696 matches
-
-i vedea că-i rău ceva, îi intra și-i împăca 444. Este vorba, firește, de un apel retoric (cu efecte minime), schimbarea statutului, drastică: Da bine nu-mi poate fi, Că așa-s vădănili, Cu chinuri și grelele își amărăsc zilele. Eu de-amu unde m-oi duce Numai vădană mi-or zice. Că cine-o avut și amu n-are, I se pare noaptea mare, Cărărușa stâncă tare: Eu am avut și-amu n-am, Mi se pare noaptea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
rămâne muiarea în țară streină, săracă, fără bărbat și fără de prunci, singură”, predică în care „lemma” este asigurată de un pasaj din Ruth 1, 20-21: „Nu mă chemareți pre mine Naomiia, ce mai vârtos Mara, că foarte tare m-au amărât Cel de tot Putérnic. Eu eram bogată când m-am fost dus, ce, iată deșartă m-au adus Dumnezău acasă. Pentru ce m-ați chemat dară pe mine Naomiia, că Domnul m-au amărât pre mine și Cel de tot
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Mara, că foarte tare m-au amărât Cel de tot Putérnic. Eu eram bogată când m-am fost dus, ce, iată deșartă m-au adus Dumnezău acasă. Pentru ce m-ați chemat dară pe mine Naomiia, că Domnul m-au amărât pre mine și Cel de tot Putérnic m-au împlut de nevoi?” 612) * Parabola (povestită de Evangheliile sinoptice) învierii fetei lui Iair, utilizată cândva și de Ioan Zoba din Vinț, îi furnizează și lui Antim Ivireanul tema („Nu plângeț, că
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
echilibru”, care este deopotrivă sufletesc și moral, trebuie cultivat și Întreținut permanent, Întrucât el este mereu amenințat de tentațiile vieții, ale experienței, care sunt și sursa viciilor, a abaterilor de la valorile morale, având drept consecințe „tulburările sufletești, ce Întristează și amărăsc viața nechibzuiților” (Ciceroă. Pervertirea morală este sursa tuturor tulburărilor psiho-morale, așa cum vom arăta mai departe, dar, spre deosebire de bolile sufletului, considerate ca afecțiuni psihopatologice pure, independente de persoana respectivă, tulburările psiho-morale „nu sunt provocate de vreo forță a naturii, ci ele
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Amărășteanu, pater familiae și figură tutelară. Povestea de dragoste dintre bărbatul matur și prea tânăra soție, care nu îi va rămâne credincioasă, cea a iubirii cu o țărancă, al cărei rod e un fiu bastard, povestea conacului și moșiei de la Amărăști vor fi descoperite, de fiu, atunci când găsește jurnalul tatălui. Trama detectivistă - urmărirea adevărului despre propria familie, implicit și despre sine - conduce nu doar la revelarea unor secrete surprinzătoare, dureroase, dar și la concluzia că prezentul nu poate fi despărțit de
TABARAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290032_a_291361]
-
loc important în recuzită. Emblematice sunt câteva personaje cu care eul liric intră în comunicare: în universul casnic, Magdalina - cea „refractară față de poezie” (Eugen Simion), iar în cel public - impiegatul de mișcare cu veleități de poet, colegele de navetă, elevii amărâți de la țară (un poem, intitulat două codițe blonde, închipuie o microbiografie de „om năcăjit”), o doamnă Elfriede, posesoare a unui sortiment de bunătăți „refegiste”, cuprinzând, între altele, „această pastă de dinți disident pe care eu aș mânca-o” ș.a. E
PATULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288718_a_290047]
-
în urma săpăturilor pentru gaze, nu ar mai fi posibilă o colaborare de acest fel decât în cazul în care primăria s-ar implica direct și exclusiv din punct de vedere financiar și ar asigura materialul necesar, pentru că „acuma oamenii sunt amărâți și nu mai au bani” (femeie, 52 de ani). Nu există vecinătăți, oamenii ajutându-se reciproc doar ocazional la muncile agricole, regula fiind însă participarea familiei extinse și ajutorul în familie combinat cu angajarea de zilieri în campaniile agricole. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
acuzați de antisemitism. Vă sunt recunoscător, deoarece mă obosește înfiorător de mult întreaga poveste. Și, în același timp, îmi pare teribil de rău de acele minți torturate care nu se pot desprinde de subiect, care-și fac griji și se amărăsc din pricina lui. Cineva scria de curând în SRL șSaturday Review of Literatureț că lucrul pe care-l cer evreii nu este dreptul lor de a avea genii, ci dreptul de a avea ticăloși. Sunt de acord. Iar eu cer dreptul
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
