1,200 matches
-
fiecărui factor ce determină acele componente ale religiei listate mai sus, vor fi o traducere a discursului din "antropologia religiei" în termenii și conceptele biologiei evolutive. Această analiză a fiecărei componente va demonstra că toate comportamentele privilegiate de către religii (ca "altruismul", "iertarea", "morala sexuală" și "sacrificiul"), ca și acele comportamente și valori condamnate de către acestea ("înșelătoria", "minciuna", "răul făcut celuilalt") sunt în fapt reguli de bază ale oricărui grup social. Din această perspectivă religia apare ca un ansamblu de reguli culturale
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
deja enunțată. Ce este venerat în ritualul religios al societăților arhaice este sacralizarea legăturii sociale concretizate prin apartenența clanică. Sociologia nu a reușit să demonstreze că religia definește morala socială și structurează instituțiile ca familia (clanul), relațiile sociale, valorile morale (altruismul, iertarea, întrajutorarea, tabu-urile sexuale); în schimb opusul este simplu de demonstrat empiric, anume că toate acestea au baze biologice, ele fiind manifestările unor LEGI ALE SPECIEI ce dau naștere, printre altele, și religiei, cel puțin în forma ei de
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
tip de comportament, fapt ce favorizează indivizii prezentând profilul genetic inițial. Relațiile de întrajutorare sunt un alt element structurant al societăților umane din familia moralei sociale și care sunt parte a religiei. Funcție de context, atitudinea cooperativă ia diverse nume: empatie, altruism, ajutor, caritate, generozitate sau solidaritate. În creștinism, aceasta se numește ""dragoste de aproape"". În filozofiile laice, vorbim despre ""umanism"". Ea este o condiție necesară și esențială a vieții în grup. Ea apare la toate animalele sociale. Explicația fenomenului a fost
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
de întrajutorare își explică existența ca trăsătură selectată prin faptul că ea se manifestă puternic și cu predilecție între indivizii înrudiți, deci care partajează un fond genetic similar. Același fenomen explică comportamentul și la animalele sociale. Pentru a înțelege eritabilitatea altruismului, trebuie avute în vedere condițiile care fac posibilă și probabilă transmiterea genei (genelor) responsabile; în discurs antropomorfic, asta ar vrea să zică ca trebuie să privim lucrurile din punctul de vedere al genei însăși; altruismul se revelează a fi astfel
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
sociale. Pentru a înțelege eritabilitatea altruismului, trebuie avute în vedere condițiile care fac posibilă și probabilă transmiterea genei (genelor) responsabile; în discurs antropomorfic, asta ar vrea să zică ca trebuie să privim lucrurile din punctul de vedere al genei însăși; altruismul se revelează a fi astfel un egoism camuflat. Astfel se explică, de exemplu, de ce o furnică sterilă (cum sunt lucrătorii și soldații) poate să se sacrifice pentru salvgardarea coloniei: ea partajează 75 la sută din gene cu regina. Alături de o
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
și soldații) poate să se sacrifice pentru salvgardarea coloniei: ea partajează 75 la sută din gene cu regina. Alături de o altă componentă (care va fi discutată în analiza ""inventării de supranatural"" de către specia spapiens), așa cum arată psihologul Scott Atran, tot altruismul este acela care explică comportamentul acelor kamikaze islamiști care se sinucid, exact cum o albină moare atacând pentru a-și salva colonia. Natura gratifică gestul alturist prin plăcere; e vorba despre satisfacția morală, prezentă atât la religioși cât și la
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
care se sinucid, exact cum o albină moare atacând pentru a-și salva colonia. Natura gratifică gestul alturist prin plăcere; e vorba despre satisfacția morală, prezentă atât la religioși cât și la nereligioși. Studiile empirice asupra legăturii între religie și altruism au arătat o prăpastie între discursul idealist (de genul ""iubește-ți dușmanul și roagă-te pentru cel care te persecută"") și practică, confirmând predispoziția înspre altruismul selectiv, așa cum îl postulează "teoria selecției legăturii parentale". Psihologul belgian Vassilis Saraglou a arătat
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
atât la religioși cât și la nereligioși. Studiile empirice asupra legăturii între religie și altruism au arătat o prăpastie între discursul idealist (de genul ""iubește-ți dușmanul și roagă-te pentru cel care te persecută"") și practică, confirmând predispoziția înspre altruismul selectiv, așa cum îl postulează "teoria selecției legăturii parentale". Psihologul belgian Vassilis Saraglou a arătat că dacă într-adevăr oamenii mai religioși au tendința de a fi mai altruiști, această tendință nu se constată decât când gestul altruist e destinat unui
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
