334 matches
-
nesiguranța corpului și se lasă inițiată de Miller în limbajele primitive ale dorinței. Asemeni unei emanații halucinogene, textul confesiv este produsul ultim al experiențelor ce definesc unicitatea unui personaj în termenii explorărilor sale erotice. Eliberată de semantica severă al metaforelor aluzive, Anaïs Nin numește direct gesturile și fantasmele itinerariilor sale carnale. Frust și incisiv, limbajul se armonizează cu tensiunea înaltă a trăirii și expune nuanțele tari ale unei revoluții subiective. Nu doar jurnalul, ci și psihanaliza caută semnificații în materia densă
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
acordă un timp necesar lecturii textului și identificării dificultăților ortografice sau de punctuație, apoi justifică felul cum se scriu faptele de limbă care le-au atras atenția. Dacă regula de aplicat a fost suficient întărită, se optează pentru pregătirea indirectă, aluzivă, care oferă posibilități variate de aplicare. Se poate folosi un material diferit de cel utilizat la dictare, dar cu același tip de dificultăți sau chiar aceleași forme. în acest caz, prin exerciții de dictare, copilul acționează prin raționament analogic, sarcina
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Ion Pop). De altminteri, C. este un exemplu tipic de poet-punte între lirismul feminin al generației ’60 (Ana Blandiana, Constanța Buzea ș.a.) și cel al generației ’80 (Mariana Marin, Elena Ștefoi, Ioana Crăciunescu), evoluând de la tandrețe și transparență la sarcasmul aluziv, cinism și subversiune ca rezistență la cenzura realului, de la evanescență și puritate la senzualismul nărăvaș și notarea în priză directă a realității. Spațiul de grație (1976) surprindea prin unitatea de ton. Afilieri la îndemână sunt Lucian Blaga, Constanța Buzea, Nichita
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286479_a_287808]
-
lui, incomodează, mai ales atunci când trebuie spus unor oameni care, știindu-se vinovați, nu vor să-l recunoască. De aceea, pentru a fi ascultat, Înțeles sau admis de către aceștia, el trebuie prezentat, cel puțin pentru Început, fie Într-un mod aluziv, fie sub o formă glumeață, care să-i mai atenueze duritatea: „Când lansezi săgeata adevărului, Înmoaie-i vârful În miere”.) Adevărul umblă cu capul spart. Cine cutează să spună adevărul poate lesne umbla bătut ca mărul. Pentru că, de cele mai multe ori
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
sunt așa de curioși să știe viața altuia și neglijează a o Îndrepta pe a lor proprie.” (A.G. de Méré) A bate șaua să priceapă calul. Când nu putem spune În mod direct un anumit lucru, recurgem la o exprimare aluzivă, care facilitează o cale indirectă de Înțelegere a intenției noastre.) Tăcere - limbuție, vorbărie, clevetiretc "Tăcere - limbuție, vorbărie, clevetire" Tăcerea e un răspuns afirmativ. (Neluarea unei atitudini față de un fapt, În situația În care n-am fost constrânși În vreun fel
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
această ultimă etapă realitatea ia locul ca ficțiune în țesătura narativă cu imagini ale publicității. B) Publicitatea confirmă viitorul Altă funcționare: țesătura narativă a "publicității" este ea însăși dusă la un înalt nivel de abstracție: aici se părăsesc țărmurile, chiar aluzive, cu obiecte tehnice "dezagreabile", și se plutește către imaginea dorită a unui viitor fără alte caracteristici, decît de a fi un viitor. Ultima campanie din telecomunicații a lansat acest "viitor anticipat" al cărui garant este... așa cum facem, oricare dintre noi
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
și mesager intermundic, prin care se dă relief tentației unificării. De Hermes Trismegistus, zeul sapiențial, cu atribute profetice, astrologice și didactice, apologetul cosmografiei și al riturilor sacrificiale, în fine, zeul cunoașterii secretelor divine, amintește cumulul sugestiv de trimiteri directe ori aluzive la oracular și alchimic. Cititorii rafinați, degustători de intertextualitate savantă, vor sesiza, de bună seamă, că volumele lui Pendefunda abundă în referințe mitologice (Osiris, Urania, Cronos, Zeus, Apollo sau desigur, Mercur, adică Hermes) și citate latinești prin care sunt esențializate
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
într-o "monitorizare atentă a cuvintelor", în dubla lor componență, formală și semnificantă. În aceeași măsură, antagonismul descriere/povestire este dintr-o dată eliminat, descrierea servind de această dată drept suport activ în elaborarea povestirii. 1. A se vedea observațiile destul de aluzive ale lui E. Ibsch (1982) și mai ales ale lui M. Raimond, 1968 sau P. Vanbergen, 1974. 2. "Evoluția societății interzice ca romanul de astăzi să reproducă "ordinea socială balzaciană". Noile forme de povestire, cinema, radio, televiziune exprimă, mai bine
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mărului împodobit de către naș, obiceiul atestat în țara Almăjului ca mireasa să nu doarmă în prima noapte cu mirele, zicalele populare și folclorul erotic, în special strigăturile de nuntă referitoare la naș, și fină, la nașă și fin, precum și strigăturile aluzive de la cumetrii și zicalele populare (Nașul vede întâi...miresei, Înaintea ginerelui trece nașul, O dată vede nașul...finei) ridică problema controversată a inițierii finilor de către nași în vederea procreării [...]." Faptul că, încă din primul episod al evenimentului, pețirea, mărul este obiectul semnificant
