483 matches
- 
  
  relației, să improvizez.” Iar la acest capitol nici o femeie nu stă prost, doar că unele încep să fie copleșite de situație și nu mai dau “randament” rațional. Dacă vrei ca relația ta să nu devină “opacă” optează pentru motto-ul amintit, va fi mai mult decât nimic, și poți ieși din cealaltă extremă: a suferinței, nesiguranței, frustrării,etc. Pentru unele femei, dragostea este un fulg de nea, îl strâng în pumnul lor, crezând că este al lor, dar de fapt el
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
 - 
  
  1607, care locuia la Bacău încă din 1582. Misionarii Franciscani Conventuali se aflau pe aceste meleaguri din secolele anterioare. În secolul al XIV-lea exista Societas Fratrum peregrinantium inter gentes, alcătuită din franciscanii și dominicanii din Polonia. Tot astfel sunt amintiți fratele venețian Celestino, care în 1581 se găsea la Târgoviște, în Valahia, și frații noștri care, răspândiți prin centrele cele mai populate ale Misiunii, își exercitau activitatea sub ascultarea Ministrului Provincial din Polonia și sub cea a Episcopului de Bacău
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
 - 
  
  fi posibil să se stabilească Compania aici. Ajuns la Iași, a reușit prin predicile sale să câștige simpatia catolicilor, în majoritate unguri, care frecventau biserica parohială administrată de preoții noștri misionari, Gaspare da Noto și Francesco M. Spera da Narni. Amintitul iezuit, care înainte de a intra în Companie a fost un eretic teribil împotriva catolicilor, a intrat în relații cu Gregorz Kotnarski, secretarul domnitorului pentru limbile latină și poloneză. Acesta, fiind un catolic foarte stimat și prețuit de Vasile Lupu, avea
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
 - 
  
  -se revenirea la o abordare realistă pozitivă în relațiile cu statele în curs de dezvoltare. În general, Bangladeshul este o țară săracă, mai ales din cauza calamităților naturale (inundațiile provocate terenurilor agricole de ploile musonice, cicloanele care lovesc această țară). De amintit ciclonul tropical din 12-13 noiembrie 1970, în care și-au pierdut viața cca. un milion de oameni. A fost considerat cel mai distrugător ciclon din istorie. Obiective pe lista Patrimoniului U.N.E.S.C.O. Orașul istoric Bagerhat. Ruinele bisericii budiste de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
 - 
  
  cunoașterii valabile. Cred că semnificativ pentru acest fapt este un anumit context din Analitica primă (I, 27-32, 43 a 47 b) și un altul din Topica (I, 1-18, 100 a 108 b). 3.1.2.3. Originaritatea intuiției intelectuale În locul amintit (Analitica secundă, II, 19, 99 b 100 a), Aristotel formulează următorul gând: "Vrem să ne lămurim noțiunea de principiu, și anume în ce chip și cu ajutorul cărei facultăți cunoaștem principiile."72 Trei probleme distingem aici: noțiunea de principiu, facultatea potrivită
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
 - 
  
  aici și unele "excese" simbolice în astfel de interpretări, semnalate de mai mulți logicieni, care fac distincții clare între silogistica aristotelică în întruchiparea sa din Organon și silogistica aristotelică luată ca obiect de aplicație pentru calculele logicii simbolice. Este de amintit, în acest sens, o lucrare citată și mai devreme, aparținând lui G. Patzig: Silogistica aristotelică (1959).83 Interpretarea de față nu ține la conformitatea cu nici una dintre aceste prezentări și interpretări. Este necesară, în ordinea cercetării de față, o linie
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
 - 
  
  lui Kant sau Heidegger, pe care s-au făcut aplicațiile din capitolul anterior, analitica și dialectica nu au constituit simple compartimente ale unei logici, doar rezultate ale unei cercetări "analitice" ale unor componente "logice"; deși, e drept, fiecare dintre cei amintiți a utilizat cele două modele de discurs pentru a "umple" un "spațiu logic", însă unul recroit potrivit intențiilor de tematizare și "filosofiei" proprii. Aristotel construiește o "teorie despre ființă" pe temeiul unor concepte cu valabilitate "analitică" (principiu, individual, universal, determinare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
 - 
  
  deja răscopt și publicul așteaptă cu sufletul la gură adierea anticipativă a vreunei fraze de încheiere, oratorul își ia seama și spune: „un ultim cuvânt“, sau „încă două propoziții și voi încheia“, sau „aș mai avea doar o problemă de amintit, dacă mai suportațiă“ „Nu, nu mai suportăm!“ - strigă mut cei din sală, dar își continuă, neputincioși, martirajul. Căci, de regulă, după astfel de fente șmechere, discursul continuă nestingherit. Logoreea poate avea însă și alte explicații. Uneori, e damblaua colaterală a
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
 - 
  
  mai oxidantă decât a altor semeni, bașca a altor animale, chiar bipede. Îmi aflu astfel compatibilitatea cu mediul de astăzi, dar mai ales de mâine. Și ce pigment putea să-mi coloreze blănița? Desigur unul oxidant adică, din cei doi amintiți, acela negru, eumelanina. À propos: Cristi e blond, adică n’are decât feomelanină, incompatibilă. Vai de steaua lui, dar nu regret că n’o să aibă cine-mi traduce opera. Și așa, pe vremea când eram În Egipt, Într’un mediu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
 - 
  
