839 matches
-
din timpul meu, vreau să-ți spun cu mândrie că am aici, în casă, lângă mine, cu mine, toate marile cărți ale omenirii - multe dintre ele în format electronic. Copil fiind, ori adolescent, citeam călare, citeam în căruța care troncănea alene pe-nserate; mai târziu - în troleibuz, în tren, sau flanând pe aleile Cișmigiului. Chiar și în somn visam că citesc. Mă umpleam de realitatea din preajmă. Mă istoveau dragostele din podul cu fân de deasupra grajdului (înțelegi, desigur, că mă refer
UN OM NEBUN ŞI-ATÂT DE OM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346626_a_347955]
-
N-aș fi zis că bărbatul acela inflexibil de la curs, e atât de îndemânatic. Eram ca o veveriță în captivitate. Nu pot descrie în cuvinte sobrietatea cu care stătea în coafor, la ceasul când celelalte magazine își închideau obloanele. Sorbea alene din cafea și aproba prin clipiri discrete, forma pe care coafeza o dădu frezei mele. La final, mă sărută pe frunte: “frumosa!” Mă amuza teribil efortul lui de a spune românește cât mai multe cuvinte. O întreba pe Mariana, apoi
AMINTIRI DE LA BORDEAUX de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346707_a_348036]
-
port în mine, prin întunerec, veștede cununi - săruturi tulburi, prinse de cu seară cusute-n remușcări de zei nebuni, care-mi tăiau în gând, odinioară, răzbite încleștări catifelate zăcând pe-o rană, pește sânii lâncezi - conchistadori de vise deochiate, curtând alene cu mascări sordide muieri lascive pe-o canapea, cu roată universului pe pântec și-o răsuflare aprigă și grea - ca oseminte-ntr-un pahar aiurea, sorbit prin lăturanlice mocniri cotrobăind prin dosnicii de trupuri croite din sudalme și-înjosiri. Mă
CÂNTICE DE LA CIŞMEAUA DIN COLŢUL STRĂZII (POEME) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345642_a_346971]
-
2011 Toate Articolele Autorului Ploaie de gânduri cu lacrimi de vară a țesut peste suflet pânza unei iubirii care sărută infinitul, gândurile-mi sunt zbor spre fericire stol de pescăruși își lasă libere visurile frânte de furtuna existenței. mă scufund alene în valurile unui dor pictat în speranță mă înec în lacrima necunoscută de tine în adâncimea unui vis care nu cunoaște povara singuratății. vreau să ating cu degetele fericirii curcubeul din tine să rămân fără cuvinte doar prin semnele dragostei
PLOAIE DE GÂNDURI de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356354_a_357683]
-
circulația asta nebună, draga mea? și-a întrebat el soția care tocmai îl iscodea atentă cu privirea. Ce zici, e sărăcie mare în țară sau nu? Doamna Nuți a băut liniștită din paharul cu apă de izvor, s-a uitat alene în lungul drumului și i-a răspuns plictisită: - Și ce-ți pasă ție, Mitică? Vezi-ți de ale tale. Cine naiba te-a pus să iei atâtea sticle și sticloanțe? Nu mergem zilnic la izvor? - Ba da, mergem. Mă gândeam
ISPITA (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355810_a_357139]
-
să-ți spun câte ceva. Poți asculta două minute? - Da, te ascult, a răspuns aproape în șoaptă Mariana. - Ia loc, te rog! - Nu am voie în timpul serviciului. Nu știai? Fănel s-a uitat lung la ea. Era foarte calmă și răsfoia alene filele din carnețelul pe care-și nota comenzile, în timp ce-l privea cu ochi senini, zâmbindu-i degajată. Împrumutând parcă din pacea ei lăuntrică, Fănel s-a liniștit și i-a dat amănunte despre seara de vineri, cu privire la meniu și numărul
ISPITA (9) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355851_a_357180]
-
asfaltul, Să admir din nou înaltul. Să merg iarăși prin pădure, Frunza freamăte ușure. Grauri , gaițe și presuri, Basme, vechi povești, eresuri. După umbră să știu ora, La-ndemâna tuturora, Clipa să-și suspende zborul Șisă murmure izvorul. Bat potecile alene, Din poieni culeg catrene, Vântur frunzele uscate, Pace și singurătate. Lapidar și analitic: Parc-aș fi în neolitic! Gândul străpungând mistere, Pașii uriași prin ere. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Evadare, de Adrian Simionescu / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
EVADARE, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355913_a_357242]
-
la geam... Sfadindu-se de zor, până la ceas de seară... Voioase, țopăind din ram în ram... În curte, ieșit-au la plimbare doi bobocei de rață... Ce merg cu pași mărunți și se întind la soare... O gărgărița se dezmorțește alene pe o floare... E vremea și-anotimpul când totul prinde viață... Câmpiile, acum de flori sunt toate pline... De ghiocei, zambile, narcise, toporași... Se-aude-un susur lin de-izvoare cristaline... Se joacă prin poiana și niște iepurași... După o iarnă lungă
...PRIMĂVARA... de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355933_a_357262]
-
