423 matches
-
în: Ediția nr. 1343 din 04 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Pe covor de inimi roșii, Care mari, care mai mici, Au călcat spre seară Moșii, Poposind puțin pe-aici. Au lăsat câte-un suspin Și-un oftat plin de alean, O dorință-n vârf de spin, Lacrimi cât pentru un an. Un hotar de foc și apă Treceau Moșii, toți pe-un rând, Pe drumul spre Niciodată, Ieri aproape, azi în gând. Referință Bibliografică: Moșii / Daniela Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN
MOŞII de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376132_a_377461]
-
să curgă lacrimi de fericire din ochii „Eroilor legendari” cei care au luptat pentru eliberarea și întregirea patriei în cel de al Doilea Război Mondial. Vocea sa viguroasă, inconfundabilă, timbru modulat de solist înzestrat cu un dar dumnezeiesc, care aduce alean, veselie și poftă de viață, un adevărat regal, întreaga sală (plină până la refuz) a strigat, GHEORGE, te iubim, iar eu îi spun: LA MULȚI ANI! să ne trăiești drag oltean. Dacă în cântecele lui se aud dorurile, jalea și iubirea
GHEORGHE ROŞOGA ANIVERSEAZĂ 50 DE ANI DE ACTIVITATE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379764_a_381093]
-
Acasa > Impact > Istorisire > ALEAN Autor: Alexandra Mihalache Publicat în: Ediția nr. 1727 din 23 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Pe un drum țesut de stele Ieri un vis se legăna Și din dorurile mele Încă-o haină-și împletea. Iar pe țărmul amintirii Valurile
ALEAN de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374725_a_376054]
-
din lacrimi Chiar privirile adânci Și-un izvor străin de patimi Ce mă cheamă lângă stânci. Pe un drum țesut de rouă Azi un vis mai tremura, Și-a-nceput, Doamne, să plouă Doar cu foc în urma mea! Referință Bibliografică: Alean / Alexandra Mihalache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1727, Anul V, 23 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Alexandra Mihalache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ALEAN de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374725_a_376054]
-
săgeți din gânduri nălucite / Închise în poemul mesager”. Emoționantă este și poezia „Dor de emigrant” în care, cu o sinceritate dezarmantă, autorul își așterne gândurile și sentimentele față de țara de unde a plecat. Poezia este scrisă în ritm de doină de alean. Remarcabilă ideea: „Doru-i rupt din demnitate / Dor pentru eternitate” (Dor de emigrant). Comparativ însă cu volumele precedente, în acest cel mai recent volum al său, tonul lui Virgil Ciucă este mai blând, mai plin de înțelegere și îngăduință, mai nostalgic
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
un mod mult mai comod. Într-o zi, când culesul viilor era în toi și muncitorii își umpleau gălețile într-o clipită cu ciorchinii uriași, Ioana își vedea de treabă, cântând cu vocea ei cristalină un cântec de dor și alean. Tovarășii o ascultau fermecați și munceau mai cu spor. Nu departe de ea, un tânăr străin abia angajat la fermă se opri din cules și se lăsă învăluit de vocea aceea dulce. Inima îi tremură de doruri și tristeți doar
COPILĂRIE MUTILATĂ de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375664_a_376993]
-
sentiment patriotic, inestimabilele carate ale folclorului auroral românesc. „Artistul cu flori de liliac” al pătimitoarei Basarabii, maestrul Nicolae Sulac, artistul din provincia românească moldoveană de peste Prut, investită sub capriciile vremilor în țară, nu a cântat pentru faima sinelui, ori pentru aleanuri numai ale sale ci pentru ale tuturor. Multe din versurile și melodiile lui au fost sorbite de însetați, ca apa izvorului, drept sursă de inspirație, ori ca piese de repertoriu al altor cântăreți ce-au intuit și simțit adânc seva
NICOLAE SULAC. FLOAREA DE LILIAC A PĂTIMITOAREI BASARABII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369206_a_370535]
-
-i sublim și diafan de flacăra luminii la început de an de grâul răsărit în geam semn de reânsămânțare a tot ce-i viu și grija timpului nu are Abia atunci simt că-mi învezesc toate gândurile reci și ultimul alean îl las să treacă într o dimensiune în care să-mi încapă toată iubirea ce mi se cuvine și cea trecută și cea care probabil vine, sau e pe drum și inima-mi nu știe. Mi -e dor de răsăritul
DRONĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374180_a_375509]
-
instrumental - doine, hore, sârbe, bătute) a excelat doina (creație magnifică a poporului român!) „Doina zic, doina suspin, tot cu doina mă mai țin” - izvorâtă din patimă și dor nestins, iubire, speranță, dragoste, rugă, deznădejde, bocet disperat, credință în nemurirea sufletului, alean și mângâiere pentru părinții care-și trimit fiii la armată sau în război, alături de cântecele în ritm de hore și sârbe. La Secțiunea „Muzică Populară”, de data aceasta, Ediția a X-a, cu nota zece, Trofeul Festivalului a fost câștigat
