1,026 matches
-
nas și pe gură). Bineînțeles, amplitudinea actului respirator (și a inspirației Fig. nr.30 Expirație dublă în jogging și a expirației) depinde de tempoul de alergare ales de practicantul de jogging. Practic, recomandăm ca mișcările respiratorii să fie adaptate astfel încât alergătorul să atingă o stare de confort care să-i permită finalizarea duratei sau a distanței propuse pentru ședința de jogging. Ritmul cardiac - reper esențial în practicarea joggingului Pentru a beneficia de efectele pozitive pe care le oferă joggingul, fiecare practicant
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
maxime formula: 220 - vârsta subiectului = pulsul maxim Pentru calculul valorii optime ce ar trebui să apară în timpul practicării joggingului (ca reper al dozării intensității tempoului de alergare), un specialist francez (Jacqes Turblin, apud S.Dumitrescu, 2003) recomandă formula: 180 - vârsta alergătorului = pulsul ce trebuie atins în efort de către jogger Sinteza literaturii de specialitate cu trimitere directă spre studiile despre jogging, indică practicanților de jogging ca, în timpul acestui tip de activitate de întreținere/ de dezvoltare, frecvența cardiacă maximă să se încadreze între
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
și stări pozitive fără a induce oboseală excesivă. Exemplu: Pentru un practicant de jogging cu vârsta de 35 ani, valoarea maximă a frecvenței cardiace ar fi 185 bătăi / minut (220 - 35), iar practicarea joggingului ar trebui să-l facă pe alergător să și regleze tempoul astfel încât frecvența cardiacă să fie cuprinsă între 92,5129,5 bătăi / minut (220 - 35). Hidratarea și remineralizarea în timpul joggingului Analiza diverselor studii și cercetări având ca subiect central „joggingul” și modalitățile de practicare ale acestuia, ne-
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
hidratarea organismului, în vederea compensării pierderii de fluide. Acest băuturi hipotonice (apă minerală plată, ceai, unele sucuri de fructe) nu trebuie să conțină substanțe stimulente și diuretice (alcool, cafeină, zahăr); în cazul ședințelor de jogging, care durează până peste 40 minute, alergătorii trebuie să apeleze la băuturile izotonice speciale, deoarece hidratarea cu apă nu mai este una optimă (apă rămâne mai mult timp în intestine, creează senzația de abdomen plin în alergare, determină presiune pe vezica urinară și nu compensează pierderile de
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
alergare propuse. Datorită situațiilor neprevăzute care pot apărea în efectuarea joggingului montan sau a celui în zone deluroase (de regulă, aflate în afara localității), literatura de specialitate recomandă practicarea alergărilor în grup, a joggingului colectiv. Dacă totuși se practică jogging individual, alergătorilor li se indică luarea anumitor măsuri: alegerea traseului se va face în funcție de nivelul propriu de pregătire (chiar dacă în același timp alți practicanți aleargă pe trasee mai complicate și există tendința de a atrage și începătorul pe acele trasee); alegerea traseului
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
dinaintea orei fixate pentru somn. Argumentul: creșterea temperaturii corpului în urma practicării efortului aerob specific joggingului poate influența capacitatea organismului de a se relaxa, prin întârzierea producerii de melatonină și inițierea somnului). A5. Joggingul noaptea Practicarea joggingului noaptea reprezintă, pentru unii alergători, un moment optim de distracție, recreere și întreținere corporală. Bineînțeles, ora târzie din noapte nu poate fi un moment optim decât în condițiile în care activitatea de a doua zi nu începe la prima oră a dimineții, iar efectuarea alergării
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
evidențiat faptul că această activitate sportivă, desfășurată noaptea, oferă senzații subiective diferite, percepții diferite referitoare la ambianță, la contactul cu solul, la trecerea timpului și la suportabilitatea efortului. Liniștea nopții și lipsa aglomerației sunt și ele printre motivele invocate de alergătorii nocturni. Respectând condițiile impuse de echipamentul specific și de adaptarea tehnicii în funcție de suprafața de alergare, practicarea joggingului noaptea presupune și obligativitatea respectării unor cerințe speciale: alegerea traseelor în zone (străzi, parcuri) bine iluminate și cu suprafețe fără denivelări care nu
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
Joggingul într-o anumită zi din săptămână Practicarea joggingului într-o anumită zi din săptămână, depinde, în special, de bugetul de timp avut la dispoziție, buget dependent de profesie, familie, timp liber și alte sarcini ce pot apărea în viața alergătorului. B1. Știind că activitățile profesionale și familiale ocupă o mare parte din zilele din timpul săptămânii, practicarea joggingului, la diferite ore, de luni până vineri poate fi uneori, o dorință greu realizabilă. Totuși, atunci când voința, motivația și conștientizarea efectelor joggingului
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
