866 matches
-
ce-și așteaptă mântuirea, nu mâni de negustor de vorbe și de principii, nu mâni de speculanți de sentimente. Cât despre Austria, știm că, cu tot zgomotul gazetelor sale, ea nu va da nici o importanță aiurărilor unor oameni ușori și amețiți. Viena ne cunoaște mai bine decum ne cunoaștem noi înșine și n-o induc în eroare asemenea declamațiuni goale. Numai unele rectificări ne permitem. O foaie din Viena ("Deutsche Zeitung") numără pe d. Grădișteanu între familiile din Moldova. A păzit
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
specie a oamenilor, studenții În chirie. La prima sa Întîlnire cu specia umană, naratorul-pisică, cel care va rămâne anonim pe durata Întregului roman, nu are deloc noroc. Încape, Într-adevăr, pe mâna unui student care o maltratează și se trezește amețită departe de casa lui. Se strecoară, atunci, Într-o casă necunoscută, În care reușește să fie adăpostit de proprietar, un profesor universitar. În Sunt o pisică, Își povestește viața În această casă În care și-a ales să locuiască. Chiar dacă
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
și mă duc la șifonier, să caut altceva. Și atunci Îmi zăresc imaginea În oglindă - și Îngheț. Mă mișc greoi, ca o balenă. SÎnt un monstru... alb și obez și se cutremură pămîntul cînd merg. Mă așez pe pat, ușor amețită. Îmi bubuie creierii și Îmi joacă pete În fața ochilor. Nu-i de mirare că a ales-o pe Venetia. — Becky, ești bine? Luke e În pragul ușii și mă cîntărește din ochi, alarmat. Nici măcar nu l-am observat. — Eu... mi
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
rămîne? aproape că plîng de furie. Am bătut palma! Îmi datorezi o cizmă! Îmi dau seama Însă că vorbesc de una singură. A Închis. Nu-i pasă. Închid telefonul. Mă duc la frigider și-mi rezem capul de oțelul rece, amețită. Casa visurilor noastre nu mai e a noastră. Nu mai avem casă. Ridic receptorul să-l sun pe Luke, apoi mă opresc. Are și-așa prea multe pe cap. În cîteva săptămîni, trebuie să ne mutăm din apartament. Unde-o
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
până când produce o amețeală vecină cu nebunia; când pacientul se află În această stare, corpul Îi e frecat cu ulei cald, și se continuă așa până adoarme. În acea stare rămâne În general nouă ore. La trezire pare un om amețit, Însă continuând frecarea corpului cu ulei Încă vreo două ore după trezire, se vindecă complet. Prima dată trebuie să i se dea lapte și apă. Se spune că decoctul din rădăcină de China este eficient În prevenirea durerilor musculare ce
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
păreți ! Ce elegant vă purtați ! Dacă, fără să vă mint, graiul V-ar fi la fel de minunat ca straiul, Ați fi, pe drept cuvânt și de bună seamă, În aceste mândre păduri, cea mai de vază persoană. Corbul, de meșteșugitele vorbe amețit, Vru frumosul glas să și-l arate în dulce ciripit. Deschise mare pliscul, gata să-nceapă gala, Dar vai, prada-i căzu fără să-și deie seama! Vulpoiul șiret pe dată o-nșfăcă Și spre sărmanul corb în acest fel
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
prin caracterul de sat cu populație îmbătrânită (în Zerind oamenii sunt bătrâni, iar mentalul colectiv e greu de modificat). „Europenitatea se racordează la individ: citabilitate, cunoștințe acumulate despre UE. Știu că sunt 25 de state, că porcul la tăiat trebuie amețit, că trebuie multe hârtii, proiecte pentru ajutor din partea țărilor europene” (directorul școlii, 58 de ani); „Zerindul e pe graniță: iau modele de acolo, idei, afaceri” (medic, 41 de ani); „Zerindul nu e european. Nu e destul de dezvoltat. Nu e fabrică
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de migrene cumplite. Singurul remediu era o injecție foarte puternică pe care i-o administra doctorul și pe care a învățat până la urmă să și-o facă singură. Aceste injecții o „scot din circuit” toată ziua, iar apoi se simte amețită și dezorientată. În timpul unei asemenea migrene, m-am oferit să-i fac un masaj reflexogen. I-am aplicat un tratament riguros, iar ea s-a simțit imediat mai bine și a spus că vrea să se întindă puțin. După o
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
