920 matches
-
în funcție de ordinea în care au fost efectuate măsurătorile. Teoria incorporează aceste constatări atașând fiecărei dintre observabilele formula 9 ale sistemului un operator liniar formula 10 în spațiul Hilbert, operației de măsurare a observabilei corespunzându-i aplicarea operatorului reprezentativ asupra funcției de stare. Algebra acestor operatori este necomutativă, adică în general formula 11 "comutatorul" a doi operatori formula 12 și formula 13 notat formula 14 este operatorul Două observabile formula 17 și formula 18 se numesc "compatibile" dacă operatorii atașați comută (comutatorul lor este nul). Se mai face ipoteza că
Mecanică cuantică () [Corola-website/Science/297814_a_299143]
-
numit asistent la Catedra de Teoria Funcțiilor, unde titular era Vera Myller. În 1940 își ia doctoratul în matematică, ca în 1948 să fie numit profesor la Politehnica din Iași, apoi la Universitatea din Iași, unde a predat matematici elementare, algebră abstractă, algebră modernă și teoria probabilităților. S-a ocupat de domeniul funcțiilor, al ecuațiilor diferențiale liniare și al ecuațiilor funcționale. Ulterior și-a canalizat activitatea spre algebra modernă studiind sistemele algebrice și întocmind o schiță a unei teorii a matricelor
Alexandru Climescu () [Corola-website/Science/326855_a_328184]
-
la Catedra de Teoria Funcțiilor, unde titular era Vera Myller. În 1940 își ia doctoratul în matematică, ca în 1948 să fie numit profesor la Politehnica din Iași, apoi la Universitatea din Iași, unde a predat matematici elementare, algebră abstractă, algebră modernă și teoria probabilităților. S-a ocupat de domeniul funcțiilor, al ecuațiilor diferențiale liniare și al ecuațiilor funcționale. Ulterior și-a canalizat activitatea spre algebra modernă studiind sistemele algebrice și întocmind o schiță a unei teorii a matricelor booleene. A
Alexandru Climescu () [Corola-website/Science/326855_a_328184]
-
Politehnica din Iași, apoi la Universitatea din Iași, unde a predat matematici elementare, algebră abstractă, algebră modernă și teoria probabilităților. S-a ocupat de domeniul funcțiilor, al ecuațiilor diferențiale liniare și al ecuațiilor funcționale. Ulterior și-a canalizat activitatea spre algebra modernă studiind sistemele algebrice și întocmind o schiță a unei teorii a matricelor booleene. A dat o definiție axiomatică determinanților și s-a ocupat de definiția logaritmilor în domeniul real. Alte domenii de interes au fost teoria structurilor cu programarea
Alexandru Climescu () [Corola-website/Science/326855_a_328184]
-
Maxima este un sistem complet computer algebra system bazat pe versiunea din 1982 a Macsyma. El este scris în Common Lisp și rulează pe toate platformele POSIX cum ar fi Mac OS X, Unix, BSD, și Linux, dar si pe Microsoft Windows. El este software liber eliberat
Maxima (software) () [Corola-website/Science/315699_a_317028]
-
în forma pe deplin dezvoltată în manualul său "" din 1873. Mare parte din această muncă a fost depusă de către Maxwell la Glenlair în perioada când ținea postul din Londra și prelua și postul de la Cavendish. Maxwell a exprimat electromagnetismul în algebră de cuaternioni și a făcut din potențialul electromagnetic elementul central al teoriei sale. În 1881 Oliver Heaviside a înlocuit câmpul potențial electromagnetic al lui Maxwell cu „câmpuri de forță” ca element central al teoriei electromagnetice. Heaviside a redus complexitatea teoriei
James Clerk Maxwell () [Corola-website/Science/298405_a_299734]
-
