648 matches
-
Gafencu, în editura cotidianului „Timpul”. Alături de partea de calendar, conținând și un istoric al editării calendarelor în Europa și în România, interesantă este secțiunea literară. Colaborează, cu versuri, Ion Pillat (Împliniri) și Horia Roman (Încătușare), iar proză publică Liviu Rebreanu (Alibi) și Ionel Teodoreanu (Hans Müler a plecat). Teatrul este reprezentat de o piesă în trei scene, localizată de un G. D., O canalie mică. În publicistică se remarcă medalioanele lui Grigore Gafencu (Regina Maria) și P. G. Papacostea (Mareșalul Averescu
ALMANAHUL ZIARULUI „TIMPUL”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285306_a_286635]
-
mi se pare că nu-i displace idiotizarea mea." Altă dată se simte ridicol ca îndrăgostit suspinător, aceasta, nota bene, într-o discuție dezangajantă sentimental, într-un moment de ofensivă a rațiunii sale. Cum se vede, motivul ridicolului devine un alibi intim pentru apărarea sa. Deoarece Adela, conștientă acum de farmecul ei, îi vorbește de divorț ("Mi-a spus că a știut încă de la început că are să se despartă"), prepuielnicul bărbat o sfătuiește să se mărite "ca s-o derutez, căci
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
istoriei“. Ba deloc. Revoluția rusă a fost o acțiune de tărăgănare - a, Doamne, ce zgomot! Sunt mașinile de pompieri. Trebuie să fug. Ar putea să spargă ușa. Fac o orgie tipii ăștia cu topoarele lor. Și trebuie să am un alibi pentru asigurări. Fugi. În curte girofarele măturau copacii, roșu Închis peste gazon, ziduri și ferestre. Clopotul dăngănea, ding-dong, și mai adânc pe alee, cu urlete pasionale, lacome, se apropiau sirenele cu sunet mortal. Veneau alte camioane. De la fereastra podului Sammler
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
de altfel toți detectivii. Era necesară o oarecare Îndemînare pentru asta, trebuie să recunosc. După rîndurile de Început, care erau de rutină, nu mai știam ce să scriu. „Nici un rezultat” - cuvinte absolut mizerabile care nu făceau decît să-mi confirme alibiul. Din fericire, aveam Însă foaia de hîrtie cu schița făcută de Tashiro, care reprezenta locul de Întîlnire de la Stația S. Semăna cu schița unei conducte de apă făcută de un instalator. Ce să zic, arăta grozav ca material auxiliar la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
Înșelat. Eram un caraghios că așteptam tocmai de la el informațiile necesare... Bineînțeles, el a spus că are de gînd să șantajeze ca să-și procure banii necesari pentru anchetă... Dar dacă ancheta - sau mai bine zis eșecul ei - Îi oferea un alibi pentru ticăloșiile lui, atunci ne Învîrteam Într-un cerc vicios... și trebuie să recunosc că nici măcar nu mă mințea. Nu mai vedeam nici o ieșire... Atîta vreme cît taxa de anchetă nu se plătea cu cec fals sau În condiții de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
telefonului din colțul tejghelei localului Camelia. — Cum? A murit? — Se pare că l-au torturat pînă a murit, se auzi vocea șefului, neobișnuit de emoționată, vibrînd puternic În receptor. S-a Întîmplat ceva? Să nu-mi spui că n-ai alibi? — Cum să nu? — Oricum, ia imediat legătura cu clienta ta. A trecut pe aici de trei ori În dimineața aceasta și ne-a bătut la cap. Dar de unde ați aflat? — De la clientă, bineînțeles. Apoi, brusc, pe ton schimbat: Dar de unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
cum s-a întâmplat o dată, cărat cu elicopterul - în curtea lor plină de gunoaie. E temperamental Fiasco-ul meu, ca toți caii de curse, poeții și bucătarii șefi. Nu te poți aștepta să se poarte ca un Mistral sau un Alibi vechi. L-am cumpărat anul trecut pe o sumă uriașă. Sunt unii - și printre ei probabil și Alec - care cred că Fiasco-ul păcătuiește prin ostentație, că Fiasco-ul e de un gust îndoielnic. Da’ ce știu ei? Mașina și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
plătește avocaților o avere. Dar cui îi pasă? Străzile sunt pline de forfotă, dar aproape nimeni nu merge acolo unde ar dori, ci încotro îi împinge nevoia de bani. Doar oamenii cu bani își permit așa ceva. La volanul Culprit-urilor și Alibiurilor stau bărbați nervoși cu facturi și comenzi în poală. Femeile polenizează magazinele. Acum, când nu mă mai duc la muncă în fiecare zi... și, în fond, de ce s-ar duce oamenii la muncă în fiecare zi? Cine le-o cere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
