495 matches
-
este cea mai mare deltă din lume. Această deltă are forma unui triunghi și acoperă mai mult de 105,000 km². Aproximativ două treimi din deltă se află în Bangladesh. Cea mai mare parte a deltei este compusă din soluri aluviale, soluri cu laterit roșu și roșu-galben. Solul are cantități mari de minerale și nutrienți, care sunt bune pentru agricultură. Doar două fluvii, Amazon și Congo, au debite la vărsare mai mari decât debitul combinat al fluviului Gange, Brahmaputra și sistemul
Gange () [Corola-website/Science/308433_a_309762]
-
solurile actuale. Satul se află în zona seismică de 8 grade. Cel mai răspândit tip de sol este cernoziomul, reprezentat de două sutipuri: cernoziom sudic și cernoziom carbonatic. În râpi s-au format solul deluvial molic, iar în lunca Prutului - aluvial molic, aluvial turbos, aluvial vertic și sedimente lăcustre. De asemenea, în unele văi se întâlnește și sol cernoziomoid. Clima este temperat-continentală. Prutul marchează hotarul vestic al comunei pe o distanță de circa 6,2 km. Comuna este situată în Zona
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
Satul se află în zona seismică de 8 grade. Cel mai răspândit tip de sol este cernoziomul, reprezentat de două sutipuri: cernoziom sudic și cernoziom carbonatic. În râpi s-au format solul deluvial molic, iar în lunca Prutului - aluvial molic, aluvial turbos, aluvial vertic și sedimente lăcustre. De asemenea, în unele văi se întâlnește și sol cernoziomoid. Clima este temperat-continentală. Prutul marchează hotarul vestic al comunei pe o distanță de circa 6,2 km. Comuna este situată în Zona agroclimatică de
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
află în zona seismică de 8 grade. Cel mai răspândit tip de sol este cernoziomul, reprezentat de două sutipuri: cernoziom sudic și cernoziom carbonatic. În râpi s-au format solul deluvial molic, iar în lunca Prutului - aluvial molic, aluvial turbos, aluvial vertic și sedimente lăcustre. De asemenea, în unele văi se întâlnește și sol cernoziomoid. Clima este temperat-continentală. Prutul marchează hotarul vestic al comunei pe o distanță de circa 6,2 km. Comuna este situată în Zona agroclimatică de sud cu
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
doline, pajiști și pășuni montane, păduri și văii, cu o mare diversitate de floră și fauna și cu un deosebit interes peisagistic. Parcul dispune de mai multe tipuri de habitate (păduri de fag, păduri de conifere, pajiști alpine, pășuni, păduri aluviale, pajiști mezofile, păduri în amestec, lunci mlăștinoase, terase și lunci de râuri) ce adăpoastesc o mare varietate de floră și fauna specifică zonei estice a Munților Carpați. Floră este constituită din specii arboricole de fag ("Fagus sylvatica" - specie dominantă), brad
Parcul Național Bieszczadzki () [Corola-website/Science/327968_a_329297]
-
de 3575 ha, din care: • 2.770 ha suprafață arabilă; • 766 ha pășuni; • 34 ha fânețe; • 5 ha livezi. Pădurile și alte terenuri cu vegetație forestieră ocupă 1.005 ha. În ceea ce privește solurile, predomină solurile argiloiluviale și podzolice, precum și cernoziomurile și aluviale de luncă. Ramura economică de bază este agricultura, urmată de zootehnie. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dărmănești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
naturale de tip: "Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin", "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum", "Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum", "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)", "Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)", "Tufărișuri alpine și boreale", "Turbării active" și "Vegetație lemnoasa cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane" și protejază specii importante din fauna, ihtiofauna și floră Orientalilor. La baza
Siriu (sit SCI) () [Corola-website/Science/330656_a_331985]
-
abundente și cu temperaturi scăzute (media anuală sub 2șC). A.I. Popov distinge două tipuri: pergelisol epigenetic dezvoltat prin pătrunderea gerului pe adâncimi mari și înghețarea apei în toate spațiile din depozitele argilo-maloase; pergelisol singenetic rezultat prin acumularea treptată de depozite aluviale concomitent cu înghețarea lor. În primul caz rezultă o rețea subțire de vine de gheață, iar în al doilea o rețea mult mai groasă ce leagă blocuri mari de gheață. Molisolul reprezintă un orizont supus înghețului și dezghețului sezonier, variază
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
al puterii este primăria satului Puhăceni. Satul Puhăceni este situat într-o văgăună fiind înconjurat de cornuri de dealuri și mărginit de râul Nistru, este amplasat la sud-est de capitală. Pe teritoriul acestuia se atestă un relief deluros cu soluri aluviale, pământuri bogate în cernoziomuri, nisipuri, argile și piatră. Rezervele de ape subterane permit aprovizionarea satului cu apa potabilă, iar rezervele de ape ale Nistrului permit desfășurarea lucrărilor agricole pe teritorii ce suferă de secetele verilor. Din cercetările unor vechi surse