suprasolicita organismul din punct de vedere fizic, evitând astfel instalarea unei nivel ridicat de oboseală. În situația în care, joggingul devine o activitate constantă (practicată zilnic pe toată durata săptămânii) ca urmare a unei bune adaptări la efort, a perseverenței alergătorului, dar și a „obișnuinței” (a dependenței de mișcare), alegerea unei zile din săptămână nu mai reprezintă o problemă. B2. Sfârșitul de săptămână (așa numitul „weekend”) este de regulă, una dintre perioadele cele mai des alese de către populație pentru practicarea joggingului
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
week-end nu sunt dintre cele mai benefice pentru practicanți, dată fiind perioada mare de inactivitate ce va urma (5 zile în care nu se practică). Dacă, totuși, se alege doar sfârșitul de săptămână pentru a alerga, specialiștii recomandă ca atitudinea alergătorilor să nu fie una de compensare, caracterizată de dorința crescută de a recupera volumul sau efectele pierdute în timpul săptămânii, deoarece un astfel de jogging va avea mai mult efecte negative asupra tonusului fizic și psihic al alergătorului, mergând până la afectarea
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
recomandă ca atitudinea alergătorilor să nu fie una de compensare, caracterizată de dorința crescută de a recupera volumul sau efectele pierdute în timpul săptămânii, deoarece un astfel de jogging va avea mai mult efecte negative asupra tonusului fizic și psihic al alergătorului, mergând până la afectarea stării generale de sănătate. Studiul literaturii de specialitate, cu referire la problematica joggingului, ne permite să evidențiem aici două aspecte, în ceea ce privește alegerea volumului de alergare în practicarea joggingului numai la sfârșit de săptămână (sâmbăta și duminica): dacă
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
stabilitate și echilibru, umiditate ridicată sau foarte scăzută etc.) nu poate fi mai bine observată decât primăvara. Observăm fără să vrem cum, prin anumite zone din localitate, oamenii încep să facă mișcare mai multă și ne referim aici la apariția alergătorilor prin parcuri, la apariția practicanților de plimbare pe jos sau cu bicicleta, la ocuparea tot mai evidentă a diferitelor terenuri de sport cu copii, tineri și adulți. Practicarea joggingului primăvara nu numai că este una dintre cele mai practice și
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
ca un anotimp în care temperaturile sunt mai ridicate, iar radiațiile solare ating maximul de peste an, practicarea joggingului impune respectarea unor sarcini simple, ușoare și cunoscute, dar atât de importante (am putea spune, esențiale), pentru integritatea biologică și psihică a alergătorului: utilizarea unor creme cu factor de protecție ridicat pentru evitarea arsurilor la nivelul pielii; utilizarea unor șepci pe cap pentru a preveni insolația și a ochelarilor de soare pentru protecția ochilor; alegerea traseelor astfel încât să permită o rehidratare optimă și
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
creme cu factor de protecție ridicat pentru evitarea arsurilor la nivelul pielii; utilizarea unor șepci pe cap pentru a preveni insolația și a ochelarilor de soare pentru protecția ochilor; alegerea traseelor astfel încât să permită o rehidratare optimă și constantă a alergătorului sau utilizarea unui recipient pentru apă sau băuturi speciale; - Echipamentul în jogging, pe timpul verii evitarea efectuării joggingului în intervalul în care radiațiile solare sunt foarte ridicate (11.00-16.00); adaptarea intensității și volumului de alergare la nivelul condiției fizice din
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
a fesului (în schimbul banderolei pentru frunte și urechi), știut fiind faptul că, la temperaturi scăzute, o mare cantitate de căldură (și implicit energie pentru mișcare) se pierde prin extremități; atenție crescută la evitarea hipotermiei, care poate apărea iarna și la alergătorii experimentați. Lydiard, A., Gilmour, G., (2002) evidențiază existența unei limite foarte sensibile între senzațiile de frig și impresiile generale determinate de oboseală, lipsă de interes pentru a alerga iarna și senzațiile specifice hipotermiei (oboseală cu incoordonare în mișcări, alunecări mai
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
Volumul în jogging distanța de alergare În strânsă legătură cu volumul dat de durata de alergare, în jogging, este și volumul determinat de distanța de alergare. De ce și acest aspect? Din simplu motiv că, pentru o ședință de jogging, unii alergători nu își propun ca obiectiv central o anumită durată de alergare, ci o anumită distanță de parcurs, neinteresându-i în cât timp o parcurg. Pentru astfel de joggeri, în anumite momente, motivația este dată de distanțele parcurse și nu de
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
