1,886 matches
-
îmbogățiți ai tranziție. Este o lume pe care o cunoaștem, care poate fi a Iașiului sau a oricărui oraș al României, o lume prin care, de șaptesprezece ani ne târâm speranțele, melancoliile și depresiile. Totul se mișcă într-un ritm amețitor, oamenii aleargă dintr-o parte în alta, nu mai apucă să își tragă sufletul. Nu mai este timp de reflexie, totul se rezolvă pe loc, improvizația este maximă, soluțiile aleatorii, iar absurdul s-a așezat temeinic. Este o lume aliena
Tranziția la Iași by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9372_a_10697]
-
ușor. Încet-încet, Moș Ene mi se strecoară sub pleoape cu săculețul său fermecat doldora de vise. Fetițo, vrei să facem o călătorie în anotimpuri? Nu am mai avut timp să-i răspund pentru că m-am simțit cuprinsă într-un vârtej amețitor... Primăvara mi-a surâs, dăruindu-mi o crenguță de măr înflorită. Mi-am prins-o în păr și am pornit spre ținutul câmpiilor de argint și broderii de mătase fină. Și iarăși rotirile domoale ale vântului m-au prins în
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
tărâmul unde locuiește vara. În câmpul fierbinte cernut cu polenuri și floare o găsesc pe Crăiasa Vară. Ea se juca pe câmpul de catifea cu fluturii și cu albinele. Am lăsat-o să-și continue jocul și cuprinsă de vârtejul amețitor am plecat spre înțeleapta Toamnă. Plină de rodul greu își apleca fruntea gânditoare spre pământul plin de culoare. Peste tot miroase a fructe coapte și a pâine caldă. Dar popasul meu nu a fost prea lung. M-am trezit într-
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
în ochii ei, în acel moment perfect absolut în care toate lucrurile neînsemnate ale întregii lumi deveniseră de importanță nebănuită, ca parte a peisajului în care ne aflam noi... parcă întreg universul se amesteca și se aranja într-un vârtej amețitor al verii, iar noi ne aflam în mijloc, și era nemaipomenit de bine... Eu am plecat așa de-acasă, am fost până în deal, mi-a mai spus ea referindu-se la hainele lejere și saboții de grădină pe care-i
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
un adevăr care se petrecea chiar fără să facă ea nimic anume, absolut nimic în mod special, numai prin faptul că se afla într-un anumit loc, la un moment dat, acel loc devenea începutul întregului univers, totul se învârtea amețitor, iar timpul se atemporaliza, etern... infinitul miraculos era prezent instantaneu, și orice minune era posibilă... Eu simțeam aceste lucruri, însă aveam convingerea că nu oricine observa adevărul întreg dincolo de aparențe. Nu aveam nicio îndoială că eram pe cale să descopăr solzii
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
deschis ușa, am dat cu ochii de Iasomia, exact la intrare. Bineînțeles că am plonjat instantaneu în alt nivel de percepție, învăluindu-mă imediat o emoție inexplicabilă, dar miam revenit oarecum după un moment de perplexitate, încercând să depășesc vârtejul amețitor care cuprinsese încăperea. Bună, i-am spus în treacăt, străduindu-mă să mi păstrez un ton neutru și să mă preocup de adunarea în sine, deși apariția ei fascinantă, într-o rochie bleu cu alb, ca un cer senin infinit
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
25 In solitudine chordis, în "Cuvîntul", anul VIII, nr. 2275, din 21 august 1931. 26 Precum în deseori citatele: "da! dumnezeu vreau/ dumnezeu, dumnezeu/ dumnezeu senzație tare/ dumnezeu dinamită/ dumnezeu ghilotină/ dumnezeu fără hotare" sau "mă-mbăt mereu/ cu vin amețitor și greu/ mă-mbăt cu dumnezeu!// dumnezeu cîrciumar/ dumnezeu vin/ dumnezeu tovarăș la băut." 27 Triptic de cărți și de semne, în "Azi", anul I, nr. 3-4, mai-iunie 1932, p. 336-340; reprodus în Mircea Vulcănescu, Dimensiunea românească a existenței. II
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
umanității banale, necontrolate, mirate, în căutare. Departe de a fi supereroul din vis, Lowry este autentic, viu și forța sa rezidă tocmai în ceea ce-l face vulnerabil: afectivitatea sa. Sfîrșitul ia proporțiile unui coșmar în care alternează într-un carusel amețitor momentele de suspans, de pildă dispariția lui Tuttle împachetat pînă la sufocare într-un morman de hîrtii, cu cele beatifice, precum cel al aruncării în aer al întregului Moloh al Ministerului Informațiilor. Salvat din scaunul de tortură, printr-o intervenție
Un sezon în Brazil by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9503_a_10828]
-
evidente, cu poezia și proza Norăi Iuga. Ca și acolo, dar fără problematizarea, tensiunea emoțională și organizarea materiei după principiul dicteului automat, este vorba despre combustiile unui suflet pus în fața spectacolului vieții și a fascinantelor povești din lumea literaturii. În amețitorul ritm al vieții cotidiene, scindat între lumea reală și lumea fictivă, poeta este incapabilă să își găsească eul intim. Scopul final al poeziei, ultima patrie, devine până la urmă anticul îndemn la descoperirea propriului sine. O spune explicit autoarea într-un
