1,700 matches
-
aeriene americane din 4 aprilie 1944), executat în stil neoclasic, care a introdus simbolistica mitologică și alegorică în sculptura românească. Frontonul o prezenta pe Minerva încununând artele și științele. În scena centrală, Minerva întindea o cunună de lauri unei figuri alegorice cu o liră în mână, alegoria poeziei. La dreapta și la stânga zeiței apăreau științele și artele, drapate sau nude. Frontonul nu a mai fost refăcut, fragmente recuperate dintre ruine se păstrează la Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck
Karl Storck () [Corola-website/Science/308693_a_310022]
-
loc la Dortmund, pe 19 iulie pe Bundesstraße 1, sub motto-ul "Highway of Love". Evenimentul a fost planificat că un "Love Weekend", cu petreceri în întreaga regiune. Pentru prima dată scenă electronică turcească a fost reprezentată de propriul car alegoric, numit "Turkish Delights". Estimarea oficială este a fost de 1,6 milioane de vizitatori ce au participat, ceea ce o face cea mai mare etiție până la acea dată. Evenimentul din 2009, planificat pentru Bochum, a fost anulat, un an mai tarziu
Love Parade () [Corola-website/Science/320138_a_321467]
-
1935). Este „licențiat din serviciu” la 28 ianuarie 1948. George Călinescu îi consideră opera drept folositoare din punct de vedere educativ. Ca nuvelist și romancier el evocă idile patriarhale și compătimește pe invinșii cu suflet inocent. Prin conferințe, prin romane alegorice, el desfășoară o vrednică activitate de propagandist creștin. Eugen Lovinescu clasifică literatura lui ca o literatură sămănătoristă întârziată, cu răgazuri și lungimi de om care are înaintea sa eternitatea, cu sfătoșenie moldoveană, lipsită de nerv și concentrare, cu poezie exterioară
Alexandru Lascarov–Moldovanu () [Corola-website/Science/310853_a_312182]
-
națională de Arte frumoase) din Paris, unde a studiat sculptura cu Henri-Michel-Antoine Chapu și Alexandre Falguière. A studiat și cu Jules Chaplain (1839-1909) și d'Antonin Mercié, al cărui elev preferat a fost. Ernest Dubois a realizat busturi și lucrări alegorice, pe care le-a expus cu regularitate la Salonul din Paris, începând cu 1892, când a și primit o mențiune pentru sculptura "Jeune Adolescent". A fost remarcat la salonul din 1894 unde a primit medalia clasa I pentru lucrarea "Le
Ernest Henri Dubois () [Corola-website/Science/327405_a_328734]
-
în două jumătăți de căte șapte silabe, printr-o cezura ce corespunde sfârșitului cuvântului și al grupului fonic, împiedicând apariția sinalefei și cu o singură rimă consonanta în toate versurile. Opera principala a lui Gonzalo de Berceo are o introducere alegorica, în care autorul se prezintă pe sine însuși în cadrul Naturii idealizate, servind odihnii omului și simbolizând virtuțile și perfecțiunea Fecioarei. Mai departe se succed douăzeci și cinci de miracole realizate de Fecioara Maria pentru cei care au demonstrat a avea multă credință
Gonzalo de Berceo () [Corola-website/Science/307990_a_309319]
-
II-lea Vasa, ducele de Buckingam, prinții de sânge. Membrii familiei lui "Madame" și "Monsieur" au ajuns ultimii purtând torțe în mâini. A fost ridicat un mausoleu înconjurat cu urne de argint, altare și împodobit cu o mulțime de statui alegorice reprezentând "tinerețea", "muzica", "poezia". Sicriul a fost acoperit cu o țesătură de aur tivită cu hermină, brodată cu stemele Angliei și Franței cu fir de aur și argint. Fiecare a ocupat locul și s-au aprins sute de lumânări. Slujba