și se numea '. Thomas Young a propus mai târziu că acest paradox poate fi explicat prin faptul că culorile sunt percepute printr-un număr limitat de canale în ochi, pentru care el a avansat numărul de trei, '. Maxwell a folosit algebra liniară, recent dezvoltată pentru a demonstra teoria lui Young. Orice lumină monocromatică care stimulează trei receptori ar trebui să fie capabilă să fie stimulată de un set de trei lumini monocromatice diferite (în fapt, de către orice set de trei lumini
James Clerk Maxwell () [Corola-website/Science/298405_a_299734]
-
flotă, transportând cărbune de-a lungul coastelor engleze. Prima sa sarcină a fost la bordul navei "Freelove" și a petrecut câțiva ani la bordul acesteia sau al altor nave, navigând între Tyne și Londra. În perioada uceniciei Cook a studiat algebra, geometria, trigonometria, navigația și astronomia. După ce și-a terminat cei trei ani de ucenicie, Cook a început să lucreze pe navele de comerț din Marea Baltică. După ce a trecut examenele în 1752 a început să progreseze în rangurile marinei comerciale, începând
James Cook () [Corola-website/Science/298669_a_299998]
-
În matematică, o algebră universală este un ansamblu format dintr-o "mulțime de bază" și niște "operații": formula 1. Fiecare operație formula 2 este o funcție formula 3, unde formula 4 se numește "aritatea" (numărul de argumente) operației formula 2, iar formula 6 este produsul cartezian al mulțimii de bază
Algebră universală () [Corola-website/Science/309885_a_311214]
-
de formula 4 ori. De notat că este permis ca formula 4 să fie 0. Astfel de „operații”, numite "operații nulare" sunt de fapt elemente speciale ale mulțimii de bază. O submulțime formula 19 a mulțimii de bază se numește "stabilă" în raport cu operațiile algebrei universale "A" dacă pentru fiecare operație formula 2, adică pentru fiecare "j", are loc formula 21. Orice sumbulțime formula 22 a mulțimii de bază, stabilă în raport cu operațiile algebrei, determină o algebră universală ce are ca mulțime de bază acea mulțime și ca operații
Algebră universală () [Corola-website/Science/309885_a_311214]
-
mulțimii de bază. O submulțime formula 19 a mulțimii de bază se numește "stabilă" în raport cu operațiile algebrei universale "A" dacă pentru fiecare operație formula 2, adică pentru fiecare "j", are loc formula 21. Orice sumbulțime formula 22 a mulțimii de bază, stabilă în raport cu operațiile algebrei, determină o algebră universală ce are ca mulțime de bază acea mulțime și ca operații restricțiile la formula 22 ale operațiilor algebrei: formula 24, unde O astfel de algebră formula 26 se numește "subalgebră" a algebrei "A". Se poate demonstra că o intersecție
Algebră universală () [Corola-website/Science/309885_a_311214]
-
O submulțime formula 19 a mulțimii de bază se numește "stabilă" în raport cu operațiile algebrei universale "A" dacă pentru fiecare operație formula 2, adică pentru fiecare "j", are loc formula 21. Orice sumbulțime formula 22 a mulțimii de bază, stabilă în raport cu operațiile algebrei, determină o algebră universală ce are ca mulțime de bază acea mulțime și ca operații restricțiile la formula 22 ale operațiilor algebrei: formula 24, unde O astfel de algebră formula 26 se numește "subalgebră" a algebrei "A". Se poate demonstra că o intersecție arbitrară de subalgebre
Algebră universală () [Corola-website/Science/309885_a_311214]
-
operație formula 2, adică pentru fiecare "j", are loc formula 21. Orice sumbulțime formula 22 a mulțimii de bază, stabilă în raport cu operațiile algebrei, determină o algebră universală ce are ca mulțime de bază acea mulțime și ca operații restricțiile la formula 22 ale operațiilor algebrei: formula 24, unde O astfel de algebră formula 26 se numește "subalgebră" a algebrei "A". Se poate demonstra că o intersecție arbitrară de subalgebre ale unei algebre universale este o subalgebră. (De fapt, orice intersecție de submulțimi ale mulțimii de bază ale
Algebră universală () [Corola-website/Science/309885_a_311214]