Drumul spre sine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9560_a_10885]
-
tendințele componistice actuale , de la noi, din lumea cea largă a muzicii. Varietatea de orientări este seducătoare. Varietatea limbajelor, a surselor sonore, a tipurilor de structuri componistice este uimitoare. Spectacolul creației este captivant. Informația, muzica însăși, lucrările, circulă cu o viteză amețitoare în spațiul public al lumii actuale. Mai dificilă se dovedește a fi percepția, eventuala înțelegere a intențiilor, a realizărilor, pătrunderea sensurilor afunde ale lucrării. Atunci când este cazul. Atunci când autorul nu intenționează în mod expres a flata gustul publicului de concert
Unde ne sânt contemporanii? by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9570_a_10895]
-
AVANPREMIERA SCRISOARE CĂTRE CASANDRA de Pedro Eiras Cu: Cristina Casian, Liviu Pintileasa Regia: Andrei și Andreea Grosu Scenografia: Vladimir Turturica Scrisoare către Cassandra este încercarea lui Pedro Eiras de a supraviețui unei lumi în care violența, singurătatea și moartea înfloresc amețitor. Joi, 22 august, orele 19.00 AVANPREMIERA SCRISOARE CĂTRE CASANDRA de Pedro Eiras Joi, 29 august, orele 19.00 TREI FEMEI ÎNALTE după Edward Albee Eventualele modificări vor fi anunțate din timp. Ia-ți porția de cultură săptămânal, în fiecare
Trei femei înalte, la UnTeatru. Vezi programul by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/77076_a_78401]
-
spiritul învățăturilor răsăritene, conform cărora "totul este și nu este/ Suferă și nu suferă/ Se ascunde și se arată" (Este). Nu întâmplător apare fatidica roată, care face să alterneze viețile trecute și viitoare, prezentul, amintirea și moartea: "Se-nvârte roata/ Amețitor/ Împrăștiind cenușa unei zile/ Nisipul unei vieți/ Rotind" (Nirvana). Ceea ce reunește, indestructibil, ipostazele multiculturalismului asimilat și asumat este conștiința continuității, la nivel cosmic, a vitalului: "Iubita mea, te pierzi în Orient/ Mulțimi fără număr acoperă chipul/ Pe care l-am
Pelerinul neliniștit by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8210_a_9535]
-
și marea credință, marea înțelepicune și limbajul dezarticulat, poezia, proza critica literară, filosofia și gazetăria, limbajul știrilor de televiziune, viața și artefactul, oameni reali și eroi fictivi, raționalul și iraționalul, limbajul oamenilor și cel al păsărilor și animalelor. Viteza este amețitoare, contururile se amestecă în permanență, niciodată nu ești sigur de ceea ce vezi, raționalul și analiza nu pot străbate, tot ce îți rămâne de făcut este să privești fascinat potopul, să îl aștepți să treacă și apoi să te freci la
Taifun epic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9766_a_11091]
-
când economia duduia, bani erau destui și mogulii prosperau. Tot cam pe atunci a început licitația de jurnaliști buni, o vânătoare nebună după nume capabile să le aducă trusturilor mai multă legitimitate, credibilitate, audiență. Așa s-a ajuns la salarii amețitoare în presă, însă complet nerealiste pentru orice afacere sănătoasă. Cam de prin 2006, când Sorin Ovidiu Vântu a recunoscut public că patronează trustul Realitatea-Cațavencu, s-a dat startul unei campanii de achiziții fără precedent. Jurnaliști de marcă, precum Emil Hurezeanu
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
SNCF - își pierd rândul și trec în coada listei de așteptare. Lionel trebuie să trăiască 263 de ani ca să mulțumească toată lista, asta presupunând că se sistează înscrierile și că Lionel, la 263 de ani, va mai putea ține ritmul amețitor de o dată pe lună. Pe lângă cele șase aspirante, în sală, la intrare, mai stă Fernando - corepetitor, rupător de bilete și DJ. Are 68 de ani și predă rumba intensiv la el acasă, după program. Pentru că are niște vecini imposibili, cursurile
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
oamenii sunt egali, puri, cu sufletul așezat în loc de piele la suprafață. de acolo - unde când plouă nimeni nu mai urăște și nu mai are păreri de rău de acolo unde moș crăciun servește zilnic la barul din colț un cadou amețitor fiecăruia și cred că ai venit cu ultimele puteri fără de care nu vei mai putea pleca vreodată. nouă în primul loc: deschide larg ochii, ai ațipit destul, e timpul să mergi mai departe, să îți continui călătoria neobosită către luo
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
pe care le auzi zbârnâind când intri pe poartă. la capătul scării lungi, podelele strâmbe îmi amintesc de primii pași, nesiguri dar, destul de mult, și de viața mea de acum, în tangaj ferestrele vechi se deschid tot către interiorul meu amețitor. aș vrea să te aduc până aici să îți arăt partea dulce din mine, cea cu miros de cozonac cald. șase în primul loc: deși nu primești nici un semn de pericol, nici un fel de avertizare, nici de la zeii cei mai