e destinat unui membru al familiei sau unei cunoștințe. Ei nu sunt mai altruiști decât restul, atunci când e vorba să ajute un străin. Studiile lui au arătat chiar o corelație pozitivă între profilul religios fundamentalist și tendința spre agresivitate. În afara altruismului modelat de teoria lui Hamilton, și care este dirijat spre rude sau cunoscuți, mai există o altă formă limitată de altruism, anume "altrusimul reciproc". Este acel tip de altruism care incită destinatarul să acționeze de aceeași manieră față de binefăcător, reciprocitatea
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
un străin. Studiile lui au arătat chiar o corelație pozitivă între profilul religios fundamentalist și tendința spre agresivitate. În afara altruismului modelat de teoria lui Hamilton, și care este dirijat spre rude sau cunoscuți, mai există o altă formă limitată de altruism, anume "altrusimul reciproc". Este acel tip de altruism care incită destinatarul să acționeze de aceeași manieră față de binefăcător, reciprocitatea putând fi imediată sau întârziată în timp. Acesta este în centrul tuturor schimburilor sociale de cooperare și întajutorare, el fiind traducerea
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
corelație pozitivă între profilul religios fundamentalist și tendința spre agresivitate. În afara altruismului modelat de teoria lui Hamilton, și care este dirijat spre rude sau cunoscuți, mai există o altă formă limitată de altruism, anume "altrusimul reciproc". Este acel tip de altruism care incită destinatarul să acționeze de aceeași manieră față de binefăcător, reciprocitatea putând fi imediată sau întârziată în timp. Acesta este în centrul tuturor schimburilor sociale de cooperare și întajutorare, el fiind traducerea în termenii legilor biologice a teoriei asupra reciprocității
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
sociale de cooperare și întajutorare, el fiind traducerea în termenii legilor biologice a teoriei asupra reciprocității elaborată de sociologul Marcel Mauss. Din nou, și acest comportament se regăsește la animalele sociale. În anii 1970 biologul R. Trivers a arătat ca altruismul reciproc răspunde unei dinamici evolutive: jucătorii care alegeau să adopte un comportament cooperativ făceau mai multe câștiguri decât cei care alegeau opțiunea contrară, anume egoismul. Într-o populație, altruiștii vor fini deci prin a-i înlocui pe egoiști, ei posedând
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
astfel cu atât mai puțin merită ca acesta să încerce; acest mesaj este de nefalsificat: o gazelă slabă nu-l va putea imita în mod credibil). Cum deja am constatat mai sus, apariția și evoluția tendințelor de cooperare și a altruismului au făcut necesare apariția unor "mecanisme biopsihologice de protecție contra trișorilor" . Pedeapsa este unul dintre aceste mecanisme, ritualul fiind altul. El este prea costisitor pentru a fi imitat de un noncooperativ care nu partajează valorile grupului și care nu are
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
erau cei care plăteau printr-o investiție rituală importantă. Când investești serios în ceva, nu-ți dă inima ghes să-l abandonezi. Datele empirice confirmă faptul că ritualul religios favorizează cooperarea în sânul unui grup. Antropologul Richard Sosis a măsurat altruismul membrilor unor kibuțuri religioase și laice, rezultatele arătând că membrii celor religioase erau cei mai altruiști nu numai când îi comparăm cu kibuțurile laice, ci chiar și când îi comparăm cu întreaga societate israeliană. Cu cât membrul kibuțului participă mai
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
mai altruiști nu numai când îi comparăm cu kibuțurile laice, ci chiar și când îi comparăm cu întreaga societate israeliană. Cu cât membrul kibuțului participă mai mult la rituale religioase comunitare, cu atât mai mult dispoziția lui în materie de altruism este mai accentuată. Pentru a se asigura că efectul se datorează ritualului religios, Sosis a ținut cont de celelalte activități comunitare, cum e de exemplu luarea mesei în comun. Aceste alte activități se dovedesc a nu avea nici o influență asupra
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
este mai accentuată. Pentru a se asigura că efectul se datorează ritualului religios, Sosis a ținut cont de celelalte activități comunitare, cum e de exemplu luarea mesei în comun. Aceste alte activități se dovedesc a nu avea nici o influență asupra altruismului deja ridicat al membrilor kibuțurilor religioase, însă sunt corelate pozitiv cu altruismul membrilor kibuțurilor laice: cu cât membrii acestora din urmă iau mai des masa în comun, cu atât aceștia se arată mai altruiști față de ceilalți membrii din comunitatea lor
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
religios, Sosis a ținut cont de celelalte activități comunitare, cum e de exemplu luarea mesei în comun. Aceste alte activități se dovedesc a nu avea nici o influență asupra altruismului deja ridicat al membrilor kibuțurilor religioase, însă sunt corelate pozitiv cu altruismul membrilor kibuțurilor laice: cu cât membrii acestora din urmă iau mai des masa în comun, cu atât aceștia se arată mai altruiști față de ceilalți membrii din comunitatea lor. Tot Sosis a arătat că durata de viață a comunităților religioase utopice
