15,743 matches
-
asta seară de seară, adunarea se diviza. O tabără susținea că totul e o bazaconie, că așa ceva nu se poate, că satelitul nu-i decît o invenție, "o propagandă", că de fapt este vorba despre un avion special trimis de americani ca să-i spioneze pe ruși, să termine dracului o dată cu tot comunismul ăsta, și de-aia se duce el spre Serbia, că au americanii înțelegere cu Tito care e dușmanul rușilor și că acolo, în munți, a fost amenajat un aeroport
Vizualitate și metafizică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12500_a_13825]
-
-i decît o invenție, "o propagandă", că de fapt este vorba despre un avion special trimis de americani ca să-i spioneze pe ruși, să termine dracului o dată cu tot comunismul ăsta, și de-aia se duce el spre Serbia, că au americanii înțelegere cu Tito care e dușmanul rușilor și că acolo, în munți, a fost amenajat un aeroport secret pe care avionul aterizează și se alimentează din niște cisterne trimise de Tito personal. În tabăra cealaltă, al cărei purtător de cuvînt
Vizualitate și metafizică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12500_a_13825]
-
va isprăvi pentru totdeauna cu ticăloșiile. Și aceste discuții se reluau în fiecare seară cu același fior, cu aceeași patimă și cu aceleași priviri încordate ațintite spre cer. Tocmai cînd credeam că am auzit totul despre zborurile în cosmos, despre americani și despre ruși, că am trecut prin toate stările, de la mîhnire la bucurie și de aici la spaima surdă că lumea își va încheia socotelile în curînd, povestea sateliților a căpătat o nouă dimensiune. Tăcută pînă atunci, furișîndu-se doar ca
Vizualitate și metafizică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12500_a_13825]
-
atunci, furișîndu-se doar ca o umbră de la vatra unde fierbea mîncarea și pînă prin curtea în care încă trebăluia, bunica s-a amestecat în vorbă și a spus că nu prea înțelege ea prea mult din ceea ce fac rușii ori americanii, însă de un lucru e sigură; de cînd a văzut satelitul n-a mai auzit în nici o noapte cîntecul acela care plutea ca un vis pe deasupra văii. La nedumerirea bărbaților, ea a explicat că în nenumărate nopți a stat să
Vizualitate și metafizică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12500_a_13825]
-
se pare că acești copii vor trăi într-o lume infernală și inimaginabil de monstruoasă, cum n-a mai fost în trecut în istorie. Și mă tem că așa o să fie. Cînd văd ce se petrece acuma, ce-au făcut americanii...Eu știam asta...În prima zi cînd a auzit că pleacă cu un fel de urale ŕ la...În Camera Reprezentanților unde s-a decis războiul contra terorismului, am avut o senzație similară cu cele cînd erau ședințele Adunării Naționale
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
Rezistența franceză au fost teroriști, așa îi numeau și nemții. Rezistența rusească antinazistă, a fost terorism. Tot ce este reacție spontană a sentimentului național jignit , se cheamă terorism, că n-are altă cale de acțiune decît terorismul. L.G.: Dar deja americanii au început să înțeleagă lucrul ăsta... Al. P.: Cum? L.G.: Deja americanii au început să înțeleagă lucrul ăsta. Protestează... Al. P.: Unii au început să înțeleagă. Nu vreau să examinez dacă sunt nordiști sau sudiști... (rîde) Dar ei au crescut
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
antinazistă, a fost terorism. Tot ce este reacție spontană a sentimentului național jignit , se cheamă terorism, că n-are altă cale de acțiune decît terorismul. L.G.: Dar deja americanii au început să înțeleagă lucrul ăsta... Al. P.: Cum? L.G.: Deja americanii au început să înțeleagă lucrul ăsta. Protestează... Al. P.: Unii au început să înțeleagă. Nu vreau să examinez dacă sunt nordiști sau sudiști... (rîde) Dar ei au crescut acolo, cu ideea că America este... Ideea asta îngrozitoare și periculoasă că
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
de atunci, de cînd am văzut chestia asta. Dumnezeu nu dă voie, n-o să reușească. Și la 11 ani de la alegerea Papei... s-au schimbat riscurile și șansele omenirii. Adică nu a mers așa cum au crezut ei. Au crezut și americanii, cum au crezut și nemții, că ei pot să fie invincibili. Au mai crezut ceva, care pentru ei a fost foarte grav. Atentatul de la 11 septembrie 2001 le-a arătat că ei sunt vulnerabili pe propriul lor teritoriu. Au distrus