precum părinții voștri, așa și voi!” (Fapte 7,51) Temele cheie se regăsesc În capitolul 63 din Isaia (LXX): exodul sub conducerea lui Moise; Învârtoșarea inimilor și, mai presus de toate, amărârea Duhului Sfânt. „Ei n-au crezut și au amărât Duhul Lui sfânt” kaˆ parèxunan tÕ pneàma tÕ ¤gion aÙtoà, 63,10). Nu există În Vechiul Testament un verset mai apropiat de logion-ul nostru decât acesta. Verbul paroxuneien descrie comportamentul rebel al israeliților, care provoacă amărăciunea lui Dumnezeu. Isaia 63,10
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
de logion-ul nostru decât acesta. Verbul paroxuneien descrie comportamentul rebel al israeliților, care provoacă amărăciunea lui Dumnezeu. Isaia 63,10 trimite la Ps. 105,22-23: L-au mâniat la apa răzvrătirii/iar Moise a fost pedepsit pentru ei,/fiindcă-i amărâseră duhul/și a grăit necugetat cu buzele lui (kaˆ parèrgisan aÙtÕn f' Ûdatoj ¢ntilog...aj. kaˆ ™kakèqh MwusÁj di' aÙtoÚj, Óti parep...kranan tÕ pneàma aÙtoà, kaˆ dišsteilen ™n to‹j ce...lesin aÙtoà.). Iată, pe scurt, rezultatele anchetei. Blasfemia
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
slujbei de Sâmbăta Mare, cântarea a cincea, se spune: „Biruind Tu cu puterea Dumnezeirii, sufletul Tău de trup s-a despărțit; căci a rupt amândouă legăturile: a morții și a iadului, cu puterea Ta, Cuvinte. Iadul Întâmpinându-Te, Cuvinte, s-a amărât, văzându-Te om Îndumnezeit rănit de bătăi și Atotputernic; și de Înfricoșătorul Tău chip a rămas fără glas”. Iar În Cântarea a șasea: „Împărățit-a iadul peste neamul omenesc, dar n-a rămas În veci; pentru că Tu, Puternice, fiind pus
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
în străfundul inimii sale, omul năzuiește după cineva care să-i fie alături toată viața, să nu-l trădeze și să nu-l părăsească, fie el doar un câine bolnav și jigărit. Omul acela s-a preschimbat într-un câine amărât de dragul oamenilor.” Samuraiul repetă în sinea lui parcă pentru a se convinge: „Într-adevăr, omul acela s-a preschimbat de dragul nostru în câinele care ne este mereu alături. În foile scrise de japonezul de lângă lacul Tecali scria că El le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
The New York Review of Books, iar apoi se declară informați și În măsură să emită judecăți. De unde știu asta? Am făcut-o și eu. N-am văzut niciodată de ce mi-aș petrece zile la rând citind povești numai ca să mă amărăsc cu probleme pe care sunt incapabilă să le rezolv. Adevărul e că Întotdeauna am preferat vechile povești născocite despre ținuturile străvechi. Citeam ca să evadez Într-o lume mai interesantă, nu ca să mă trezesc Încuiată Într-o Închisoare unde aerul e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
niște medicamente compensate, care parcă sunt din ce în ce mai scumpe și mai necompensate de la o lună la alta. Iar de undeva, din culisele acestor mânăreli, parcă se aude aievea o voce zeflemitoare: „Hă-hă-hă, să trăiți bine!”. - 181 -Reclama e sufletul... Eram destul de amărât azi, așa cum de fapt sunt de când am constatat că nu mi-a mărit de fel pensia, deși punga o pusesem la muiat, ehei, de când... Eram amărât și lejer deprimat, (cum ar zice prietenul meu X, deprimatul de serviciu pe oraș
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
aievea o voce zeflemitoare: „Hă-hă-hă, să trăiți bine!”. - 181 -Reclama e sufletul... Eram destul de amărât azi, așa cum de fapt sunt de când am constatat că nu mi-a mărit de fel pensia, deși punga o pusesem la muiat, ehei, de când... Eram amărât și lejer deprimat, (cum ar zice prietenul meu X, deprimatul de serviciu pe oraș), gândindu-mă intens, trebuie să recunosc, nu la nemurirea sufletului, ci la nemurirea ploșnițelor și a căpușelor cele grase, ajunse la guvernarea României. Aș fi dat
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
plînge. 5. Cele două neveste ale lui David: Ahinoam din Izreel, și Abigail din Carmel, nevasta lui Nabal, fuseseră luate și ele. 6. David a fost în mare strîmtorare, căci poporul vorbea să-l ucidă cu pietre, pentru că toți erau amărîți în suflet, fiecare din pricina fiilor și fetelor lui. Dar David s-a îmbărbătat, sprijinindu-se pe Domnul, Dumnezeul lui. 7. El a zis preotului Abiatar, fiul lui Ahimelec: "Adu-mi efodul!" Abiatar a adus efodul la David. 8. Și David
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