-
are loc formula 21. Orice sumbulțime formula 22 a mulțimii de bază, stabilă în raport cu operațiile algebrei, determină o algebră universală ce are ca mulțime de bază acea mulțime și ca operații restricțiile la formula 22 ale operațiilor algebrei: formula 24, unde O astfel de algebră formula 26 se numește "subalgebră" a algebrei "A". Se poate demonstra că o intersecție arbitrară de subalgebre ale unei algebre universale este o subalgebră. (De fapt, orice intersecție de submulțimi ale mulțimii de bază ale algebrei, stabile în raport cu operațiile algebrei, este
Algebră universală () [Corola-website/Science/309885_a_311214]
-
a mulțimii de bază, stabilă în raport cu operațiile algebrei, determină o algebră universală ce are ca mulțime de bază acea mulțime și ca operații restricțiile la formula 22 ale operațiilor algebrei: formula 24, unde O astfel de algebră formula 26 se numește "subalgebră" a algebrei "A". Se poate demonstra că o intersecție arbitrară de subalgebre ale unei algebre universale este o subalgebră. (De fapt, orice intersecție de submulțimi ale mulțimii de bază ale algebrei, stabile în raport cu operațiile algebrei, este o submulțime stabilă în raport cu operațiile algebrei
Algebră universală () [Corola-website/Science/309885_a_311214]
-
are ca mulțime de bază acea mulțime și ca operații restricțiile la formula 22 ale operațiilor algebrei: formula 24, unde O astfel de algebră formula 26 se numește "subalgebră" a algebrei "A". Se poate demonstra că o intersecție arbitrară de subalgebre ale unei algebre universale este o subalgebră. (De fapt, orice intersecție de submulțimi ale mulțimii de bază ale algebrei, stabile în raport cu operațiile algebrei, este o submulțime stabilă în raport cu operațiile algebrei.) Altfel spus, subalgebrele unei algebre universale alcătuiesc un sistem de închidere. O submulțime
Algebră universală () [Corola-website/Science/309885_a_311214]
-
formula 24, unde O astfel de algebră formula 26 se numește "subalgebră" a algebrei "A". Se poate demonstra că o intersecție arbitrară de subalgebre ale unei algebre universale este o subalgebră. (De fapt, orice intersecție de submulțimi ale mulțimii de bază ale algebrei, stabile în raport cu operațiile algebrei, este o submulțime stabilă în raport cu operațiile algebrei.) Altfel spus, subalgebrele unei algebre universale alcătuiesc un sistem de închidere. O submulțime formula 27 a mulțimii de bază a unei algebre "A" nu este, în general, o subalgebră. Se
Algebră universală () [Corola-website/Science/309885_a_311214]
-
de algebră formula 26 se numește "subalgebră" a algebrei "A". Se poate demonstra că o intersecție arbitrară de subalgebre ale unei algebre universale este o subalgebră. (De fapt, orice intersecție de submulțimi ale mulțimii de bază ale algebrei, stabile în raport cu operațiile algebrei, este o submulțime stabilă în raport cu operațiile algebrei.) Altfel spus, subalgebrele unei algebre universale alcătuiesc un sistem de închidere. O submulțime formula 27 a mulțimii de bază a unei algebre "A" nu este, în general, o subalgebră. Se poate pune problema care
Algebră universală () [Corola-website/Science/309885_a_311214]
-
algebrei "A". Se poate demonstra că o intersecție arbitrară de subalgebre ale unei algebre universale este o subalgebră. (De fapt, orice intersecție de submulțimi ale mulțimii de bază ale algebrei, stabile în raport cu operațiile algebrei, este o submulțime stabilă în raport cu operațiile algebrei.) Altfel spus, subalgebrele unei algebre universale alcătuiesc un sistem de închidere. O submulțime formula 27 a mulțimii de bază a unei algebre "A" nu este, în general, o subalgebră. Se poate pune problema care este „cea mai mică” subalgebră a lui
