bulgar by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Imaginative/7549_a_8874]
-
Octavian Soviany 17 august Când te-ai născut tu eram un bărbat aproape bătrân. Alcătuiam din dopuri de bere hărțile constelațiilor. Hărțile tuturor constelațiilor. în timp ce tu înghițeai prima gură de aer eu țineam pe genunchi disperarea. Și disperarea avea chipul lui ceaușescu. Era o mahalagioaică bătrână și grasă cu chipul lui ceușescu. Ai învățat pe
Poezie by Octavian Soviany () [Corola-journal/Imaginative/8328_a_9653]
-
îți auzeam uneori respirația pătrunzând prin ferestrele înghețate, scrâjelindu-mi pe piept frunze roșii și ascuțite și atunci îmi spuneam: doar dorința și moartea au asemenea frunze. Mai întâi mi-ai pătruns în cuvinte. Vorbeam cu vorbele tale. Fredonam cântecele neghioabe. Alcătuiam din dopurile mele de bere forma stângace a unui sex de băiat. Mă uitam în oglindă și așteptam să-mi apară pe chip trăsăturile tale. Pe stradă oamenii aveau toți chipul lui ceaușescu. Cântau cântece patriotice. Până și bețivii din
Poezie by Octavian Soviany () [Corola-journal/Imaginative/8328_a_9653]
-
lor, Roland (o voce cu mare pondere în carte, profesor de religie în lagăr, despre care între rude se spunea că fusese "mereu cu cafeniii") și Reinhard, prezență pur nominală. Soția lui Roland este profesoară de muzică la Auschwitz. Ei alcătuiesc aici o familie, cu un copil foarte mic. Abia în 1963 Roland dezvăluie prezența sa în lagăr, constatând că " Viața era ca peste tot." El se simte responsabil pentru alt lagăr, Flossenbürg. Credința profesorului de religie de la Auschwitz este că
Sunetul universal by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/8080_a_9405]
-
pot îndura frăgezimea ta se destramă Concert îngerii decantează culoarea pe clape pal-auriu un galben ce nu se poate rosti decât în ferestrele toamnei o toamnă a egretelor roz tresărind peste ape atâta suflare de patimi golite steaua sufletului se alcătuiește din sunete Sfetnic Stau pe terasa însingurată felinarele nasc pete ruginii și umbre abstractul desen nu e departe de un fel de rostire în care se derulează amiezi dimineți risipite amurguri cu ascuțișuri îndreptate spre țărm timpul citește același confuz
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/8396_a_9721]
-
dacilor clocotind-le prin vene, au purces spre Iași pentru a se prinde în Hora Unirii... Desigur că, în prealabil, au făcut chiar declarații în fața camerelor de filmat - unele cam năstrușnice, însă, pe-o așa vreme, cine mai stă să alcătuiască nu-știu-ce fraze academice ? Totul e să spui ceva care să adie a iz electoral - care-i problema 1) ? Din păcate, sau, poate, din cauza vizibilității reduse, Dumnezeu n-a observat că (,) clasa demnitarilor, pătrunsă de fiorul cam necunoscut al patriotismului, dorea
Omătul, demnitarii și Hora Unirii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13149_a_14474]
-
asemenea judecători să fie trimiși la plimbare? Sau e un capăt de țară dacă magistraților asupra cărora se exercită presiuni de tot soiul li s-ar acorda protecție? Nu cred că trebuie să plecăm de la premisa că acești oameni sînt alcătuiți dintr-o plămadă specială avînd înscrise în codul genetic cinstea, curajul și simțul legii. Mai curînd trebuie să ne asigurăm că persoane care au slăbiciuni și chiar vicii vor găsi tăria, în sistem, pentru a le depăși în exercitarea magistraturii
Drobul de sare al Justiției by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13178_a_14503]
-
colț de sus, un dulăpior de cămară, o tindă. O cămară. Nu, o tindă. Ori nici cămară, nici tindă, o pată de iod. Tatăl bunicii și-a pierdut pantofii, gleznele, partea de jos a pantalonilor. Trei fantome din alte vremuri, alcătuite din uitare și tăcere. Mai ales din tăcere, pierzându-se încetul cu încetul în indiferență, într-un nor nedeslușit, depărtându-se dincolo de amintire, unde nu le mai pot ajunge. Zidul de piatră pesemne că s-a risipit și el, casa
António Lobo Antunes - Ei, în grădină by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/13148_a_14473]
-
răgazul orei se desface/ cum se despart la dunga nopții zorii” (Plata luntrașului). Dar situația nu e deloc simplă în cîmpul unei structuri duale, care se exprimă la modul unei dialectici cosmice, prin succesive înaintări și retrageri față de materia ce alcătuiește mediul proxim ca și setul curent de referințe (inclusiv autoscopice) ale ființei. După cum s-a spus, materia e un mit primordial. Apare explicabilă, prin urmare, obsesia ei, într-o perspectivă ce se vrea esențializată, ai cărei piloni sînt apa și