acestuia). Bineînțeles, recomandăm încă o dată ca distanța să fie aleasă astfel încât alergarea să depășească 30 minute, pentru a beneficia de ceea ce oferă modificările fiziologice ale unui astfel de efort e durată. Intensitatea și joggingul Acest aspect pleacă de la ceea ce mulți alergători începători sau doritori de jogging se întreabă: cât de repede să alerg? ce viteză să mențin în alegare? Pentru a răspunde acestora, cât și acelora care doresc să înțeleagă mai bine acest tip de activitate, vom reaminti faptul că, având
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
condiții (relief, condiții meteo etc.) valorile pot crește ușor. De aceea, pentru un calcul sumar și general, formulele rămân cele expuse anterior și anume: 220 - vârsta subiectului = pulsul maxim, iar din acesta se poate determina procentul de 50-70%; 180 - vârsta alergătorului = pulsul ce trebuie atins efort de către jogger (Jacqes Turblin, apud S.Dumitrescu, 2003). Relația volumul intensitatea în jogging Practicarea joggingului raportat la relația volum - intensitate (relația distanță/durată tempo) impune alegerea acelui tip de alergare care să permită joggerului, ca
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
anumită perioadă de timp) pot primi din partea unuia sau a grupului anumite beneficii simbolice sau materiale (un bilet la teatru, un bilet la film, o masă la un restaurant, un echipament sportiv etc.), iar dacă unul nu reușește, niciunul din alergătorii grupului nu primesc nimic. Practicanții pasionați de jogging, mai ales cei care practică joggingul în grup, merg până acolo încât au constituit cluburi private, cu reguli precise, planificări clare ale ședințelor și orelor de jogging, ale traseelor și a dificultății
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
nevoie conștientizată de multe ori chiar după prima parte a ședinței de jogging. Soluția ar exista în cazul în care traseul este unul circular, se trece de mai multe ori prin același punct și partenerul este de acord ca celălalt alergător să adopte alt tempo, stabilind de acord punctul final de întâlnire. Amintim aici și următoarele situații ce pot fi întâlnite în practicarea joggingului colectiv: dacă bărbații aleargă împreună cu femeile, iar nivelul de pregătire fizică și experiența practică de alergare este
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
cu alergarea în aer liber, pe sol, datorită faptului că membrele inferioare și mai ales talpa trebuie să se repoziționeze constant pentru a stabiliza corpul în ansamblu. Ori acest aspect nu favorizează creșterea performanței, știut fiind că cei mai eficienți alergători pe distanțe lungi sunt cei al căror contact cu solul durează cel mai puțin; aplecarea trunchiului înainte la alergarea pe bandă este mai puțin amplă decât în joggingul standard, în aer liber, fapt ce poate modifica inclusiv tehnica și eficiența
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
contact cu solul și de înclinația solului: alergarea pe suprafețe dure sau foarte moi, pe suprafețe înclinate la deal sau la vale este mai obositoare decât joggingul pe suprafețe netede, sintetice, ușor moi, iarbă etc. În funcție de tipul suprafeței, tehnica pasului alergător în timpul practicării joggingului diferă, existând și posibilitatea ca, în funcție de această suprafață, să apară chiar și efecte negative asupra sănătății, dacă o utilizăm în exces. Chiar dacă o anumită suprafața oferă avantaje mai multe, recomandăm practicanților de jogging, mai ales începătorilor, să
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
astfel un risc pentru eventuale entorse). Suprafața cu zăpadă poate reprezenta, în anumite momente, o situație problematică pentru jogger și este o suprafață recomandabil a fi evitată datorită riscului crescut de alunecare, implicit de dezechilibrare și chiar cădere. Totuși, sunt alergători care preferă să alerge și iarna, prin zăpadă. În acest caz, pe lista pieselor de echipament sportiv specifice pentru sezonul rece, pantofi sport speciali, cu aderență mare, sunt esențiali și nelipsiți. Alergarea pe zăpadă nu ar fi o problemă pentru
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
preferă să alerge și iarna, prin zăpadă. În acest caz, pe lista pieselor de echipament sportiv specifice pentru sezonul rece, pantofi sport speciali, cu aderență mare, sunt esențiali și nelipsiți. Alergarea pe zăpadă nu ar fi o problemă pentru un alergător experimentat, chiar și pentru un începător în jogging dacă: tempoul de alergare ar fi unul scăzut; stratul de zăpadă nu ar ascunde sub el un start de gheață; zăpada ar fi de o anumită consistență etc. Ținând cont de existența
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
prin alergare tip jogging - sunt acele porțiuni din trasee, la deal sau vale, care permit joggerului să continue alergarea într-un tempo planificat fără a devia foarte mult de la specificul efortului și fără a crește exagerat amplitudinea anumitor mișcări, permițând alergătorului să se mențină în anumite limite fizice și psihice; pante / rampe ce nu pot fi abordate prin alergare tip jogging - sunt acele porțiuni din trasee, care solicită excesiv alergătorul, crescând riscul apariției accidentărilor, suprasolicitării cardio respiratorii și astfel a „ieșirii
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]