Puhăceni, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305132_a_306461]
-
extins în fiecare secol ajungând în anul 1910 la 5891 ha, iar în anul 2002 la 4076 ha, din care 2995 ha teren arabil, 313 ha vie, 245 ha pășuni și 523 ha neagricole. Solurile sunt cernoziomuri levigate, soluri brune aluviale, frecvent gleizate. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Lipovu se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (61,85%), cu o minoritate de romi (33,81%). Pentru
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
cu regim semipermanet pe aproape întreaga lungime a cursului); c) vegetația forestieră inițială (păduri nemorale) a fost înlocuită cu pajiști secundare xerofile și mezoxerofile valorificate ca fânețe și pășuni; d) soluri cu fertilitate medie (pseudorendzine, brune eu-mezobazice, negre clinohidromorfe și aluviale) utile pentru cultivarea plantelor. Pețelca, sat de agricultori români, a fost atestat documentar, pentru prima dată, în anul 1264, sub numele de terra Bolcholka. Toponimul „Săliște“ care denumește trupul nordic al localității ne îndreptățește să afirmăm că satul a fost
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
pădurilor de fag și a pădurilor în amestec, la altitudini cuprinse între 700 și 1.000 m); Păduri acidofile de molid (pe vesanți cu înclinație mare, pe culmi și creste, la altitudini cuprinse între 800 și 1.400 m); Păduri aluviale de arin negru și frasin ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), habitate aflate la altitudini cuprinse între 700 și 1.400 m, în luncile montane înguste și pe versanții cu izvoare; Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion") pe versanți cu înclinații medii
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
eumezobazice" (treimea sudică), "cernoziomuri levigate redzinice" și "cernoziomuri redzinice" (treimea mijlocie) și "lăcoviști". În lunca Oltului din dreptul Feldioarei se regăsesc "cernoziomuri argiloiluviale" și "levigate", obiectul unor intense exploatări agricole. Restul luncii Oltului, precum și malurile râurilor mai mari prezintă "soluri aluviale de luncă", precum și "aluviuni crude", cu o fertilitate destul de ridicată, dar și cu exces de umiditate. Gradul de fertilitate al solurilor variază de la VI, în lunca Oltului, la XI, în zonele muntoase, compact acoperite de păduri. Cel mai important râu
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
maximă de până la 7 grade, conform scării de 12 grade. Resursele naturalede pe teritoriul satuui sunt reprezentate prin materialele de construcție: calcar, argila, nisip, prundiș. Solul este reprezentat prin cernoziom tipic moderat humifier. În albia Răutului s-au format solurile aluviale. Clima comunei, ca și în restul țării, este temperat-continentală, influențată de masele de aer atlantice din Vest, mediteraniene Sud-Vest și continental-excesive din Nord-Est. Temperatura medie în luna ianuarie e de - 8-10 °C, în luna iulie: +20-25 °C. Cantitatea anuală de
Corlăteni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305200_a_306529]
-
habitate (Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri medioeuropene de fag din "Cephalanthero-Fagion", Păduri de stejar cu carpen de tip "Galio-Carpinetum", Păduri balcano-panonice de cer și gorun, Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Tufărișuri subcontinentale peri-panonice, Pajiști stepice subpanonice, Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis"), Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie până în etajele montan și alpin, Râuri
Muntele Șes (sit SCI) () [Corola-website/Science/319818_a_321147]
-
colinelor mijlocii, caracteristice reliefului fiind înălțimile de până la 400 puternic fragmentate în văi adânci.O caracteristică a acestui podiș este o întindere largă de platouri structurale cu soluri cernozomice, brune de pădure iar pe văile râurilor și pădurilor predomină solurile aluviale. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Horodniceni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,74%). Pentru 3,26% din populație, apartenența etnică nu este
Comuna Horodniceni, Suceava () [Corola-website/Science/301961_a_303290]
-
anumite perioade nivelul apelor crește și afectează orizonturile inferioare ale solului. Regimurile hidrice ale solurilor din lunca Prutului în ultimele decenii sunt influențate de barajul Costești-Stânca. În asociațiile cu esențe de plop, situate pe niveluri mai joase, sunt răspândite soluri aluviale carbonatice. În apropierea albiei râului cresc de salcie, în care predomină solurile aluviale stratificate gleizate, influențate de apele freatice ale căror nivel este determinat de râu. Vegetația din rezervație s-a format sub influența regimului apelor Prutului, a sistemelor de