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de sens, inovații lexicale, metalimbajul, prezența unor metonimii sau metafore închise, simbol izarea, ermetismul, indeterminarea referentului ficțional, tehnica sugestiei, a corespondențelor etc. - Sugestia este calitatea particulară a stilului care constă în valorificarea resurselor lingvistice de semnificare multiplă, echivocă, de exprimare aluzivă prin care ideea nu se oferă direct cunoașterii raționale, ci intuiției, imaginației și sensibilității. „A poetiza înseamnă a învălui, a ascunde“, deci a sugera o „idee emoțională“ (T. Maiorescu). Modalități lingvistice de realizare: conotația, recurența (laitmotivul, refrenul sau titlul pot
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cosmogonică și existențială“ (Al. George). - VARIANTA 8 SUBIECTUL I (30 de puncte) (Matei Vișniec, Ultimul Godot) 1. sinonime: himeră - iluzie, fantasmă; să vorbim - să comunicăm, să dialogăm 2. În replica selectată, punctele de suspensie au rolul de a reliefa discursul aluziv, mar când implicarea afectivă a personajului. În contextul discursului scenic, marchează gra fic un element paraverbal, pauza expresivă, conotând dezamăgirea, disperarea personajului. 3. [de când (e) lumea (și pământul), a fugi în lume, ași lua lumea în cap, a cutreiera lumea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
schimbat toată / povestea. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Utilitatea/inutilitatea cunoașterii unor texte prime (arhitexte) la care se raportează, explicit sau implicit, o creație modernă Unul dintre principiile estetice ale postmodernismului este cel al intertextualității, constând în raportarea - implicită, aluzivă sau explicită, prin citare, parafrazare, metatext etc. - la un textsursă. Din punctul meu de vedere, cunoșterea acestui textsursă este, în mare măsură, utilă, dar nicidecum indispensabilă pentru înțelegerea unei creații ce apelează la intertextualitate. Pe de o parte, relația puternic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
atribuie calități excepționale. De pildă, c. pentru flăcău idealizează frumusețea, iscusința și vitejia tânărului, pe când c. pentru fată cuprinde portrete delicate ale unor fete harnice, înțelepte și neasemuit de frumoase. În ambele tipuri de c. se urează tinerilor, sub formă aluzivă sau directă, să se căsătorească. Cea mai frecventă structură compozițională se bazează pe alternarea de planuri: real-fantastic-real, introducerea și finalul constituindu-se în formule cristalizate. Cele mai multe c. conțin refrene, al căror sens este, adeseori, greu de descifrat. În cursul narațiunii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
regăsește însă și la Silvian Iosifescu (eșafodată pe înrudirile spirituale evidente), Perpessicius (bazată pe notația amănuntului și detaliul pregnant, elemente caracterizatoare atît pentru romanul matein cît și pentru celebrele Momente), Barbu Cioculescu, acesta din urmă folosind argumentul subțire al limbajului aluziv: "nicăieri n-a fost arta lui Mateiu mai apropiată de aceea a lui Ion Luca Caragiale, decît în Remember, și anume prin împărtășita știință a aluziei discrete eșafodînd arhitectural..." Pe terenul exemplificărilor enunțate în principiul lor demonstrativ revine P. Constantinescu
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
care tratează, în registru parodic, problematica socială a tranziției postdecembriste. Abordează, cu egală disponibilitate, specia povestirii fantastice și proza SF. De o factură specială, îmbinând parabolicul și raportarea la circumstanțe controlabile, povestirile lui B. au un caracter destul de elaborat. Regimului aluziv al narațiunii i se adaugă o rețea densă de simboluri, de gesturi și apariții premonitorii, care conferă volumelor autorului o coerență obișnuită mai curând în cazul unor construcții romanești. Unitare prin atmosfera crepusculară pe care o evocă, textele parabolice din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285553_a_286882]
-
de discurs, caracterizat prin echilibristica inedită între adevăruri niciodată spuse până la capăt și minciuna propagandistică. De aici derivă, în ultimă instanță, o întreagă producție culturală de mare succes: seria de romane dezvăluind fața întunecată a "obsedantului deceniu", spectacole de teatru aluzive, filme "de epocă" cu trimiteri eliptice la prezent etc. La limita între permis și interzis, aceste creații tipice ale ceaușismului inaugural erau de fapt controlate și chiar stimulate de puterea politică (câțiva dintre autorii de vârf ai acestui nou val
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