TINEREŢEA, FLOAREA MIRESMATĂ A VIEŢII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362171_a_363500]
-
ploii de a uda pământul mănos al Tăcerii - emoție unică, apăsătoare, tandră. Se va face un alt țărm la capăt de lume, neștiind de unde va apărea această sirenă. Nimic nu e întâmplător, într-o dimineață oarecare, bolnavă de prăbușire și alean... Numai pe zarea din zare se așază de-acum rugina sărutului, fruct necunoscut, ispititor și ciudat, fascinația lacrimei furișându-se într-o scoică venită de departe, pe când ochii în noi au plâns... Ah, cununi ale dragostei răpuse, tot mai mare
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
doresc pe mine, frustrarea să-mi răzbun, Muncind ca sclav ce poartă un jug al umilinței. Și lupt cu clipa neagră, cu trecerea-i bastardă Spunând o rugă mută ce o ridic spre zare, Iar sufletul începe pe rug de-alean să ardă Visând printre suspine la glia lui să zboare. Te rog pe Tine, Doamne, ridică a mea povară Să pot lupta cu haite ce-atacă mișelește, Dă-mi fulgere o mie să-mi apăr sfânta țară, Căci se aude
UNEŞTE-NE SUB TRICOLOR ŞI CRUCE de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378721_a_380050]
-
noi Ne-am dus cu tata în surghiun, Fugeam de pușcă și de tun, Căutând un adăpost mai bun. Când ne-am întors ,eu tot copil, Simțeam mirosul de trotil, Călcam pe urme de senile, Vedeam răniți printre suspine, Cerșind aleanul unei mile, Și casele încă arzând, Și pruncii încă întrebând De frații și de tații lor Ce dorm uitați sub vreun răzor Sau pomeniți de câte-un om. Am cunoscut acestea eu Și rog să deie Dumnezeu La mării lumii
ERA... de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378747_a_380076]
-
Adormite rădăcini sub toată ființa mea Chiar și fără ploaie, rezistând senine M-au tot smuls credinței că voi rezista Celor dinaintea mea sau după mine. Pan’ la tine însetate, după tine vrej Flori de iasomie presărate-n gânduri de alean Astfel suntem toate ca într-un vârtej Peste care cade timpul vieții tale-n van Se așterne vremea, aripile frânte bat La fereastra cuibului de sâmburi de lumină Cele dinaintea mea îmi spun că le-ai uitat Cum smerit le
CELOR DINAINTEA MEA SAU DUPĂ MINE ( PARTEA A DOUA) de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378802_a_380131]
-
des Valaques fondé sur le droit des gens et sur les traités, Paris, 1839. Djuvara, Neagu, Le Pays roumain entre Orient et Occident, Paris, PUF, 1989. Driault, Edouard, La Question d'Orient depuis les origines jusqu'à nos jours, Paris, Alean, 1898. Durandin, Catherine, La politique française et les Roumains. (1878-1913) À la recherche d'une influence, Université de Paris III, 1980. Georgescu, Vlad, Istoria ideilor politice românești (1369-1878), München, Ion Dumitru-Verlag, 1987; Mémoires et projets de réforme dans les principautés
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Academiei R.S.R., 1969. Stere, Constantin, Scrieri, București, Editura Minerva, 1979. Sturdza, Dimitrie A., Finanțele României de la 1871 pînă la 1875, București, 1876. CAPITOLUL VIII: Puterea și iluziile națiunii Basilesco, Nicolas, La Roumanie dans la guerre et dans la paix, Paris, Alean, 1919. Bléry, Căpitan, En mission en Roumanie, Paris, 1918. Brătianu, Gheorghe L, Basarabia. Drepturi naționale și istorice, 1943. Cavallotti, Bianca Valota, lorga Nicola, Guida Editori, Napoli, 1977. Ciobanu, Ștefan, Unirea Basarabiei. Studii și documente, București, 1929. Constantinescu, Miron, Pascu, Ștefan
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
l'Autriche-Hongrie", în Austriaca, mai 1984, nr. 18; "La Grande Roumanie, l'échec du modèle national-libéral", în Les Conséquences des traités de paix 1919-1920, Strasbourg, Publications près les Universités de Strasbourg, 1987. Études documentaires sur les questions roumaines, Paris, Felix Alean, 1918. Florescu, Radu, "The Uniate Church, Catalyst of Rumanian National Consciousness", în Slavonie and East European Review, vol. 45, 1967. Grente, monseigneur, Une mission dans le Levant, Tours, 1926. Herbigny, Michel d', "Une visite aux patriarches orientaux", Études, 20 ianuarie
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Romanescu Nous avons observé que Paula Romanescu essaie de garder leș rimes des poèmes à prosodie fixe à l'aide de son travail d'interprétation et de recréation. À titre d'exemple, nous mettons en parallèle să traduction du poème Alean et la version que donne Paul Miclău au même poème : Alean 1529 Nostalgie Doux chagrin De ceasuri, de zile veghez pe-un galben liman portughez. Depuis des jours je suiș en train de veiller sur le bord lusitain. Des heures