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
aceea consumată în mintea și-n cugetul lui Anghelache. Ea și nu cealaltă reprezintă hybrisul, vinovăția gravă ce îl torturează interior; ea explică atât neobișnuita comportare a personajului în secvența de la berărie, cât și misterioasa lui sinucidere. Mânuitorii de bani alcătuiesc o castă, un segment moral de elită al lumii: se revendică, pe filieră divină, din Sf. Petru, portarul împărăției lui Dumnezeu, iar pe linie profană din stirpea nobilă a marilor vistiernici de la curțile regale și imperiale. Erau oamenii de absolută
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
difuza frenetic nici supus./ Crengile jos speriau lumina./ Mișcarea o-ncolți. Ea s-a retras.// Capriciul blînd. O năuceală moale...// Ea străbătu grădina. Indecis/ ceva pierdu-n repaos. Ea desprinse/ să fredoneze-n sine sprijin” (Ea străbătea grădina). Luminozitatea intensă alcătuiește un atribut al inocenței primare: „Bîntuie lumina și nu mai pot vedea/ decît în pace decît în bucurie/ cu nevinovăție” (Discurs despre apoteoză). Sub unghiul viziunii, avem a face cu detritusurile încă dulci, purtînd mirajul începuturilor absolute, ale unui Paradis
Impresionism liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13188_a_14513]
-
Întotdeauna s-a scris și se va scrie întotdeauna în foarte multe feluri, din ce în ce mai multe, pe măsură ce societatea se diferențiază, abordările se diversifică și instrumentele de lucru se înmulțesc. Istoria se multiplică. - Și avem nu Istorie, ci istorii. O istorie plurală alcătuită dintr-o suită de istorii individuale. Istorii individuale, adică vieți alcătuite la rândul lor din suite de experiențe, trăite și interpretate în mod diferit. Mai multe vieți într-o viață, mai multe istorii într-o istorie. - Istorii care, toate la
LUCIAN BOIA: “Știți ce istorie tot încerc eu să propun? O istorie inteligentă...” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13140_a_14465]
-
multe feluri, din ce în ce mai multe, pe măsură ce societatea se diferențiază, abordările se diversifică și instrumentele de lucru se înmulțesc. Istoria se multiplică. - Și avem nu Istorie, ci istorii. O istorie plurală alcătuită dintr-o suită de istorii individuale. Istorii individuale, adică vieți alcătuite la rândul lor din suite de experiențe, trăite și interpretate în mod diferit. Mai multe vieți într-o viață, mai multe istorii într-o istorie. - Istorii care, toate la un loc, îți dau acea Istorie mai mult virtuală. Guizot spunea
LUCIAN BOIA: “Știți ce istorie tot încerc eu să propun? O istorie inteligentă...” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13140_a_14465]
-
proză scurtă care adună aproape toate textele din volumele sale anterioare. Cîteva dintre ele au cunoscut modificări - „tușe de culoare, accente, alt ritm într-o frază“, precizează autorul într-o ludică notă introductivă, urmată de o biobibliografie de o pagină, alcătuită în același spirit, o povestire în sine, prin felul în care e spusă și prin „subiect“: scriitorul e medic, dar renunță la treizeci și trei de ani la medicină și se apucă de literatură. E descoperit de criticul Mircea Martin, publică și
Proză în imagini by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13185_a_14510]
-
cita orice alt paragraf. Proza lui Răzvan Petrescu se citește ca un continuum, sacadat doar de modificarea vitezei și a ritmului povestirii. Aceasta în ciuda faptului că autorul schimbă adesea registrele. Șansa, o povestire de patru pagini din primul volum, e alcătuită dintr-un singur paragraf. O pînză deasă care relatează, rece, în fraze lungi, schimbul de cuvinte și gesturile unor muncitori care lucrează la o gură de canal. Comicul de limbaj, de factură caragealescă, e absolut fantastic, dar el aparține cititorului
Proză în imagini by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13185_a_14510]
-
interior. În loc să candideze la alegerile locale pe liste comune, singurele care i-ar îndreptăți la oarecare succes, preferă bătălia pe cont propriu. În numele a ce? În numele celui mai jalnic politicianism: o minte isteață a stabilit că listele parlamentare vor fi alcătuite în funcție de scorul obținut la locale. Mai buni agenți alectorali ai PSD-ului rar s-au putut vedea! Încrâncenarea lui Năstase și grija acordată alegerilor „mici” nu pare să-i pună pe gînduri pe Stolo și Băsescu. Repetiția de anul trecut
Glonțul de cârpă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13181_a_14506]