Anne Henrietta a Angliei () [Corola-website/Science/312838_a_314167]
-
cum a început «să fie». Mitul nu vorbește decât despre ceea ce s-a întâmplat «realmente», despre ceea ce s-a întâmplat pe deplin“. Sens particular: Filosofii epocii post-mitice, precum Protagoras, Empedocle și Platon folosesc mitul ca pe o punere în scenă alegorică cu scopul de a-și face înțeleasă opera. De exemplu, Platon creează mituri originale (cum ar fi mitul peșterii), sau readaptează miturile anterioare. a) Mitul este o povestire fabuloasă care cuprinde credințele popoarelor (antice) despre originea universului și a fenomenelor
Mit () [Corola-website/Science/302762_a_304091]
-
cuprinde credințele popoarelor (antice) despre originea universului și a fenomenelor naturii, despre zei și eroi legendari, etc. b) Mitul este o poveste, o legendă, un basm.Dicționarul Explicativ al Limbii Române, Ediția a II-a, Univers Enciclopedic, București, 1996. Narațiune alegorică sau legendă despre zei și eroi care personifică forțe ale naturii sau ale societății. Având o factură folclorică și transmițându-se oral, mitul multor popoare au fost culese la un moment dat și transformate în epopei, care reprezintă adevărate monumente
Mit () [Corola-website/Science/302762_a_304091]
-
criticile defavorabile pentru "Prometeu" și "Jupiter și Europa", care-l determină pe artist să se țină în acel an deoparte de expozițiile pariziene. Nu renunță însă la proiectele de mare anvergură, lucrează în această perioadă de exemplu la un poliptic alegoric consacrat Franței învinse de prusaci. Acest proiect rămâne însă în stadiul de eboșă. În 1875 primește "Ordinul Legiunii de Onoare". Zenitul carierei sale îl atinge un an mai târziu, când participă la "Salon" cu patru formate relativ mici, care diferă
Gustave Moreau () [Corola-website/Science/298366_a_299695]
-
controlul asupra carului și cade în spațiu, fulgerat de Zeus. Acest tablou, realizat în tehnica acuarelei, ar fi trebuit să servească drept bază a unei fresce decorative, care însă nu s-a realizat niciodată. ""Hesiod și Muza"" redă în mod alegoric portretul poetului grec din Beoția, în momentul inspirației.
Gustave Moreau () [Corola-website/Science/298366_a_299695]
-
a acestui mit. Figura dominatoare a tatălui, teama de castrare, familiarizarea treptată cu obiectul fobiei constituie elemente de bază ale teoriei freudiene, ușor de recunoscut în relatarea acestui „prim caz clasic” de terapie psihanalitică, cum a fost caracterizat. La nivel alegoric, ascunderea simbolului falic traumatizant și acoperirea lui de către scoarța refăcută a copacului au fost interpretate drept metafore ale inconștientului și refulării, iar remediul aplicat ar fi constat în readucerea la suprafața conștiinței a experienței refulate. Antropologul și istoricul religiilor Angelo
Iphiclos (fiul lui Phylacos) () [Corola-website/Science/331625_a_332954]
-
anului, se încadrează în maniera modernă a arhitecturii de interior. Celor patru mari porți de lemn sculptat, menținute ca atare până în zilele noastre, li s-a redat aspectul inițial la finele secolului trecut. Geamurile holului au vitralii reprezentând anotimpuri, figurate alegoric. Piața din fața clădirii, în amintirea evenimentelor petrecute în decembrie 1989, a fost denumită Piața Revoluției iar în centrul pieței a fost ridicat un monument în memoria eroilor căzuți în timpul Revoluției din 1989.
