31,398 matches
-
Fragmente din această primă versiune au apărut la acea vreme în presă, dar premierul Ponta spunea că raportul nu a fost respins deoarece nu fusese încă trimis. Potrivit Ministerului Fondurilor Europene, la nivelul programelor operaționale, alocările financiare sunt următoarele: Programul Alocarea financiară pentru perioada 2014-2020 Programul Operațional Infrastructură Mare 9,41 mld. euro Programul Operațional Regional 6,7 mld. euro Programul Operațional Capital Uman 4,22 mld. euro Programul Operațional Competitivitate 1,33 mld. euro Programul Operațional Capacitate Administrativă 0,55
Comisia Europeană a adoptat "Acordul de Parteneriat" cu România: Bruxellesul oferă 23 de miliarde de euro by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/82112_a_83437]
-
converg cu cele ale lui Fisman și Gatti: descentralizarea fiscală pare să fie asociată cu o mai bună guvernare, înțeleasă ca participare politică a cetățenilor, transparență a instituțiilor publice, echitate socială și nivel mai scăzut al corupției percepute de public. Alocarea resurselor tinde să fie mai bună pe termen lung, în special în țări în curs de dezvoltare, în care centralizarea dezavantaja în special finanțarea sectoarelor sociale precum educația și sănătatea (unde corupția, deși există, ia de regulă forme benigne). Studii
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
The World Bank, Washington DC, Chapter 7, p. 149. footnote> arată că sectorul irigațiilor, unul dintre cele mai centralizate în India, este de asemenea unul cu o birocrație foarte coruptă, iar menținerea controlului central nu face decât să întărească proasta alocare a resurselor, cinismul beneficiarilor și, finalmente, corupția<footnote Ioniță, S. (2007), Corupție și politici publice. Abordare teoretică și studiu de caz pe societățile în tranziție, teză de doctorat, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, p. 142. footnote>. Există deci
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
suplimentare pe care le pot controla pentru a întări rețelele de patronaj și control social. Aceste evoluții nedorite pe plan local trebuie însă puse în balanță cu tendința cealaltă, la fel de dăunătoare, a birocrației centrale, de a crea mecanisme obscure de alocare, prin care resurse publice apreciabile sunt deturnate în folosul câtorva grupuri sau indivizi bine conectați. Probabil că cel mai rău lucru care se poate întâmpla de fapt într-o societate este ca cele două tendințe să se potențeze - și nu
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
a forței de muncă, ocupații noi apărute pe piața muncii, oferta actuală de locuri de muncă, domeniile de pregătire pentru care există solicitări din partea agenților economici care doresc sa organizeze cursuri cu asigurarea locurilor de muncă, etc.; perfecționarea sistemului de alocare a resurselor financiare pentru sistemul formării profesionale inițiale, dezvoltarea și utilizarea eficiență a acestora; schimburi de informații relevante privind piața muncii, mediul de afaceri, oportunități locale de dezvoltare etc.; diversificarea relațiilor de parteneriat școală Întreprinderi comunitatea locală; orientarea pregătirii profesionale
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
angaja tineri și reducerile costurilor locurilor de muncă sau scutirea de la contribuțiile de asigurări sociale); crearea de locuri de muncă În sectorul public, Îndrumarea șomerilor pentru a Începe o afacere proprie; crearea de locuri de muncă În sectorul non-profit, prin alocarea de fonduri publice; ameliorarea modului de funcționare a pieței muncii printr-o comunicare mai bună Între oferte și cereri de locuri de muncă, consultanță acordată șomerilor; promovarea formării profesionale, astfel Încât solicitanții locurilor de muncă să se poată adapta la schimbare
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
prin intermediul unor acorduri cu agențiile de ocupare a locurilor de muncă; plata alocațiilor ori reducerea orelor legale de lucru ale salariaților pentru o perioadă lungă de timp. Această plată vine prin intermediul unor acorduri Încheiate de stat cu agențiile de ocupare. Alocările sunt finanțate În comun de angajatori, guvern și agenția care gestionează fondurile asigurările pentru șomaj. Ele sunt transferabile În aceleași condiții ca și salariile. În teritoriile sau ocupațiile afectate ori amenințate de un dezechilibru grav al locurilor de muncă, se
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
și profesională; asigura intrarea pe lista candidaților pentru ocuparea locurilor de muncă, să o mențină actualizată și să Își asume responsabilitatea pentru monitorizarea celor care caută de muncă; asigura, pentru departamentul de gestionare a sistemului asigurărilor pentru șomaj, serviciul pentru alocare a asigurărilor și În numele statului sau a Fondului de Solidaritate, o primă de reîntoarcere la locul de muncă menționate la articolul L. 5133-1 pentru beneficiarii indemnizației de solidaritate speciale, În suma forfetară menționată la articolul L. 5425-3, indemnizațiile prevăzute la
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
strictă a bugetului de timp Ø La sfârșitul dezbaterii fiecărui punct se sintetizează concluziile și deciziile luate Ø Pe ordinea de zi, obligatoriu se înscrie punctul: DIVERSE Închiderea ședinței Ø Sintetizarea celor stabilite în cadrul ședinței Ø Identificarea pașilor următori și alocarea responsabilităților Ø Stabilirea datei și locului următoarei ședințe Roluri și responsabilități în pregătirea și desfășurarea ședinței: Ø Managerul Pregătirea ședinței Luarea deciziilor Atribuirea sarcinilor Rezolvarea conflictelor Logistica și informarea participanților Distribuirea Ø Moderatorul Sprijină pregătirea ședinței Controlează desfășurarea discuțiilor Urmărește