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
etern a nu mai puțin de 72 de fecioare disponibile lui și numai lui. Atentatul suicid apare astfel ca fiind profitabil celui care îl comite. Acest fapt este un exemplu în plus care arată că sacrificiul nu ține de un altruism pur ci de un egoism de tipul altruismului selectiv și al altruismului reciproc. (în plus, în cazul islamistului, asocierea între sacrificiu și sexualitate arată foarte bine ca pulsiunea sexuală intervine în numeroase comportamente considerate ca fiind strict religioase sau spirituale
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
fecioare disponibile lui și numai lui. Atentatul suicid apare astfel ca fiind profitabil celui care îl comite. Acest fapt este un exemplu în plus care arată că sacrificiul nu ține de un altruism pur ci de un egoism de tipul altruismului selectiv și al altruismului reciproc. (în plus, în cazul islamistului, asocierea între sacrificiu și sexualitate arată foarte bine ca pulsiunea sexuală intervine în numeroase comportamente considerate ca fiind strict religioase sau spirituale). Pe de altă parte credința religioasă mai are
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
numai lui. Atentatul suicid apare astfel ca fiind profitabil celui care îl comite. Acest fapt este un exemplu în plus care arată că sacrificiul nu ține de un altruism pur ci de un egoism de tipul altruismului selectiv și al altruismului reciproc. (în plus, în cazul islamistului, asocierea între sacrificiu și sexualitate arată foarte bine ca pulsiunea sexuală intervine în numeroase comportamente considerate ca fiind strict religioase sau spirituale). Pe de altă parte credința religioasă mai are un specific aparte, ea
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
Logica contractului social este aceasta: dacă cineva trage un beneficiu, el trebuie să fi plătit un cost, dacă nu, el este un trișor și trebuie îndepărtat. Pentru că relațiile sociale sunt regulate de un astfel de algoritm neuropsihologic care predispune la altruism reciproc și pentru că acest mecanism condiționează modul în care ființa umană interacționează cu mediul, atunci când individul trebuie să interacționeze cu factori nonsociali, cum sunt elementele naturii, așa cum e cazul de exemplu când el trebuie să plătească un preț, să mulțumească
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
învingătorul obține favorurile femelei. Toate aceste mecanisme permit femelei accesul la cel mai bun mascul. La specia umană găsim și criteriul care se bazează pe markeri de bun partener sau de bun părinte. Psihologul Geoffrey Miller a emis ipoteza că altruismul hiperdezvoltat, ca și variantele lui ca empatia hiperdezvoltată, bunătatea hiperdezvoltată, generozitatea hiperdezvoltată, amabilitatea hiperdezvoltată, bonomia hiperdezvoltată și rectitudinea morală hiperdezvoltată care caracterizează specia umană este rezultatul selecției sexuale. În opinia lui, acest proces explică mai bine dezvoltarea acestor calități decât
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
ca empatia hiperdezvoltată, bunătatea hiperdezvoltată, generozitatea hiperdezvoltată, amabilitatea hiperdezvoltată, bonomia hiperdezvoltată și rectitudinea morală hiperdezvoltată care caracterizează specia umană este rezultatul selecției sexuale. În opinia lui, acest proces explică mai bine dezvoltarea acestor calități decât o face selecția parentală și altruismul reciproc. El susține că altruismul și mărinimia au devenit indicatori de adaptabilitate, întrucât doar cel care este bine înzestrat și e stăpân pe situație își poate permite să fie generos. Guvernate de către selecția sexuală, aceste calități au putut evolua într-
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
generozitatea hiperdezvoltată, amabilitatea hiperdezvoltată, bonomia hiperdezvoltată și rectitudinea morală hiperdezvoltată care caracterizează specia umană este rezultatul selecției sexuale. În opinia lui, acest proces explică mai bine dezvoltarea acestor calități decât o face selecția parentală și altruismul reciproc. El susține că altruismul și mărinimia au devenit indicatori de adaptabilitate, întrucât doar cel care este bine înzestrat și e stăpân pe situație își poate permite să fie generos. Guvernate de către selecția sexuală, aceste calități au putut evolua într-o anumită măsură independent de
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
au devenit indicatori de adaptabilitate, întrucât doar cel care este bine înzestrat și e stăpân pe situație își poate permite să fie generos. Guvernate de către selecția sexuală, aceste calități au putut evolua într-o anumită măsură independent de costul asociat altruismului, precum coada păunului, care și ea reprezintă un cost. În contrast însă cu coada păunului care investește într-un atribut fără o altă utilitate, altruismul este, așa cum am văzut mai sus, rentabil socialmente și reprezintă de aceea un dublu avantaj
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]