imediat Într-o groapă comună din Montjuïc. Mult timp m-am Întrebat de ce-o fi făcut Fumero așa ceva. Însă la mijloc nu era altceva decît logica lui Fumero. Murind cu identitatea lui Julián, Miquel Îi oferise, fără să vrea, alibiul perfect. Din momentul acela, Julián Carax nu mai exista. Nu va mai fi nici o constrîngere legală prin care Fumero să poată fi pus În legătură cu omul pe care, mai devreme sau mai tîrziu, spera să-l Întîlnească și să-l ucidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
acceptase să-mi Împrumute Lexusul pentru weekend numai după ce jurasem că-i confirm povestea pe care o fabricase ca să-și explice absența. Deși Îl conduceam doar pe Sammy la părinții lui, insistase ca și el să fie la curent cu alibiul. Promiți că ai notat toate detaliile, dragă? Întrebă el nervos când Îmi dădu cheile, În timp ce toți trei stăteam În garajul subteran. —Will, nu te mai stresa. Îți promit că nu te dau de gol. O să Îndur singură suferința. Ca de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
orice, știi - și să Încerci să nu te simți prea prost pentru sărmanul și bătrânul de mine, care o să se lăfăie pe marginea piscinei cu un daiquiri și o carte. Voiam să-l urăsc, dar părea atât de fericit cu alibiul și planurile lui abile, Încât l-am Îmbrățișat doar și am pornit mașina. Îmi ești dator pe chestia asta. Ca de obicei. Am pus geanta specială pentru transportat animale a lui Millington pe bancheta din spate și i-am vârât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
a terminat numărul respectiv? — Poate pe la 12.20. Le dau băieților mei cincisprezece minute de pauză. Și, cum ziceam, după aia Marty i-a lăsat baltă până la 2, la închidere. E singura dată când mi-a făcut-o. Danny verifică alibiul Sultanilor: — Ceilalți trei băieți au fost pe scenă pentru ultimele două numere? Managerul încuviință: — Ăhă. Apoi au cântat la o petrecere particulară. Marty ce-a făcut? — A fost asasinat. Mulatrul încercă să inhaleze fumul de țigară și se înecă. Tuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
a mierlit-o azi-noapte. Cred c-a fost luat de aici chiar după numărul vostru de la miezul nopții. Trei reacții curate: trompetistul speriat - probabil se temea de polițiști în general, toboșarul tremurând, saxofonistul șocat, dar revenind în forță: — Toți avem alibiuri, dacă nu știi cumva. Danny se gândi: Odihnește-te în pace, Martin Mitchell Goines. — Știu asta, așa că hai s-o luăm metodic. Știți cumva dacă Marty avea vreun dușman? Probleme cu femei? Vechi amici de prizat care-i dădeau târcoale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
nu cred. Asta are de-a face cu afirmații injurioase emise de Duane Lindenaur la adresa mea și la prezența mea non sequitur într-un local frecventat de anumiți indivizi mai puțin respectabili atunci când a avut loc razia poliției. Am un alibi pentru ora la care ziarele estimau că ar fi survenit moartea lui Duane Lindenaur și a celuilalt bărbat și aș dori să o verifici fără să îmi implici familia. Dacă sufli cumva vreun cuvânt soției și fiicei mele, îți vei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
din nou cartea diplomației: — Reynolds Loftis, domnule Hartshorn. Erați împreună la ora raziei. Spuneți-mi ce știți despre el, iar eu îi voi comunica detectivului de la comitat care se ocupă de cazul Lindenaur să nu vă agaseze, pentru că aveți un alibi. Nu e mai bine așa? Hartshorn își încrucișă brațele pe piept. — Nu cunosc nici un Reynolds Loftis și nu cad la pace cu niște polițiști obraznici, care duhnesc a colonie ieftină. Ieși imediat din casa mea! Răspunsul lui Hartshorn la întrebarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
un „O, Doamne!” sau surprind o tresărire. Dumneavoastră nici n-ați clipit. — Și ți se pare uimitor? — Nu. — Ciudat? — Da. — Mă număr cumva printre suspecți în cazul acestor asasinate? — Nu, semnalmentele dumneavoastră nu corespund cu ale asasinului. — Ai nevoie de alibiuri suplimentare care să-mi confirme nevinovăția? Danny era deranjat că fusese luat din scurt de un expert. — Sigur. În noaptea Anului Nou și în cea din 4 ianuarie. Unde vă aflați atunci? Nici o secundă de ezitare: — Eram aici și găzduiam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
total de șaisprezece suspecți: tipi ciudați și cu bube. Am eliminat nouă dintre ei pe baza grupei de sânge. Patru sunt la ora actuală în pușcărie, iar cu ceilalți trei am vorbit chiar eu. Nici o sclipire. În plus, tipii au alibiuri pentru orele asasinatelor. O să continui și o să te sun dacă îmi pică ceva în labă. Danny zise: — Vezi să fie o proteză. Apoi se întoarse spre Breuning: — Mike, ce-ați aflat tu și sergentul Niles? Breuning își consultă un caiet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