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
punerii în practică a deciziilor Includerea beneficiilor, amenințărilor în planul ședințelor viitoare Tehnici recomandate pentru ședințe Ø Propuneți și obțineți acceptul pentru o anume durată a ședinței Ø Dezvoltați un set clar de obiective urmărite Ø Dezvoltați o agendă cu alocarea de timp pentru fiecare punct Ø Clarificați rolurile și responsabilitățile participanților Ø Informați pe cei care fac prezentările asupra timpului disponibil și a obiectivului propus Ø Consemnați comentariile și întrebările Ø Dezvoltați un plan de acțiune cu alocarea responsabilității pentru
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
agendă cu alocarea de timp pentru fiecare punct Ø Clarificați rolurile și responsabilitățile participanților Ø Informați pe cei care fac prezentările asupra timpului disponibil și a obiectivului propus Ø Consemnați comentariile și întrebările Ø Dezvoltați un plan de acțiune cu alocarea responsabilității pentru acțiunile care urmează 212. Menționați grila după care se face bilanțul activității R: Periodic, se face un bilanț al activității desfășurate de către instituție/organizație, după următoarea grilă: Aprecieri generale Ø Compoziția / structura serviciului/instituției Ø Condiții de muncă
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
potențialii beneficiari pentru împărțirea acestora. Pe scurt, remunerația agenților și beneficiile sociale ale intervenției provin, în cele din urmă, din același buget. Acest conflict de interese este ușor de înțeles și de anticipat, fiind reglementat de altfel prin procedurile de alocare a fondurilor și de justificare a cheltuielilor (Rughiniș, 2004, pp. 138-139). În aceeași linie de abordare, Cosima Rughiniș susține că: • Apar conflicte între interesele primare, legate de nevoile populației și cele asociate cu procesul de intervenție. Acestea din urmă sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
educație și sănătate, îngrijirea infrastructurii și trainingul pentru o nouă generație de funcționari publici, spre exemplu). Performanțele dezvoltării trebuie să fie evaluate prin rezultate măsurabile, identificate în teren. Accentul tradițional pe proiect și nivelurile de eliberare a fondurilor au măsurat alocarea resurselor și consumul. Ceea ce realmente contează este impactul asupra populației și asupra nevoilor sale. Strategiile și scopurile dezvoltării trebuie să fie «asumate» (owned) de către țară, bazate pe participarea cetățenilor în modelarea lor. ș...ț Atunci când țările au în mai mare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
continuă pentru experimentare, în contextul unui cadru sigur și durabil de finanțare la nivel local, național și al UE. Aceasta implică dedicarea pentru finanțare și asigurarea pe termen mediu și lung. Programe cum este Grundtvig trebuie dezvoltate în continuare cu alocarea de bugete mai mari și trebuie să acorde prioritate mobilității transnaționale pentru activiștii comunitari și pentru grupurile locale, împreună cu profesioniștii dezvoltării comunitare. Dezvoltare comunitară, dezvoltare economică locală și economia socialătc "Dezvoltare comunitară, dezvoltare economică locală și economia socială" 24. Fiecare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
autonome de a desfășura în mod independent activități didactice și pedagogice cu caracter național, accentuarea importanței cursurilor în limba maternă și a celor bilingve și redactarea manualelor în limbile naționale, ridicarea nivelului de pregătire a personalului didactic al minorităților naționale, alocarea de fonduri prioritare pentru regiunile naționale, înființarea școlilor de diferite specialități în aceste regiuni, tratament preferențial pentru elevii aparținând minorităților naționale și impulsionarea regiunilor dezvoltate în activitățile de ajutorare privind dezvoltarea învățământului în regiunile naționale. În regiunile nord-vestice, nord-estice și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv. (Pentru unitatea de reglementare, se impune modificarea textului, astfel: „Pentru finanțarea învățământului preuniversitar...”. Art. 9 (1 Principiile finanțării învățământului preuniversitar sunt următoarele: a transparența fundamentării și alocării fondurilor; b echitatea distribuirii fondurilor destinate unui învățământ de calitate; c adecvarea volumului de resurse în funcție de obiectivele urmărite; d predictibilitatea, prin utilizarea unor mecanisme financiare coerente și stabile; (Considerăm că se impune eliminarea principiului de la lit. d, întrucât are o
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
prevederile legale. În situația în care Agenția Română pentru Asigurarea Calității în învățământul Preuniversitar, denumită în continuare ARACIP, retrage acreditarea/autorizația de funcționare, pentru neîndeplinirea condițiilor legale, unei unități de învățământ, aceasta își încetează activitatea. Autoritățile administrației publice locale realizează alocarea elevilor altor unități școlare, cu respectarea interesului copiilor și asigurarea logisticii necesare. În vederea unei exprimări corecte, se impune înlocuirea sintagmei „ridicarea acreditării/autorizării” cu sintagma „retragerea acreditării sau autorizării”; în egală măsură, pentru aceleași considerente, se elimină expresia „a acesteia