să aibă loc răsturnări politice), trecând prin calificative infamante "criminalul/asasinul" (nr. 22, 24, 36, 37, 71, 94, 97), "tiranul" (nr. 17, 34, 56, 104), "paranoicul" (nr. 73) și culminând, în câteva cazuri destul de izolate, cu exprimarea (fără excepție doar aluzivă) a dezideratului executării "Ceaușescu, nu uita/ Vrem pantaloni din pielea ta" (de două ori, nr. 5 și 38) sau "Crăciun fără porc" (nr. 138) răspunde în ansamblu caracterului nu doar nonviolent, ci și oarecum jucăuș în tragismul lui, al refrenului
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
larg răspândit de revoltă față de regimul Iliescu, pe care textul nu-l ataca direct, dar pe care subtextul documentului îl indica, în continuarea "celor 45 de ani de comunism", drept marele responsabil pentru criza societății românești. În ciuda tonului moderat și aluziv, AC e percepută instantaneu de regim și de mediile de informare fidele acestuia ca un mare pericol de destabilizare și subversie. În zilele Congresului de fondare a AC, s-a putut constata, pe străzile din spatele Ateneului, o mobilizare excepțională de
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
1845, p. VII). Prin acest joc nominal, se operează o suprapunere între trei dimensiuni ale unității: unitatea etnică, unitatea geografic-teritorială și unitatea primordial-politică a regatului dacic. Tema unității politice poate fi reperată în textele școlare într-o formă mai degrabă aluzivă decât explicită, revendicativă și programatică (așa cum devine ea în climaxul mișcării pașoptiste; a se vedea proclamația-manifest Dorințele Partidei Naționale din Moldova, care revendica explicit "Unirea Moldovei cu Țara Românească" [1883, p. 31]). De exemplu, Albineț sugerează utilitatea uniunii politice, care
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
liderii români au ținut să arate că Unirea nu a fost rezultatul unei cuceriri militare românești, ci al opțiunii populației din zonele respective" (Mitu et al., 1999, p. 84, subl. n.). Până acum, în tradiția pedagogiei istoriei românești, orice mențiune aluzivă la posibilitatea ca Unirea să fi fost precipitată sub imperiul forței militare ar fi constituit o blasfemie istoriografică. După cum se va vedea, chiar dacă manualul a fost aprobat de forurile ministeriale, sub presiunea opiniei publice și a reacției naționaliste, acesta a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
său mobil era de 18.000 franci. Care este partea, care îi revine acum lui Mihai, după moartea tatălui său?” Patru zile mai târziu, Harietta îi trimite o scrisoare de răspuns, din care lipsește, însă, absolut orice referire, cât de aluzivă, la „capitalul mobil” ori la vizita tatălui ei la București. E ca și cum n-ar fi citit fraza subliniată...” (p.75) Titu Maiorescu răspunde scrisorii Hariettei din Ipotești, 7 martie 1884, în care i se cer relații despre locul și starea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
deosebită salutare, Hanrieta Eminovici. (Preiau textul în editarea lui George Muntean, vezi „Eminescu, 100 documente noi”, Ed. Eminescu, 2000, p.114-115) Ce poți să spui în fața unei asemenea mistificări?! Cum să lipsească din această scrisoare „absolut orice referire, cât de aluzivă, la capitalul mobil”? De acord că Hanrieta nu are proprietatea strict juridică a termenilor, ea vorbind și de lucruri mișcătoare (animale) și nemișcătoare (clăi de fân, mobile). dar când face referiri exacte la acestea, când amintește și un înscris de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de filozofie cu totul nou. În cântărirea argumentelor aduse în favoarea tezei continuității sau discontinuității dezvoltării gândirii filozofice a lui Wittgenstein va trebui să ținem seama, desigur, de ceea ce a spus el în această privință. Dincolo de referirile sale eliptice și uneori aluzive, hotărâtoare vor trebui socotite concluziile la care ne va conduce compararea unor teme și motive cardinale ale scrierii de tinerețe și ale însemnărilor mai târzii. Este ceea ce se va încerca în cele ce urmează. Vor trebui însă menționate, mai întâi
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
se referă la toate informațiile pe care receptorul le deține despre emițător (cum ar fi situația În care acesta se găsește la un moment dat); acest context, spune autoarea, este uneori folosit și de către emițător atunci când se exprimă eliptic sau aluziv. * contextul total; el poate „să nu fie cunoscut decât de către emițător sau de către receptor” și „este „echivalent cu Întregul sistem de coordonate ale emițătorului, sistem al cărui rezultat a fost expresia.” Acest ansamblu de maximă generalitate, care privește emițătorul, este
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
spectaculoasă a generației șaizeciste. Considerat un exponent, alături de Mircea Dinescu, Adrian Popescu, Dinu Flămând, Ion Mircea ș.a., T. este poetul reprezentativ prin excelență al unui anumit șaptezecism, caracterizat de reflexivitate austeră, de frecventarea temelor „înalte”, de elaborația intelectualizantă, de criptarea aluzivă, recursul la alegorie și parabolă, la metafora substanțializată, procedări susținute de iscusința tehnică, alimentată de erudiție și de naturalețea referințelor livrești. De fapt, catalogarea rămâne valabilă mai ales pentru prima etapă, în care se înscriu volumele Mic tratat de glorie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]