Palatul Administrativ din Arad () [Corola-website/Science/318336_a_319665]
-
personajului, înțelesul dublu poate fi derivat din stema lui Montresor. Este poziția lui Montresor de a se vedea ca deținător al ghetei care-l zdrobește pe șarpele insolent Fortunato și „nenumăratele nedreptăți” care au ajuns la insulte. Un înțeles mai alegoric plasează actorii lui Poe în poziții inversate. Neprevăzătorul Fortunato a călcat neintenționat șarpele din iarbă - vicleanul Montresor - care, ca un răspuns la aceste lovituri accidentale, își înfige adânc colții în călcâiul inamicului său, într-o formă de existență reciprocă. Deși
Balerca de Amontillado () [Corola-website/Science/325714_a_327043]
-
pictura; 3. Un dulap pe patru piciore cu încuetura secretă cu base-reliefuri reprezentând două femei nude; 4. O masă de stejar sculptată și gravată. Pe față sunt cioplite nouă chipuri de voievodi naționali; 5. O cutie pentru lemne (cu figuri alegorice); 6. Dulap de haine. Amor și Psyhia sculptați pe față; 7. Un lavabou cu oglindă și sculpturi; 8. Cadrul unui ceasornic; 9. Două uși cu două canaturi. Pe care sunt ciopliți Titien, Rembrandt, Veronese și Raphael"”. Ustensilele de lucru - presa
Muzeul Theodor Aman () [Corola-website/Science/303529_a_304858]
-
asupra căruia întreaga epocă modernă căzuse de acord”[1] În contextul redefinirii rolului muncii în interiorul societății, treptat, interesul unor artiști se îndreaptă spre clasele sociale ignorate câteva secole și imagini ale muncii își fac loc în artele vizuale. De la viziunea alegorică a romantismului, la operele care au ca subiect central munca câmpului din realism și impresionism, se conturează pas cu pas semiotica reprezentării muncii în opera de artă. Inițial, în artele vizuale munca este plasată într-o simbolistică intrinsec legată de
Reprezentări ale muncii în arta românească modernă ante-1945 () [Corola-website/Science/295672_a_297001]
-
proză. În această operă este ilustrată marea iubire ideală a lui Dante pentru Beatrice, amintirea primei întâlniri, previziunea morții sale și propria sa relevație spirituală susținută de intensitatea sentimentelor. Dante atribuie experienței afective o funcție simbolică de cunoaștere, în afara celei alegorice. "„Vita Nuova”" este una din cele mai valoroase realizări literare europene din punct de vedere al versificației. În această culegere de versuri sunt reunite poezii din tinerețe, o grupare de "„rime pietrose”" dedicate unei femei cu numele „Pietra”, datorită lipsei
Dante Alighieri () [Corola-website/Science/296767_a_298096]
-
culegere de versuri sunt reunite poezii din tinerețe, o grupare de "„rime pietrose”" dedicate unei femei cu numele „Pietra”, datorită lipsei sale de sensibilitate, în fine un ultim capitol cu poezii pe teme filozofice, în formă de dialoguri cu personaje alegorice, denumite „Justiția Divină”, „Justiția Umană” și „Legea”. Capodopera lui Dante, "„Divina Commedia”", alegorie în versuri de o precizie și forță dramatică deosebită, a fost începută probabil în 1306 și terminată cu puțin timp înainte de a muri. Titlul inițial dat de
Dante Alighieri () [Corola-website/Science/296767_a_298096]
-
altre stelle"). Fiecare secțiune cuprinde 33 de cântece, cu excepția primei, care are un cântec în plus servind ca introducere. Poemul este scris în „terțete” ("terza rima"). Opera oferă o sinteză a opiniilor filozofice, științifice și politice ale artistului, interpretate literar, alegoric, moral și mistic. Dincolo de sensurile sale profunde, este dramatizarea teologiei creștine medievale. "„Divina Commedia”" este alegoria purificării sufletului și dobândirii liniștei interioare prin înțelepciune și dragoste.
Dante Alighieri () [Corola-website/Science/296767_a_298096]
-
punct de vedere financiar. Asta deoarece a fost contemporan cu Lope de Vega, ale cărui formule dramatice, mai îndrăznețe și mai inovatoare, i-au făcut pe impresari să desconsidere comediile cervantine. Operele lui Cervantes urmăreau un scop moralizator, includeau personaje alegorice și se subordonau unității aristotelice de acțiune, timp și spațiu, în timp ce operele lui Lope rupeau această unitate și din punct de vedere moral erau mai lipsite de pudoare, iar versificația era mai variată și mai reușită. Cervantes n-a putut
Miguel de Cervantes () [Corola-website/Science/307858_a_309187]
-
care reprezintă cea mai buna adaptare a tragediilor clasice : „"El cerco de Numancia"”(„"Asediul de la Numancia"”), unde se pune în scenă tema patriotică a sacrificiului colectiv, în fața asediului generalului Scipio Africanul. Foamea devine reprezentanta suferinței existențiale, intervenind de asemenea ființe alegorice, care profetizează viitorul glorios al Spaniei. Providența are același rol ca acela jucat în fuga lui Eneas din Troia incendiată. De inspirație patriotică sunt și unele comedii, cum ar fi „"La conquista de Jerusalén"” („"Cucerirea Ierusalimului"”), descoperită recent.