clientului și imaginați-vă energia care curge prin tălpi În pămînt - de unde și ideea de a-l readuce „cu picioarele pe pămînt”. Este uimitor cît de ușor revin oamenii la normal În urma acestui exercițiu simplu. Dacă Încă mai par puțin amețiți, Încercați o altă metodă, care constă În a le cere să stea În picioare și să facă doi-trei pași. CÎnd Își ridică genunchiul stîng, trebuie să-l atingă cu mîna dreaptă și invers. Aceasta Îi ajută să-și echilibreze ambele
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
binele absolut, rezonabil ar fi să evitați să trimiteți un tratament complet cînd nu știți ce face persoana respectivă În acel moment, pentru că Reiki Îi face de multe ori pe oameni să se simtă foarte relaxați și chiar un pic amețiți. Dacă, de exemplu, o persoană conduce un autovehicul sau manevrează un aparat, tratamentul la distanță i-ar putea Îngreuna munca, de aceea, În cazul În care nu știți sigur ce face ea În momentul respectiv, puteți „programa” tratamentul pentru atunci
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
când și de ce, din perspectiva neoconservatorismului, gândirea politică liberală ar fi devenit o amenințare pentru propriile principii fundamentale. După cum explica Kristol (1983), neoconservatorismul este „reformist”. El Încearcă să „meargă dincolo” de liberalismul contemporan În așa fel Încât să corecteze „versiunea amețită a liberalismului care este ortodoxismul de azi” (Kristol, 1983, p. 1975). În esență, neoconservatorii se imaginează ca parte a tradiției modernității liberale și nu par să perceapă nici o contradicție În faptul că nu cred În progres, dar Încearcă să se
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
cătrănită ca un buboi că n-o băgau nurorile în seamă. Mare dintr-o dată, se trezi, mulțumind pentru praznic, glasul lui Vasile Pichiruță. - De-acu, slavă ție, Balane, și Dumnezeu să-l ierte ! Odată cu Costache Rață, Pichiruță ieși pe poartă, amețit. Având o vorbă împreună, în drum cei doi făcură la dreapta, către crâșmă. 1964
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
rebetika. Erau cântece despre pasiuni mistuitoare, despre moarte, Închisoare și despre viața pe străzi. ― La bodega cu hașiș mă duc zi de zi, cânta Lefty. Dis-de-dimineață, amarul spre-al nimici. Două fete de harem am zărit pe nisip, erau destul de amețite, dar frumoase la chip. Între timp, narghileaua se umplea. La miezul nopții, plutind, Lefty ieși din nou În stradă. O alee coboară, cotește, se Înfundă. O ușă se deschide. Un chip zâmbește ademenitor. Lefty se trezește stând pe un divan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ușile, apăsând un altul. Cu un bâzâit, și-a mișcat scaunul șoferului În față, apoi și l-a aplecat pe spate până când i-am văzut mătreața de pe umeri. Când, În sfârșit, a băgat mașina În viteză, eram deja cu toții ușor amețiți. Am plecat pe Seminole, pe lângă casele vecinilor noștri, luându-ne de pe-acum rămas-bun de la Indian Village. La colț, Milton a pornit lampa de semnalizare și aceasta a ticăit, numărând secundele până la apropriata noastră plecare. Fleetwoodul din ’67 a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
se uită. Mijește ochii. Își lipește nasul de hublou. N-a mai văzut niciodată până acum așa ceva, În toți anii de când vizitează Camera Obscură. Nu e sigur că-i place ce vede. Dar imaginea Îl face să se simtă ciudat, amețit, ușor ca fulgul și, cumva, mai tânăr. Brusc, paravanul se Închide. Fără să ezite, domnul Go mai bagă o fisă În aparat. Clubul 69 din San Francisco, clubul lui Bob Presto: situat În North Beach, de unde se văd zgârie-norii din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
oprește lângă fântână și-și îngăduie o clipă de răgaz. Dintotdeauna i-a făcut plăcere să savureze acest loc plăcut și răcoros, pentru că de aici se vede toată grădina și aleea de lectici care o înconjoară. Acum însă se simte amețită. De ieri nu-i mai trece durerea de cap. De când nu i s-a permis s-o vadă pe Asinia... Cu un suspin, își sprijină spatele de plăcuțele emailate. Șipotul apei îmbie la meditație. Dar astăzi nu are timp. O
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