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
dragostei purificate, și că o poți mângâia pe față pe cinstita și harnica luo na. viața nu e în altă parte numai cu tine, luo na numai pentru tine, pentru noi, pentru copilul nostru. un bulgăre de frumos, rece, fierbinte, amețitor Țca atunci când amesteci înghețată cu măr copt) o umbră a străzii târzii, care umblă pe noi o ploaie cu bulbuci de cuvinte rostite în același timp o trăire de sex feminin, tristă și frumoasă ca o cariatidă care susține acest
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
legătură, care să intoneze mereu pe aceleași tonuri și să urmărească, nu singuri, ci laolaltă aceleași țeluri, întocmai așa cum clapele pianului, apăsate una câte una, scot numai sunete solitare și nesigure, însă, apăsate mai multe deodată, dau naștere unor armonii amețitoare, ce mângâie auzul și-l încântă pe deplin... Dar întreg efortul meu de apropiere a fost în zadar, căci, în acel loc viciat și putred, cu reguli care nu se schimbă niciodată, un astfel de obiectiv era întru totul de
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
bântuit de o sumedenie de gânduri groaznice, unele dintre cele mai imorale, mai mârșave și mai rare (cred). Până și în somn am ajuns să le visez, iar aceste momente bag bine de seamă că se îndesesc cu o viteză amețitoare, alarmantă și bolnăvicioasă prea din cale-afară. Mi se-ntâmplă numai ciudățenii, am apucături tot mai bizare. De pildă, de multe ori, atunci când merg pe stradă, nu reușesc să-mi explic de ce, însă tot timpul mă întorc ca să privesc în urmă
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
de cărți: de basme, de poezie, de proză. Sufletu-mi sensibil vibra cu fiecare pagină Întoarsă. Cuvântul m-a vrăjit! Fiorul liric exista dintodeauna În adâcurile trăirilor mele. Aștepta doar clipa favorabilă pentru a-și lua zborul. Și ce fascinant, amețitor și tulburător zbor! Poezia este pentru mine cântecul de sirenă, ce m-a urmărit și mă urmărește, zorii, scăldându-se ca pruncii În lacrimi de fericire! Poezia este cea care mă ajută să evadez din sclavia voinței, iar spiritu-mi poate
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
lor orgolioasă, provocatoare sau perfidă, conștiința unei forțe uriașe sau a unei irezistibile puteri de seducție; florile lor puternic Împestrițate și dungate, de-o culoare purpurie, ce seamnă cu sângele Închegat, sau de un alb clorotic, emană parfumuri Înțepătoare, pătrunzătoare, amețitoare. În caliciile lor otrăvite, roua se preschimbă În aqua-tofana și În jurul lor nu mai zboară decât cantaridele, cu cuirasa lor de aur verde, sau muștele albastre ca oțelul, a căror Înțepătură te Îmbolnăvește de cărbune. Arborele morții Îți arată merișoarele
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
emoționante, în care fiecare cuvânt din rostirea literară poartă sigiliul sincerității, precum și a nestrămutatei convingeri în puterea credinței strămoșești, care leagă indisolubil dăinuirea de capacitatea noastră de a iubi creația lui Dumnezeu. În „Părinții noștri - două candele” autoarea atinge înălțimi amețitoare în arta evocării, incitând la meditații profunde asupra rostului nostru pe pământ, declarându-se ea însăși neputincioasă în fața unui astfel de subiect încărcat de atâtea semnificații, căci a vorbi despre părinți, „E ceva sublim și frumos, care mă înalță cu
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
Ochii i se dilată în lumini verzi întunecate, nările freamătă, simte cum piciorul îi devine mai elastic, călcătura mai săltată. Clipe nebune, natură molipsitoare. A visat, a iubit în imaginație, dar sângele și carnea ei nu au cunoscut acel amestec amețitor de plăcere care îți frige simțurile. Ca atunci când dorința tulbure îi întunecase mintea, durerea adunată în sufletul ei de copil se răzbunase pe un trup umilit. O îmbătase aroma cuvintelor șoptite la ceasul înmuguririi. Miroși a pădure, a căprioară". "Căprioara
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
la subsolul clădirii și, cu o hotărâre neînțeleasă, le parcurse Încet. La capăt găsi un coridor lung, fără uși, care dădea Într-un alt coridor, mai Întunecos. Apoi Începu iarăși să coboare, de data aceasta pe o scară circulară, interminabilă, amețitoare. Pe măsură ce cobora, lumina devenea tot mai puțină, tot mai ștearsă, până se făcu Întuneric deplin. Simți sub tălpi pământul. Un pământ umed, cleios, care-i Îngreuna mersul. Începu să bâjbâie prin Întuneric, pipăind cu vârful degetelor pereții reci, labirintici, care
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]