n-a dus la nimic. La fel e și cu furturile. Le-am verificat în paralel: nici o potriveală. Nimic nici despre puștiul cu cicatrici de la arsuri. Am dat peste șase posibili tipi cărunți - toți sunt fie arestați, fie cu un alibi solid în noaptea asasinatelor. Cu martori beton. Am făcut o nouă cercetare a zonei: nada, nimic. S-a scurs deja prea mult timp. Ghetoul negrilor, Griffith Park, locul unde a fost aruncat Goines... nimic. Nimeni n-a văzut nimic, nimănui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
cuceritor autentic - genul de predicator înalt, cărunt, care-a încolțit trei pușcași marini în timpul războiului și care obișnuia să-și ungă scula cu pastă de dinți. Toți trei au fost consemnați în noaptea cu pricina la Midnight Mission, iar pentru alibiul lor se jură însăși maica Mary Eckert. Breuning se opri, cu răsuflarea tăiată, și își aprinse o țigară. — Eu și Gene i-am bruscat pe toți dealerii de heroină din zona de sud, adică nu prea mulți. Absolut nimic interesant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
trezorierului” și dacă să angajeze sau nu detectivi particulari pentru a afla cazierul demonstranților de la Teamsters. Serata începea la ora 11 seara și se încheia la 6 dimineața. Danny se strâmbă la gândul că raportul putea fi conceput ca un alibi pentru Reynolds Loftis - care era trecut prezent la ora la care Marty Goines fusese răpit și omorât. Iar procesele-verbale nu conținea nimic subversiv. Prea mult nimic lăsat la vedere. Danny răsfoi mai departe, găsind consemnarea unei întruniri pe 4.01
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
lui Wiltsie și Lindenaur, aceeași ștersătură stranie și aceleași subiecte plictisitoare de discuție. Iar noaptea trecută, când, probabil, a încasat-o Augie Duarte, Loftis fusese cu Claire - va trebui să se consulte cu doctorul Layman în legătură cu ora aproximativă a decesului. Alibiuri perfecte de grup, fără suspiciunea de trădare, deci Loftis nu putea fi EL decât dacă întreaga conducere AUFT se afla în spatele omorurilor - ceea ce era ridicol. Danny încetă să mai raționeze, puse registrul la loc și își vârî mâinile agitate în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
în buzunarele calde ale hainei de piele. Era prea mult nimic la vedere, pentru că nu era nimic de ascuns, pentru că nici unul dintre liderii sindicali nu știa că el e polițist, Loftis putea să se fi trecut fictiv acolo, dar un alibi confirmat de cinci ori era de nezdruncinat într-un tribunal, chiar dacă cei cinci erau niște trădători comuniști, așa că nimic însemna chiar nimic, iar el trebuia să ia cazurile și identitățile oamenilor exact așa cum erau ele și să fie polițist. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
iar acum faza cu prietenul tău, Charlie. Claire își aruncă poșeta pe masa unde se afla și registrul ședințelor. Mult prea firesc. Expresia ei liniștită, dar un pic prea studiată, îi confirmă faptul că aranjase natura moartă special pentru el - alibiul lui Loftis -, în ciuda faptului că ei n-aveau de unde să știe cine era. Firele se încurcau iarăși, de nu mai pricepeai cine ce era, cine pe cine știa și cine ce știa. Danny le rupse pe toate cu o privire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
numelui lui, ceea ce însemna că tipul văzuse fotografia făcută de Kostenz și le spusese lui Loftis și Claire că Ted Krugman era un detectiv de la poliție și ancheta moartea lui Augie. Ceea ce însemna că registrul lăsat la vedere era un alibi fals. Ceea ce însemna că filmul fusese un fel de verificare a reacțiilor lui, ca ei să afle cât știa. Ceea ce însemna că Târfa Roșie încerca să-i facă lui ceea ce Mal Considine îl pusese pe el să-i facă ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
s-a sinucis. Să fi dat o fugă până la casa lui Hartshorn, la doar un kilometru depărtare de secție, omorându-l și apoi întorcându-se la secția Wilshire, cu speranța că nimeni nu-i văzuse plecând și întorcându-se? Un alibi polițienesc perfect. Dar de ce? Juan Duarte se uita la el de parcă ar fi fost de pe altă planetă. Danny încerca să se liniștească, ca să poată vorbi. — Gândește repede. Muzică de jazz, jafuri, wolverine, heroină, servicii de prostituție homosexuală. Duarte se trase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]