Algebră universală () [Corola-website/Science/309885_a_311214]
-
că o intersecție arbitrară de subalgebre ale unei algebre universale este o subalgebră. (De fapt, orice intersecție de submulțimi ale mulțimii de bază ale algebrei, stabile în raport cu operațiile algebrei, este o submulțime stabilă în raport cu operațiile algebrei.) Altfel spus, subalgebrele unei algebre universale alcătuiesc un sistem de închidere. O submulțime formula 27 a mulțimii de bază a unei algebre "A" nu este, în general, o subalgebră. Se poate pune problema care este „cea mai mică” subalgebră a lui "A" în care mulțimea de
Algebră universală () [Corola-website/Science/309885_a_311214]
-
intersecție de submulțimi ale mulțimii de bază ale algebrei, stabile în raport cu operațiile algebrei, este o submulțime stabilă în raport cu operațiile algebrei.) Altfel spus, subalgebrele unei algebre universale alcătuiesc un sistem de închidere. O submulțime formula 27 a mulțimii de bază a unei algebre "A" nu este, în general, o subalgebră. Se poate pune problema care este „cea mai mică” subalgebră a lui "A" în care mulțimea de bază să includă mulțimea "M". Există două construcții posibile, despre care se poate demonstra că duc
Algebră universală () [Corola-website/Science/309885_a_311214]
-
dintre construcțiile de mai sus se numește "subalgebra generată" de mulțimea "M". O relație binară formula 35 definită peste mulțimea formula 36 se numește "congruență" dacă este o relație de echivalență și în plus satisface proprietatea că, pentru fiecare operație formula 2 a algebrei, din compunerea de elemente congruente rezultă elemente congruente: Ca orice relație de echivalență, o relație de congruență partiționează mulțimea formula 36 în clase de echivalență. Pe mulțimea claselor de echivalență ale unei relații de congruență, se poate defini o structură de
Algebră universală () [Corola-website/Science/309885_a_311214]
-
din compunerea de elemente congruente rezultă elemente congruente: Ca orice relație de echivalență, o relație de congruență partiționează mulțimea formula 36 în clase de echivalență. Pe mulțimea claselor de echivalență ale unei relații de congruență, se poate defini o structură de algebră universală numită "algebră cât" (de la cât=rezultatul împărțirii): formula 42 definind fiecare operație formula 43 prin: unde prin formula 45 se notează clasa de echivalență din care face parte "x". De notat că corectitudinea definiției de mai sus a operațiilor se bazează pe
Algebră universală () [Corola-website/Science/309885_a_311214]
-
elemente congruente rezultă elemente congruente: Ca orice relație de echivalență, o relație de congruență partiționează mulțimea formula 36 în clase de echivalență. Pe mulțimea claselor de echivalență ale unei relații de congruență, se poate defini o structură de algebră universală numită "algebră cât" (de la cât=rezultatul împărțirii): formula 42 definind fiecare operație formula 43 prin: unde prin formula 45 se notează clasa de echivalență din care face parte "x". De notat că corectitudinea definiției de mai sus a operațiilor se bazează pe faptul că din
Algebră universală () [Corola-website/Science/309885_a_311214]
-
echivalență din care face parte "x". De notat că corectitudinea definiției de mai sus a operațiilor se bazează pe faptul că din condiția de congruență rezultă că clasa lui formula 46 nu depinde de alegerea lui formula 47 în interiorul claselor lor. Două algebre universale "A" și formula 26 sunt "similare" dacă au același număr de operații și operațiile de pe aceeași poziție au aceeași aritate. O funcție formula 49 definită între mulțimile de bază a două algebre universale similare este numită "morfism" dacă pentru fiecare operație
Algebră universală () [Corola-website/Science/309885_a_311214]