la geam, Sfădindu-se de zor, până la ceas de seară Voioase, țopăind din ram în ram... În curte, ieșit-au la plimbare doi bobocei de rață Ce merg cu pași mărunți și se întind la soare O gărgărița se dezmorțește alene pe o floare, E vremea și-anotimpul când totul prinde viață... Câmpiile, acum de flori sunt toate pline De ghiocei, zambile, narcise, toporași Se-aude-un susur lin de-izvoare cristaline Se joacă prin poiana și niște iepurași... După o iarnă lungă
PRIMĂVARA. de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/355942_a_357271]
-
la geam Sfadindu-se de zor, până la ceas de seară Voioase, țopăind din ram în ram. În curte, ieșit-au la plimbare doi bobocei de rață Ce merg cu pași mărunți și se întind la soare O gărgărița se dezmorțește alene pe o floare E vremea și-anotimpul când totul prinde viață. Câmpiile, acum de flori sunt toate pline De ghiocei, zambile, narcise, toporași Se-aude-un susur lin de-izvoare cristaline Se joacă prin poiana și niște iepurași. După o iarnă lungă
MĂRȚIȘOR de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/355941_a_357270]
-
ar întreba de unde știu, unde și cu cine am mai făcut, ar face o criză și așa mai departe". A ieșit din baie, fără să se șteargă, înfășurat în prosopul moale ce-i acoperea aproape tot trupul și a mers alene în dormitor. În semiîntunericul din încăpere pluteau plăcut acordurile din "Valurile Dunării" ale lui Iosif Ivanovici. Anca adormise, întinsă pe pat, acoperită doar de halatul ce-i lăsase descoperită coapsa dreaptă, cu capul între două perne cu fețele imaculate peste
ISPITA (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355428_a_356757]
-
cu apă; Dar unde suferința să încapă Clădită zi de zi pe îndelete. Pe când visez avid la o agapă Cu vinuri renumite cu pecete... Rup foi din calendarul din perete, Le fac corăbii...și le-nec în apă. Cum trec alene clipele firave, Mă poartă înapoi cu anii gândul, Mai simt arome fine de Târnave, De Rusidava și-alte vii de-a rândul, Cum dacii ridicară multe dave, Iar vinul bun cu cinste închinându-l. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Bahică / George
BAHICĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356821_a_358150]
-
în: Ediția nr. 282 din 09 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Mai curg prin amurgire parade de soprane Iar noaptea tuciurie se-adapă din izvor Pădurea stă o clipă cu tâmpla-n microfoane Coboar-un gând albastru cu straiele-n decor. Alene, pe alocuri, copiii nopții zboară Îmbrățișați la poarta cu sânge pe zăvor Învie-n fiecare o lacrima de ceară Și-albaștri în privire se sting la poarta lor. Să curgă iar pământul prin vene că osânda Și glasurile firii să
IMN ALBASTRU, IOAN GROŞARU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356960_a_358289]
-
incandescent” de la o topitorie de fabrică aproape și să suporți cu bravură niște “amortizoare” - “degete lungi și catifelate” întinzându-ți osteneala și făcând-o harcea-parcea, “oțelindu-ți” încrederea și tu, umil, să ceri un “bis” sau mai multe, întinzându-te alene și rezervându-ți la rând alte și alte răsfățuri! Distracția nu costă mai mult de 20 de dolari, dar merită cu prisosință și cu nădejdea unui repetir și în alte și emoționante condiții, că doar vorba aia, ții la terfeleală
DEPENDENŢE, PIERZANIE ŞI AMENZI ÎN LAS VEGAS (XVII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356939_a_358268]
-
aruncat în grădina din fața casei. Mă întorsesem în orașul natal, Drăgășani, atras de un dor inefabil. Luasem o cameră la etajul întâi la Hotelul Rusidava și priveam pe fereastră la concetățenii mei ce se plimbau pe bulevardul Gib Mihăescu.Treceau alene discutând. Ași fi dorit să știu ce-i frământă, să pătrund în gândurile lor. În tinerețea mea petrecută aici cunoșteam, în parte, gândurile lor, frământările, suferințele.Mai ales când stăteam la cozile nesfârște pentru a cumpăra porția de pâine neagră
ÎNTÂLNIRE ÎNTÂMPLĂTOARE CU GIB de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356547_a_357876]
-
ascultau, încercând să ascundă tremurul nervos al mâinilor ce îndoiau în neștire o coală de hârtie. În puținele momente de liniște instaurată în sală se auzea doar zgomotul uniform și ușor al tastelor acționate de Alina. Procurorul Zapciu își clătina alene capul cu privirile în tavan, iar polițiștii priveau amuzați la poziția caraghioasă a jandarmului ce ațipise pe scaun cu bărbia răzimată în piept. Președintele de complet și-a acoperit gura cu palma pentru a nu i se vedea zâmbetul involuntar
SUB IMPERIUL FRICII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355150_a_356479]
-