încă. Își ridică greoi capul și privește intrigat în jur, la toga întinsă pe jos, la coroana de lauri de lângă ea, la cupele răsturnate. De unde au apărut? Nu reușește să se dumirească. Cine a mai fost cu el în încăpere? Amețit, între vis și realitate, începe să închege în minte frânturi de imagini. Ieri s-a întors din campanie. De unde? Cu fruntea încrețită, încearcă să se reculeagă. Din Illyricum! țâșnește într-un final răspunsul. S-a încheiat războiul dalmato illyric ce
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
și cu un gest pe care l-am văzut de sute de ori la televizor, am tras fumul în gură și l-am inhalat. Fumul mi-a umplut plămânii: era un fum arzător, înțepător, și m-am simțit aproape instantaneu amețită. Dar cât de cool eram! Cât de sofisticată arătam! Am expirat, scoțând fumul într-un flux lung și lent pe nări, și m-am întors spre prietenii mei zâmbind. ― Cine a zis că nu pot trage în piept? Ceilalți erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
lung și lent pe nări, și m-am întors spre prietenii mei zâmbind. ― Cine a zis că nu pot trage în piept? Ceilalți erau prea impresionați ca să mai spună ceva, iar eu mi-am terminat țigara, cu toate că mă simțeam din ce în ce mai amețită și mi se făcuse greață. Respiră adânc, mi-am spus eu atunci: Nu. Mi. Se. Va. Face. Rău. Și nici nu mi s-a făcut. Cel puțin nu până mai târziu. În mod destul de surprinzător, asta însă nu m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
de serviciu. În timp ce mă întorc, îmi dau seama că tot vinul alb și ieftin pe care din care am băut cu lăcomie toată seara ca să mă relaxez mi s-a urcat direct la cap: sunt, cum să vă spun, ușor amețită. Bine, recunosc, și ușor nervoasă. Când le văd pe Sophie și Lisa, zâmbesc larg, de fapt rânjesc. Sunt al naibii de sigură că arăt ca o pisică Cheshire. ― Amândouă arătați... - fac o pauză să le privesc de sus până jos, din cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
târziu motivele, dar acum haideți să vedem dacă are vreun efect... ― Știi ce nu pot să cred? începe Brad, tăind morcovii și castraveții (sau zucchini, cum le spune el) în patru, pe lung. ― Ce ? spun eu. Mă simt și mai amețită, șampania combinată cu diferența de fus orar are un efect complet năucitor, dar se pare că nu mă mai pot opri din băut... orice, numai să-mi calmez emoțiile. ― Nu pot să cred că o tipă ca tine n-are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
ciudată era că hiena se strecura ușor pe margine. — Ce ai, Harry? — Nimic. Nu vrei să treci pe partea ailaltă? De unde bate vântul. — Ți-a schimbat Molo pansamentul? — Da. Acum nu mai pun decât acid boric. — Cum te simți? — Puțin amețit. — Mă duc să fac baie. Mă-ntorc repede. După aia mâncăm și ducem patul Înăuntru. „Deci, Își spuse el, am făcut bine c-am Încetat cu cearta.“ Nu se certase niciodată prea mult cu femeia asta, În timp ce cu cele pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
matematica și memoria l-au trădat, așa că a plusat la capitolul răcoritoare postprandiale cu alte câteva pahare. Poate Își făcea griji pentru nimic. Harry nu era tocmai În șanț. Nu conducea niciodată când era amețit sau, mai degrabă, nu părea amețit atunci când conducea. Mai mult, era un bărbat respectat și plin de succes, iar ea era norocoasă să fie iubită de el. Era un amant jucăuș și inventiv, care se lansa de fiecare dată În noi aventuri, era deschis oricărui tip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
sarin după cum crede de cuviință personalul medical? Păi, cam așa ceva. Datele despre gazul sarin erau inadecvate și insuficiente. De exemplu, la un spital unde se tratau astfel de pacienți, medicii și asistentele care îi examinau au început să se simtă amețiți. Hainele bolnavilor erau impregnate cu gaz. Cadrele medicale au devenit victime de gradul al doilea. Nici noi nu am știut că primul lucru care trebuia făcut era să-i dezbrăcăm pe pacienți. Pur și simplu, nu ne-am gândit. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
Îmi era frică să dorm. Țineam luminile aprinse toată noaptea. Mă temeam de întuneric. Trei săptămâni nu am dormit noaptea. A fost o perioadă grea pentru mine. Mi-am continuat munca la școală, dar din cauza lipsei de somn, mă simțeam amețit, slăbit. Nu prea îmi reveneam din starea asta. Nu aveam ce face, era o problemă care se rezolva în timp. Acum nu mai am nimic. Sunt sută la sută O.K. Nu mai am nici o problemă. Sunt bine. Se pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]