  Roma în portul lui național de cioban român» Ziarul Fanfula din 12 octombrie 1899 consemnează de asemenea : «Congresul Orientaliștilor. Coroana de Bronz a Românilor. Delegația e foarte numeroasă... cei mai mulți aparțin societății înalte, dar între ei e un om vrednic de amintit și de admirat, pătruns de un adânc simț al latinității. Nu-i decât un cioban din Carpați, se numește Cârțan. A-nvățat să citească numai pentru a cunoaște istoria Romei, l-a citit pe Tit Liviu și e entuziasmat pentru
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
 - 
  
  căpitane ?.. „ .. De sabie, dom’ profesor..! „ - Așa, căpitane, așa... de sabie !... Ești tobă, de carte, căpitane, bravo !”.. Erau crâmpeie hazlii, care ne înveseleau puțin, munca noastră severă și încordată. Dar, câte lucruri minunate, petrecute cu marii noștri profesori, ar fi de amintit..! Doar, dacă aș aduce în amintire, marea personalitate a profesorului Mureșanu, cu care făceam.. psihologie, filozofie, psihotehnică, logică ș. a. fost profesor la Oxford și Sorbona... Îți simți îndemnat cugetul la întoarcere în timp.. Avea dreptate colegul de mai înainte, care
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
 - 
  
  și boierilor moldoveni. Ei aflau aici un loc de refugiu și de apărare când Împrejurări amenințătoare se iscau la curțile domnești de la Suceava sau Iași. În perioada antică, În sec. al - V - lea I.H. În zona actualului oraș Cherci sunt amintiți pe lângă greci, sciți cimerieni, și tracii strămoșii românilor. În sec. al - III - lea, În apropiere de Olbia este menționată existența regelui Dromichete și incursiunile geto - dacilor În această zonă. Timp de un secol și jumătate această regiune este stăpănită
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
 - 
  
  Familia Ciplea, originară tot din Biserica Albă, a avut, de asemenea, intelectuali proeminenți. Alexandru Ciplea, preot, profesor universitar; Liciniu, profesor la Academia Militară, Al.Ciplea Sandi, medic, profesor de mare prestigiu. Maria și MihaiIvasiuc, pîrinții scriitorului Alexandru Ivasiuc. Sunt de amintit și alte personalități care s-au născut sau sunt descendenți din familii de la Biserica Albă - Chindriș-Tușa, n. Ciplea, Vasile Chindriș, Danciu Mihai, renumit horticultor, Popa Gheorghe, reprezentant al nuanțiaturii apostolice pentru preoții persecutați În perioada dictaturii. În anul 1914, Biserica
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
 - 
  
  și a statutului social al purtătorului. Prin ele sunt definiți mahalagii, ciocoii cu pretenții acei nouveaux riches modeștii amploiați, apelpisiții și moftangii. Rar un costum descris de el definește un personaj cu adevărat important în ierarhia socială". Deosebit de valoroasă de amintit este și sugestia istoricului român Lucian Boia (1998/2000, 117) de a aborda vestimentația prin prisma istoriei imaginarului: "[...] se știe bine, haina îl face pe om. Absența sa nu are cum să facă decât un om foarte diferit. Ca figură
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
 - 
  
  studii sporadice despre câte o carte care-i plăcea. Densusianu se mulțumea cu niște scurte notițe de minimalizare a rivalilor poetului Ervin. Singur Mihail Dragomirescu a ținut o cronică regulată, dar ... dramatică”1. După întâiul război mondial, mai exact, după amintitul an 1920, critica românească devine precumpănitor profesionistă și foiletonistică, aplicată, la obiect. Cărțile sunt trecute prin sita judecăților estetice severe; li se stabilesc notele diferențiale și sunt ierarhizate axiologic. Profesionalizarea criticii este așadar un fapt. În același timp, se produce
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
 - 
  
  fie și în colaborareă a lui Vladimir Streinu se încheie cu un capitol dedicat primilor noștri poeți moderni: Nevroticii (Traian Demetrescu, Iuliu C. Săvescu, Mircea C. Dimitriade, Al. Petroff, Constant Cantilli, Al. Obedenaru, Gabriel Donna, Ștefan Peticăă. Fiecăruia dintre cei amintiți i se dedică un scurt paragraf biografic (fără pregnanța și fără voluptatea anecdotică proprii lui G. Călinescuă, exact însă și semnificativ, urmat de succinte definiri ale operei și personalității creatoare. Traian Demetrescu, bunăoară, mort la doar 30 de ani, și-
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
 - 
  