toate. Frunză ruginie Frunză, frunză ruginie, cine dorul tău îl știe, Înțelege de ce pleci pe ape și pe poteci! Frunză, ruginie doamnă, vine-n zborul tău o toamnă Mănoasă și generoasă și se cuibărește-n casă! Pică-n zborul tău alene, vara, adormind pe gene. Pică visele brumate, la pământ, înspăimântate! Copacul Copacul, fără un cuvânt, cu ramurile duse-n vânt Veghea în zori ferestra mea dar nicio frunză nu avea! Și în tristețea lui solemnă vedeam statura-aceea demnă A celui
TABLOU DE TOAMNĂ II de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355606_a_356935]
-
stele, Caut cu privirea printre ele Pe una poate, care o prefer. Dar în zadar atâta căutare Degeaba străbat nesfârșitul, Până unde mă duce gândul Nu e atâta depărtare. Nu-s ani lumină până la ea Dar calea ce-o străbat alene, Va fi mai lungă sau pesemne, Va avea un Fine undeva. Să știu precis cât va dura Aș alerga voios prin spații, Și timpul l-aș accelera, Plimbându-mă prin constelații. Pentru o minunată clipă de visare Ți-aș face
DEDICATIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355694_a_357023]
-
Catinca rămâne gânditoare și frământa, în mânuțele mici, pietricelele. Privește în zare cu ochii ei albaștri că cerul. Se întoarce spre mine: -Și tu murești? Dintr-un copac, din marginea parcului, zboară, cu croncănit puternic niște ciori. Frunze galbene cad, alene, spre pământ. Semn că vară e pe sfârșite. Pe aleea parcului trece, sprijinită în baston, o bătrână. Catinca o privește lung și când ajunge în dreptul nostru zice: - Titina, vezi, ea e bătrână și n-a murit! Titina Nica Țene Referință
INTREBARE FĂRĂ RĂSPUNS POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355734_a_357063]
-
la geam, Sfădindu-se de zor, până la ceas de seară Voioase, țopăind din ram în ram... În curte, ieșit-au la plimbare doi bobocei de rață Ce merg cu pași mărunți și se întind la soare O gărgărița se dezmorțește alene pe o floare, E vremea și-anotimpul când totul prinde viață... Câmpiile, acum de flori sunt toate pline De ghiocei, zambile, narcise, toporași Se-aude-un susur lin de-izvoare cristaline Se joacă prin poiana și niște iepurași... După o iarnă lungă
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
vrăbiuțe, tot ciripind la geam,Sfădindu-se de zor, până la ceas de searăVoioase, țopăind din ram în ram... În curte, ieșit-au la plimbare doi bobocei de rațăCe merg cu pași mărunți și se întind la soareO gărgărița se dezmorțește alene pe o floare,E vremea și-anotimpul când totul prinde viață...Câmpiile, acum de flori sunt toate plineDe ghiocei, zambile, narcise, toporașiSe-aude-un susur lin de-izvoare cristalineSe joacă prin poiana și niște iepurași...După o iarnă lungă, natura iar renașteZăpezile
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
la geam Sfadindu-se de zor, până la ceas de seară Voioase, țopăind din ram în ram. În curte, ieșit-au la plimbare doi bobocei de rață Ce merg cu pași mărunți și se întind la soare O gărgărița se dezmorțește alene pe o floare E vremea și-anotimpul când totul prinde viață. Câmpiile, acum de flori sunt toate pline De ghiocei, zambile, narcise, toporași Se-aude-un susur lin de-izvoare cristaline Se joacă prin poiana și niște iepurași. După o iarnă lungă
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
trei vrăbiuțe, tot ciripind la geamSfadindu-se de zor, până la ceas de searăVoioase, țopăind din ram în ram. În curte, ieșit-au la plimbare doi bobocei de rațăCe merg cu pași mărunți și se întind la soareO gărgărița se dezmorțește alene pe o floareE vremea și-anotimpul când totul prinde viață.Câmpiile, acum de flori sunt toate plineDe ghiocei, zambile, narcise, toporașiSe-aude-un susur lin de-izvoare cristalineSe joacă prin poiana și niște iepurași.După o iarnă lungă, natura iar renașteZăpezile au
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
la geam... Sfadindu-se de zor, până la ceas de seară... Voioase, țopăind din ram în ram... În curte, ieșit-au la plimbare doi bobocei de rață... Ce merg cu pași mărunți și se întind la soare... O gărgărița se dezmorțește alene pe o floare... E vremea și-anotimpul când totul prinde viață... Câmpiile, acum de flori sunt toate pline... Citește mai mult Dragi prieteni, puteti viziona clipul cu același nume, versuri în interpretarea prietenului meu bun, domnul George Șerban, aici:http
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
la geam...Sfadindu-se de zor, până la ceas de seară...Voioase, țopăind din ram în ram... În curte, ieșit-au la plimbare doi bobocei de rață...Ce merg cu pași mărunți și se întind la soare...O gărgărița se dezmorțește alene pe o floare...E vremea și-anotimpul când totul prinde viață...Câmpiile, acum de flori sunt toate pline...... XXI. CRISTIAN GROMAN - DESPICÂND FIRUL DRAGOSTEI ÎN 4, 5, 6... (NANOPOEME), de Cristian Gabriel Groman , publicat în Ediția nr. 404 din 08
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]