Miguel de Cervantes () [Corola-website/Science/307858_a_309187]
-
biblice privind Creația într-o serie de aspecte fundamentale: Toate aceste opt puncte fundamentale constituie în fapt baza concepției creaționiste ortodoxe. Când este vorba despre ce anume din Cartea Facerii trebuie interpretat literal și ce anume trebuie interpretat figurat sau alegoric, Sfinții Părinți ne înfățișează o învățătură foarte limpede. În tâlcuirea sa, Sfântul Ioan Gura de Aur chiar semnalează exact în anumite pasaje ceea ce este figurat și ceea ce este literal. El spune că aceia care încearcă să facă totul alegoric încearcă
Creaționism ortodox () [Corola-website/Science/302511_a_303840]
-
sau alegoric, Sfinții Părinți ne înfățișează o învățătură foarte limpede. În tâlcuirea sa, Sfântul Ioan Gura de Aur chiar semnalează exact în anumite pasaje ceea ce este figurat și ceea ce este literal. El spune că aceia care încearcă să facă totul alegoric încearcă să ne nimicească credința. În marea lor majoritate adevărurile din Cartea Facerii sunt situate la două niveluri: Există adevăruri literale și mai există - de multe ori spre folosul nostru duhovnicesc - adevăruri duhovnicești. De fapt, există sisteme de trei sau
Creaționism ortodox () [Corola-website/Science/302511_a_303840]
-
etc.) au fost uciși în timpul persecuțiilor anticreștine; ei sunt reprezentați călări și înarmați. Această reprezentare picturală nu este o scenă istorică, ci o scenă ce se petrece în Rai. Istoricul de artă medievală și bizantină André Grabar a analizat sensul alegoric al acestei scene, văzând în această cavalcadă un îndemn la cruciada împotriva turcilor, îndemn pe care domnitorul Ștefan cel Mare l-a adresat în repetate rânduri întregii creștinătăți a vremii. Este de fapt o invocare a Armatei cerești chemată de
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
și literatură. La scrierile originale se adaugă traduceri de opere legislative și literare. Autorul primei epopei în limba română, "poemationul eroi-comic" Țiganiada sau "Tabăra țiganilor", ediție definitivă de Jacques Byck, 1800-1812. Opera sa reprezentativă (poemul eroi-comic "Țiganiada") tratează un subiect alegoric cu tendințe satirice antifeudale și anticlericale. Un alt poem satiric Trei viteji, rămas neterminat, valorifică motive din "Don Quijote" de Cervantes. Autorul și-a declarat el însuși modelul, cel al literaturii neserioase, început încă din antichitate de Homer prin "Bătălia șoarecilor
Ioan Budai-Deleanu () [Corola-website/Science/297753_a_299082]
-
pentru țiganii noștri, ca să preceapă ce feliu de strămoși au avut”. După autorii unui manual școlar adresat elevilor care studiază limba romani, din aceste fragmente „reiese că cei doi corifei ai Școlii Ardelene aparțineau etniei rome”. Această interpretare ignoră contextul alegoric și ironic, asupra căruia autorul "epistoliei" atrăgea atenția: „Însă tu bagă de samă bine, căci toată povestea mi se pare că-i numa o alegorie în multe locuri, unde prin țigani să înțeleg ș'alții carii tocma așa au făcut
Ioan Budai-Deleanu () [Corola-website/Science/297753_a_299082]