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
rimes des poèmes à prosodie fixe à l'aide de son travail d'interprétation et de recréation. À titre d'exemple, nous mettons en parallèle să traduction du poème Alean et la version que donne Paul Miclău au même poème : Alean 1529 Nostalgie Doux chagrin De ceasuri, de zile veghez pe-un galben liman portughez. Depuis des jours je suiș en train de veiller sur le bord lusitain. Des heures comme des jours șont passées Je veille sur un cîte portugais
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de la source) (Romanescu, 1998 : 71) doruri el n-are (Nu crede tu vântului) (Blaga, 2010 : 372) îl n'a pas de chagrin (Ne fais pas confiance au vent) (Romanescu, 1998 : 68) Proche du sémantisme du moț " dor " est le terme " alean ", d'origine populaire, qui signifie " souffrance ", " chagrin ", " désir ".1542 Le terme " alean ", tout comme le verbe " a alină " (" apaiser ", " calmer ") șont à retrouver dans leș poèmes de Blaga d'inspiration folklorique : alean să-și aline (Nu crede tu vântului) (Blaga
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
vântului) (Blaga, 2010 : 372) îl n'a pas de chagrin (Ne fais pas confiance au vent) (Romanescu, 1998 : 68) Proche du sémantisme du moț " dor " est le terme " alean ", d'origine populaire, qui signifie " souffrance ", " chagrin ", " désir ".1542 Le terme " alean ", tout comme le verbe " a alină " (" apaiser ", " calmer ") șont à retrouver dans leș poèmes de Blaga d'inspiration folklorique : alean să-și aline (Nu crede tu vântului) (Blaga, 2010 : 372) pour apaiser șes peines (Ne crois pas au vent) (Miclău
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
du sémantisme du moț " dor " est le terme " alean ", d'origine populaire, qui signifie " souffrance ", " chagrin ", " désir ".1542 Le terme " alean ", tout comme le verbe " a alină " (" apaiser ", " calmer ") șont à retrouver dans leș poèmes de Blaga d'inspiration folklorique : alean să-și aline (Nu crede tu vântului) (Blaga, 2010 : 372) pour apaiser șes peines (Ne crois pas au vent) (Miclău, 1978 : 507) Pour apaiser șes plus Ardents désirs (Ne fais pas confiance au vent) (Romanescu, 1998 : 68) Nous avons remarqué
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
nom " blestem " (littéralement : " malédiction ") du titre Vraja și blestem est interprété par leș traducteurs comme un " blasphème " : Charme et blasphème (Miclău, 1978 : 385) ; Charme et blasphème (Poncet, 1996 : 138). Pourtant, leș deux termes șont loin d'être synonymes. → Le nom " alean " qui est, en quelque sorte, synonyme de " dor ", est interprété par leș traducteurs comme une " nostalgie " ou un " doux chagrin " : Nostalgie (Miclău, 1978 : 415) ; Doux chagrin (Romanescu, 1998 : 53). → Le titre Poetul est traduit par Paul Miclău littéralement : Le poète
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
amour, de chagrin, de nostalgie), est traduit par le verbe " chanter " dans le contexte ci-dessous. La perte sémantique est incontournable : Doinind aș privi șapte ani/spre cerul cu miei luzitani [...]. Sept ans chantant je regarderais/le ciel aux agneaux portugais [...]. " (Alean/Nostalgie) (Miclău, 1978 : 415). Le domaine agricole/leș occupations paysannes/le paysage rural Le texte ci-dessous fait référence à un outil agricole utilisé par leș paysans pour uniformiser le terrain après avoir semé leș graines. Leș traducteurs trouvent différents équivalents
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
La curțile dorului (À la cour du mystère), p. 403, Anno domini (Anno domini), p. 405, În preajma strămoșilor (Auprès des aïeux), p. 407, Corbul (Le corbeau), p. 409, Trezire (Réveil), p. 411, Sătul minunilor (Le village des merveilles), p. 413, Alean (Nostalgie), p. 415, Boare atlantică (Brise atlantique), p.417, Vânzătorul de greeri (Le marchand de grillons), p. 419, 9 mai 1895 (Le 9 mai 1895), p. 423, Răsărit magic (Lever magique), p. 433, Mânzul (Le poulain), p. 435, Sfanțul Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
gras. 1356 Lucian Blaga, Dar munții unde-s? (Et leș montagnes où sont-elles?), în 65 poèmes, traduit par Paula Romanescu, op. cît., p. 9-10. 1357 V. Lucian Blaga, Scoică (La coquille), O toamnă va veni (Un automne viendra), Scrisoare (Lettre), Alean (Doux chagrin), Primăvara (Printemps), Cântec pentru anul 2000 (Chanson pour l'an 2000), Anotimpuri (Saisons), Semnal de toamnă (Signal d'automne), Anno Domini (Anno Domini) et Lumină din lumina (Lumière de la lumière), în 65 poèmes, traduit par Paula Romanescu, op.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]