militară cu trese de sergent, șezând într-o verandă sau în balconul postului de radiodifuziune de pe 86th Street. Mă paște pericolul de a prezenta numai genul ăsta de imagini și nu-mi place. În primul rând, cred că l-ar amărî pe Seymour. E greu când subiectul tău e, în același timp, și cher maâtre al tău. Cred însă că nu l-ar amărî prea tare dacă, după ce mi-aș consulta instinctele, aș apela la un soi de cubism literar pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
prezenta numai genul ăsta de imagini și nu-mi place. În primul rând, cred că l-ar amărî pe Seymour. E greu când subiectul tău e, în același timp, și cher maâtre al tău. Cred însă că nu l-ar amărî prea tare dacă, după ce mi-aș consulta instinctele, aș apela la un soi de cubism literar pentru a-i prezenta fața. Tot așa cum nu l-ar amărî deloc dacă, tot după o consultare prealabilă cu instinctele mele, aș tipări restul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
același timp, și cher maâtre al tău. Cred însă că nu l-ar amărî prea tare dacă, după ce mi-aș consulta instinctele, aș apela la un soi de cubism literar pentru a-i prezenta fața. Tot așa cum nu l-ar amărî deloc dacă, tot după o consultare prealabilă cu instinctele mele, aș tipări restul acestei scrieri numai cu litere mici. Eu unul n-aș avea nimic împotriva introducerii unei forme de cubism în aceste pagini, dar toate instinctele mele, până la unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
cu idei puritane proaste moștenite dintr-un trecut bolnav care au stricat atât de rău civilizația. Chiar ți-am citit cărțile. Am mai discutat despre asta. Dar serios, cum vrei ca tatăl tău să nu se enerveze, să nu se amărască când Îți vede costumația asta provocatoare? — Serios? Fusta mea? Nu m-am gândit nici o clipă. M-am Îmbrăcat repede și am ieșit În fugă. E ciudat să aduci vorba de asta tocmai acum. Toată lumea poartă fuste de-astea. Nu cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
fi rostit dorința cu voce tare: a căpătat o mină nenorocită, ca un suflet pierdut. Dar amândoi erau conștienți că bărbatul acela nu mai exista. Jina a făcut imediat un pas înainte, dar Mike apucase deja să-și acopere expresia amărâtă cu un zâmbet. I-a înconjurat umerii cu un braț, ca un bărbat exemplar și stăpân pe situație ce era. Un bărbat prudent, care se teme de oameni răi, de apă și de promisiuni, de orice s-ar putea întoarce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
E sâmbătă seara deja. Cred că sunt puțin obosită. Practic, ar trebui să scriu o aplicație pentru Viena. Dar am o inerție ciudată. Știu că mi-ar prinde bine să mă rup trei luni de această lume cu tristețea ei amărâtă cu tot. Fiindcă tristețea noastră nu e nici nobilă, nici demnă. Pe vremea Tovarășului mă așezam seara sub plapumă și mă rugam să nu mă mai trezesc în acea lume. Când a murit el, tu aveai 26 de ani, eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
mă întreb, de ce nu se fac seriale despre astfel de femei cu povești atât de plauzibile în timpul Războiului Rece și după acesta. Și Carmen este o poveste. Cea a plecării în tranziție. De la răsfățul recunoașterii într-o lume marginală și amărâtă la cel al nesiguranței instituționale în buricul european al pământului. Nu am văzut alegeri care să nu conțină măcar ceva dramatic în ele. Iar atitudinea noastră, acolo la fața mioritică a locului: da’ vouă ce vă pasă, e o stupizenie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
ai să pricepi? Te uiți la mine mirat parcă abia acum mă vezi; laș cum ești, vrei să pari nevinovat. E adevărat, ai să reușești... ai și reușit să pari tuturor un simplu musafir. Mâine vei pleca din comuna aceasta amărâtă în capitala județului, între oamenii tăi distinși și în tribunalul cu boltă și stema județului pe frontispiciu, ridicată înainte de începutul veacului, dispunând de destinele oamenilor, voi care faceți dreptatea. Ești obișnuit să te joci cu destinele. Întorsei capul, nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
Când sfârșea, o umplea din nou, dar, înainte de a o aprinde, își dregea gustul cu un gât, două de țuică. Câte puțin, câte puțin, deși greu, ne mai împrietinirăm, și aflai ceva și din trecutul care așa de tare îi amărâse sufletul. Boierul vechi, „ăl de-a murit“, boierul Leonida, cum îi zicea Marin, își făcuse de cap o viață întreagă. Dusese pe oameni numai în răcnete și-n sfârcul harapnicului. Și pe toți îi domolise, îi frământa ca pe niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]