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
fi ceea ce va fi peste trei săptămîni. Asta era greșit, asta de la un prost, bineînțeles. L.G.: Și prost informat, nu ? Al. P.: S-a dovedit că sistemul de informații cel mai slab de pe planetă, din istoria informației, a fost cel american. L.G.: Ce părere aveți dvs. despre lux? Al. P.: Luxul e o mare plăcere în viață, dacă nu este exagerat. Dacă este exagerat e de prost gust și mîrlănesc. Dar luxul mijlociu, agrementul de a dormi frumos, într-un pat
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
coperțile unor reviste ,fashion" precum Vanity Fair. Devenit un erou al ,timpurilor moderne" după confirmarea observațională a teoriei relativității, lumea s-a umplut, literalmente, de fani ai celebrului savant. Revistele de toate genurile i-au dedicat numere întregi. Celebra Scientific American oferea chiar un premiu de 5.000 de dolari pentru cel care ar fi reușit să ofere cea mai plauzibilă explicație a teoriei relativității. Se povestește că, zâmbind, Einstein a declarat atunci prietenilor că nu a avut curajul să se
2005 - Anul Mondial al Fizicii - "St. Francis Einstein of the Daffodils" by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11441_a_12766]
-
mereu senzația că ceva scapă. Este însă numai efectul spunerii, al vocii povestitorului care știe ce, cum și, mai ales, cît anume să spună pentru a păstra un minim mister desenului din covor. Este tehnica lui Raymond Carver, un minimalist american din păcate prea puțin cunoscut la noi. Deși o anume situație erotică există în mai mult de jumătate dintre povestiri (nu poate fi vorba de conflict), titlul volumului este cum spuneam mai sus, ales din rațiuni comerciale. Erosul este aluziv
Proză scurtă și exactă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11451_a_12776]
-
al PDSR-ului, de la care pleacă fiindcă nu-i poate ridica tirajul. Își începe cariera la Realitatea, patronată pe atunci de Silviu Prigoană. În timpul intervenției americane în Irak, Cristoiu face rating. Susține pînă în ultima clipă și împotriva evidenței că americanii vor fi învinși de Saddam. Din nou Cristoiu e pus pe liber. Se retrage strategic la Biblioteca Academiei, ca de fiecare dată cînd rămîne fără slujbă. Primește o rubrică la un cotidian central, iar după revenirea Realității tv, de astă
Ion Cristoiu în bejenie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11468_a_12793]
-
lui Spencer Tracy, nominalizat la aceeași categorie) citează de câteva ori un jurist american ale cărui vederi nu sunt tocmai îndepărtate de cele naziste, acționând altminteri tot în scopul unei conservări puriste a națiunii. Filmul direcționează și câteva săgeți către americani, în special către fenomenul denumit McCarthyism, dă semne de autocritică pe care azi nu le mai găsești nici cu lupa: Nu suntem făcuți să fim invadatori. Suntem noi în acest domeniu și nu ne pricepem prea bine", spune un militar
Nürnberg revizitat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11462_a_12787]
-
și producător, a promovat filmul ca un specialist în marketing, a băgat bani inclusiv în transportul a sute de critici de film din SUA în Germania. Nu e nevoie să adaug că nemții nu au apreciat pelicula la fel de mult ca americanii, nu? O problemă a lungmetrajului este zigzagul lingvistic. Herr Rolfe, ca și restul germanilor care apar, vorbește în engleză, dar trebuie să presupui că auzi germană, pentru că restul stau cu căștile în care aud traducerea simultană, ceea ce e oarecum comic
Nürnberg revizitat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11462_a_12787]
-
ignorate nici presiunile politice care erau exercitate asupra judecătorilor americani. Un război se terminase, cel rece abia începuse, prioritară era acum salvarea Europei de comunism, iar dacă asta implica absolvirea de blam a unor figuri importante pentru germani (ca Janning), americanii erau hotărâți să o facă, iar naziștii găsiți vinovați și condamnați la închisoare pe viață au ieșit cu mult mai repede din închisori, ceea ce filmul nu omite să spună, chit că o face printr-un postscriptum la final.