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
elaborate de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și aprobate prin hotărâre a Guvernului. Consiliul Național pentru Finanțarea învățământului Preuniversitar cuprinde reprezentanții Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului^ ai partenerilor sociali și ai structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale. Alocarea fondurilor pentru finanțarea de bază a unității de învățământ se face pe baza unei formule de finanțare aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului care ia în considerare costul standard per elev/preșcolar, numărul de elevi/preșcolari
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
studiouri muzicale, unități de producție teatrală și cinematografică, spații destinate performanței sportive. Art. 186. Evaluarea calității și clasificarea universităților artistice și sportive iau în considerare criteriile specifice creației artistice și performanței sportive. Art. 187. În învățământul superior artistic și sportiv, alocarea pe baze competiționale a fondurilor se face inclusiv în baza criteriilor specifice creației artistice și performanței sportive. Art. 188. Reglementarea altor aspecte specifice desfășurării activității din aceste domenii va fi realizată prin hotărâri ale Guvernului sau ordine ale ministrului educației
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
pentru dezvoltarea instituțională, din bugetul alocat Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Fondul de dezvoltare instituțională se adresează celor mai performante instituții de învățământ superior din fiecare categorie și se alocă după criterii competitive bazate pe standarde internaționale. Metodologia de alocare și utilizare a fondului pentru dezvoltare instituțională se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. SECȚIUNEA 2: Sprijinirea excelenței individuale Art. 198. Formele de sprijin pentru cadrele didactice, studenții și cercetătorii cu performanțe excepționale
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
a RMUR, asigurându-se un control riguros al diplomelor. (Pentru o corectă reglementare, se impune completarea textului, astfel: „... denumit în continuare, în cuprinsul prezentei legi, RMUR”. (2 Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, la propunerea CNFIS, elaborează un regulament de alocare a codului matricol individual, precum și conținutul informațiilor care vor fi scrise în RMUR. (3 RMUR este un înscris oficial protejat legal. Falsificarea înscrisurilor din registrul matricol se sancționează potrivit legii. (4 RMUR, registrele matricole ale universităților și sistemele informatice aferente
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
inițiativa Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în termen de maximum 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. (13 Rectorii universităților de stat, prin contractul instituțional încheiat cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, sunt direct responsabili de alocarea resurselor instituției, prioritar spre departamentele și structurile cele mai performante. Art. 224. Statul român poate acorda anual burse pentru sprijinirea etnicilor români din Țări învecinate și a etnicilor români cu domiciliul stabil în străinătate, care doresc să studieze în cadrul unităților
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
Olanda, Danemarca, Suedia, Austria, Italia, Spania, Ungaria, Republica Moldova, Albania, Israel, S.U.A. și Canada. A fost primul diplomat român care, după 1990, s-a deplasat în Albania și a luat legătura cu grupările de aromâni stabiliți în regiunea Korcea, facilitând ulterior alocarea de fonduri și întreprinderea de acțiuni pe linie de învățământ, cultură, biserică, în vederea reluării relațiilor și a susținerii drepturilor acestora. În 1998, ca director al Direcției Europa Occidentală, s-a implicat în acțiunile coordonate de M.A.E. și derulate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
reducerea nivelului corupției. La polul GUVERNANȚĂ CORPORATIVĂ GUVERNANȚĂ MANAGEMENTUL CONDUCERII MANAGEMENTUL RISCURILOR PENTRU ÎNTREAGA ORGANIZAȚIE ERM SISTEMUL DE MANAGEMENT ȘI CONTROL INTERN MFC AUDITUL INTERN COMITETUL DE AUDIT AUDITUL EXTERN Capitolul 1. Guvernanța 15 opus, o slabă guvernanță corporativă distorsionează alocarea eficientă a capitalului în economie, frânează investițiile străine, reduce încrederea deținătorilor de capitaluri și favorizează corupția. Guvernanța corporativă are mai mult de a face cu managementul efectiv și cu structurile manageriale, dar este recunoscut că sunt probleme importante și cele
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
intern, capitolul audit intern Cuprinderea în strategia de dezvoltare a CFPI în România a evoluției pe plan național și internațional a activității de audit intern Număr de acțiuni implementate Numărul de acțiuni noi cuprinse în documentul strategic Nu este necesară alocarea de resurse suplimentare Director general UCAAPI Șef serv. Strategie și metodologie generală (SMG) Auditorii interni desemnați Martie 2007 OBIECTIV 2: Dezvoltarea cadrului normativ 2.1. Actualizarea cadrului legislativ privind activitatea de audit intern Îmbunătățirea cadrului legislativ prin modificarea și completarea
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]