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
ale solurilor din lunca Prutului în ultimele decenii sunt influențate de barajul Costești-Stânca. În asociațiile cu esențe de plop, situate pe niveluri mai joase, sunt răspândite soluri aluviale carbonatice. În apropierea albiei râului cresc de salcie, în care predomină solurile aluviale stratificate gleizate, influențate de apele freatice ale căror nivel este determinat de râu. Vegetația din rezervație s-a format sub influența regimului apelor Prutului, a sistemelor de gârle prin care apele Prutului și râușorului Camenca pătrundeau și alimentau cu apele
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
rezervații naturale: "Góra Chełmova, Czarny Las, Lysica, Mokry Bor" și "Święty Krzyż". Parcul dispune de mai multe tipuri de habitate: păduri de fag, păduri de brad, păduri în amestec, pajiști montane, pășuni cu vegetație de graminee, mlaștini, turbării active, lunci aluviale sau abrupturi calcaroase cu vegetație de stâncărie. Vegetația arboricolă este constituită din specii de brad ("Abies alba"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), pin ("Picea abies"), zadă ("Larix"), tei ("Tilia"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), mesteacăn ("Betula
Parcul Național Świętokrzyski () [Corola-website/Science/328027_a_329356]
-
în bioregiunea alpină a Obcinei Mestecănișului (grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali) și include ariile protejate: Tinovul Găina - Lucina și Cheile Lucavei. Situl „Găina - Lucina” dispune de trei tipuri de habitate (Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Turbării active și Turbării cu vegetație forestieră); ce adăpostesc și conservă o gamă faunistică și floristică diversă, caracteristică lanțului carpatic al Orientalilor. Fauna ariei protejate are în componență o
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]
-
și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul sitului au fost identificate 22 de tipuri de habitate de interes comunitar; astfel: Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum"; Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum"; Păduri medio-europene de fag din "Cephalanthero-Fagion"; Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"); Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"); Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"); Păduri de "Larix decidua" și/sau "Pinus cembra" din regiunea montană; Păduri din "Tilio-Acerion" pe
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar, aflate în partea sudică a Depresiunii Ciucului (în lunca Oltului, cuprinsă între Pasul Jigodin și Pasul Tușnad). Situl dispune de șapte tipuri de habitate; astfel: Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Pajiști cu "Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ("Molinion caeruleae"), Pajiști aluviale din "Cnidion dubii", Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis"), Cursuri de apă din zonele
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
cuprinsă între Pasul Jigodin și Pasul Tușnad). Situl dispune de șapte tipuri de habitate; astfel: Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Pajiști cu "Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ("Molinion caeruleae"), Pajiști aluviale din "Cnidion dubii", Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis"), Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din "Ranunculion fluitantis" și "Callitricho-Batrachion", Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat) și Mlaștini
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
alcătuită dintr-un soclu puternic cutat și metamorfozat de varsta precambiana, si o cuvertura necutata cu structura monoclinala post proterozoica. Cuvertura este alcătuită dintr-o succesiune de argile și nisipuri, având intercalate orizonturi de calcar . Cuaternarul este reprezentat prin depozitele aluviale, întâlnite în lunca râului Ibana. Relieful poate fi caracterizat în general drept structural și fragmentat, datorită văilor adânci și a faptului că dealurile sunt înguste. Cotele cele mai înalte sunt în cele două culmi interfluviale aproape paralele în estul și
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
de fălii verticale că o fortăreața ciudată, cu pereți prăpăstioși, fapt ce constituie un obiectiv de mare interes pentru turiști. Scoarță terestră din zona municipiului cuprinde o structură pedogenetica variată, căci alături de solurile podzolice predominanțe se găsesc soluri pseudogleice și aluviale specifice zonei depresionare, precum și soluri brune de pădure, soluri montane acide, etc. Rețeaua hidrografica este formată, în principal, din râul Săsar, lung de 31,6 km, care străbate orașul de la est la vest colectând apele râurilor Chiuzbaia și Firiza, si
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]