Nürnberg revizitat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11462_a_12787]
-
drept reacție la tertipurile jalnice la care se pretează oameni în aparență serioși, doar pentru a da un bobârnac președinției. În loc să admită că doamna cu pricina posedă o capacitate de seducție ieșită din comun (drept dovadă, roiul de români și americani ce-i dădeau târcoale la recepția de 4 iulie de la Ambasada S.U.A.), reporterii au căutat s-o discrediteze prin cea mai neinspirată modalitate: insistând asupra rotunjimilor ravisante ale corpului personajului! Pe lângă înscenările grosolane care vor urma, sexismul respingător de acest
Tăcerea furtunii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11512_a_12837]
-
mese în familie, fostul zoolog le explică fetelor sale cum să își piardă virginitatea. Condon vine cu un artificiu pentru a spune povestea: Kinsey răspunzând la chestionarul pe care el însuși l-a folosit pentru intervievarea a 18.000 de americani. Obsesia metodologică a personajului intră sub microscopul regizorului, iar ce reiese e un paradox: Kinsey abordează sexul cu curaj, doar e cuantificabil, ceea ce evită și îl face timid este dragostea, pentru care nu prea are unități de măsură. De remarcat
Cursa de pe circuitul cinema by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11524_a_12849]
-
Amanda Peet reprezentând extrema negativă, vezi comedii groase hollywoodiene (de genul ,nu mă pot juca nici pe mine însumi") și Chloë Sevigny și Jonny Lee Miller, în extrema pozitivă. O posibilitate de interpretare a acestui lungmetraj - îi aparține unui critic american care ridica în slăvi pelicula - e că regizorul încearcă să demonstreze că filmele sunt doar filme și nimic mai mult. Nu trebuie să îți pese de personaje, la fel de vide ca în Oscar Wilde, dar fără aceeași dotare într-ale spiritului
Un american dispare,un sud-coreean apare by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11504_a_12829]
-
era de a oglindi realitatea. Anacronic, cel puțin. Filmul sud-coreean Tae Guk Gi e o contrapondere necesară publicului românesc îndopat cu serialul ,M*A*S*H". Viziunea de acolo era colonialistă (puțin spus): localnicii existau doar în relație cu mărinimoșii americani care le săreau în ajutor. De data aceasta povestea pare o variantă asiatică a filmului Salvați soldatul Ryan, zic criticii. Toți. Ceea ce m-a complexat îngrozitor: deși l-am văzut, nu mai țin minte decât: 1. era cu Tom Hanks
Un american dispare,un sud-coreean apare by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11504_a_12829]
-
etc. Pe scurt, nu vrea să scrie o capodoperă. Și de ce, mă rog, ar vrea? El preferă doar să spună o poveste, prinde din zbor o idee ciudată și isteață și o speculează, știind cît de dură e bătălia cu americanii care au cam spus / făcut de toate în materie de literatură. De altfel, gîndește ca un american atunci cînd spune, într-un interviu, că scopul literaturii e ,să instruiască și să delecteze în proporții egale". Cam ca Pascal Bruckner, îmi
În sens invers by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11549_a_12874]
-
doar să spună o poveste, prinde din zbor o idee ciudată și isteață și o speculează, știind cît de dură e bătălia cu americanii care au cam spus / făcut de toate în materie de literatură. De altfel, gîndește ca un american atunci cînd spune, într-un interviu, că scopul literaturii e ,să instruiască și să delecteze în proporții egale". Cam ca Pascal Bruckner, îmi vine să zic, acum că ne-a vizitat țara. Cu toate acestea, cartea nu e rea deloc
În sens invers by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11549_a_12874]
-
Dicționar al Academiei a început din secolul trecut, Hasdeu l-a continuat, nici acuma nu este terminat. Nu avem o Enciclopedie a României. Până de curând n-am avut nici măcar o Istorie a României. După '89 au scris-o doi americani și acuma, foarte recent, văd că Florin Constantiniu a publicat o istorie a românilor. Noi nu avem o istorie a Transilvaniei ca lumea. Nu ne place Histoire de la Transylvanie editată la Budapesta, de acord. Dar să facem una mai bună
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
o duc rău de atâta sau prea bine, - ori leșină, li se face lehamite de el, adaug eu, din exces de preciziune... Nu că n-aș fi avut și eu obiecțiile mele, pe care aș fi putut să le aduc americanilor... Dar, în acel caz, dată fiind starea de inferioritate în care sociologul se punea el însuși, părând a suferi foarte, de acest lucru, m-am văzut obligat să ridic moralul insului care și-așa își bătea singur cuie în talpă
Agheasma anglo-saxonă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11607_a_12932]
-
acel caz, dată fiind starea de inferioritate în care sociologul se punea el însuși, părând a suferi foarte, de acest lucru, m-am văzut obligat să ridic moralul insului care și-așa își bătea singur cuie în talpă... Că ei, americanii, - se vaietă el - se găseau în situația Imperiului român... în plină decădere și care... Halal! mă gândeam, decădere! Or, cum ar fi zis Ițic, bunul meu coleg de bancă dintr-a-ntâia primară, mare sceptic: așa o decădere!... Cu darul
Agheasma anglo-saxonă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11607_a_12932]
-
îi înjurau neîncetat. De fapt, din invidie, ori din neputința. Potrivit zicerii cum că vulpea, neajungând la struguri, îi consideră acrii... Dar relativismul einsteinian, iudeo-masonic, care, după ruși, era metoda idealista cea mai perfida de a adormi planetă, ca să pună americanii mâna pe ea mai ușor... Avea dreptate generalul: Ori de câte ori în gândirea oamenilor politici apare câte un complex de inferioritate, personal sau național, de vină trebuie să fie, si urâtă, tot America... Apoi, cei țări sunt totdeauna admirați, curtați, imitați... Astfel
Agheasma anglo-saxonă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11607_a_12932]