  avea o mare importanță balneologică, deoarece aceste ape s-ar putea obține oriunde în acest podiș prin sondaje; apele ar putea fi extrase după necesitățile balneologice, fie din silurian, fie din tortonian sau eventual din sarmațianul mediu. Trebuie de asemenea amintit că în cuprinsul Podișului central moldovenesc se găsesc și nămoluri cu proprietăți curative, cum este cel de la Lețcani, județul Iași, analizat de Botezatu, sau cel de la Pungești, menționat de Saabner-Tuduri. Formarea acestor nămoluri este datorată unor fenomene biologice și biochimice
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
 - 
  
  foarte exacte a epuizării forței de inerție și a relativei stabilități a vechilor structuri. Realitatea era însă că societatea românească se trezise după 1848 în fața unui dispozitiv de putere care consuma o altă materie primă decât iluziile din vara anului amintit 23. Dobândirea unui ascendent asupra societății românești de către reprezentanții conservatorismului românesc, după 1848, se datora și faptului că lor li se alătura peste nu foarte multă vreme gruparea moderată a revoluționarilor, în frunte cu lideri precum Ch. Tell sau I.H.
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
 - 
  
  domnitor în implementarea programului său de reforme. Fără a da prea multe explicații, în clipa în care liberalul muntean aborda subiectul amintit cu Mihail Kogălniceanu în decembrie 1861, cel din urmă refuza să se ralieze unui proiect de factura celui amintit. Liberalul moldovean avusese obiecții față de programul de reforme al radicalilor, cât și față de modul în care intenționau să-l pună în aplicare. Ferma convingere a liberalului moldovean era aceea că ideile înaintate ale adepților lui C.A. Rosetti puteau, prin
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
 - 
  
  această propunere avea să o întâmpine la Bruxelles, diplomatul belgian raporta superiorilor săi hotărârea locuitorilor de la nordul Dunării de a face, prin alegerea lui Filip, un nou pas spre constituirea unui stat independent 292. În ciuda pledoariilor pe care le făcea amintitul diplomat, ce nu uita să amintească în rapoartele sale despre ordinea și liniștea din întreaga țară, dar și despre manifestațiile de simpatie față de Filip de Flandra, răspunsul negativ al guvernului belgian va fi comunicat oficial pe 18 martie. Deși în
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
 - 
  
  găsi un candidat convenabil atât Franței, cât și statului român 330. Printre propunerile lui Napoleon se aflau generalii Bourbaki și Ladmirault, de care Bălăceanu aflase de la d-na Hortensia Cornu, o apropiată a împăratului francez 331. Dat fiind refuzul celor amintiți, agentul român purta noi discuții cu oficialitățile de la Paris pe același subiect. În acest context dominat de incertitudini, telegrama trimisă la București pe 14 martie, în care se menționa numele lui Carol I, putea fi considerată o surpriză: "Drouyn de
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
 - 
  
  politici moldoveni. Discursul contestatar la adresa regimului politic instituit la 11 februarie 1866 era înlocuit cu dezideratul includerii în guvern, într-o proporție ceva mai mare, a oamenilor politici din Moldova. Venite mai întâi din partea lui Mihail Kogălniceanu la sfârșitul anului amintit 541, astfel de revendicări se regăseau tot mai mult în anii următori, fără a avea însă întregul sprijin al suveranului. Acesta dorea alcătuirea echipelor ministeriale pe baza unor programe politice ori a unor afinități ideologice, și nu a unor criterii
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
 - 
  
  Giurgiu în timpul alegerii unui deputat în Adunarea Constituantă, ce urma să-și înceapă lucrările la București 561. Unii evrei, precum Davicion Balley, optau pentru o exprimare publică a susținerii pe care o acordau mișcării revoluționare și în acest sens cel amintit trimitea o scrisoare către redactorul ziarului Pruncul Român în care anunța faptul că oferea 400 de lei el și copii săi pentru cauza românească 562. În cadrul aceleeași susțineri publice se înscria și apelul semnat de B.J. Popper către populația evreiască
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
 - 
  
  administrația locală 675. Din acest motiv, schimbarea unui număr important de prefecți și depunerea jurământului de credință către noile autorități de către cei care lucrau în zona administrației reprezenta cu adevărat o prioritate 676. Firească devenea în acest context participarea celor amintiți, dar și a aleșilor locali în urma unor convocări repetate ale prefecților la ceremoniile organizate în cadrul bisericilor din întreaga țară677. Nu doar funcționarii erau importanți pentru noul regim în acțiunea de lămurire a populației românești cu privire la necesitatea unei schimbări de domnitor
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
 - 
  
  oameni precum C.A. Roseti, frații Brătianu, Lascăr Catargiu, Ion Ghica, Mavorgheni, Dimitrie Ghica, cu orientări politice complet diferite, erau acum de aceeași parte a baricadei, fiind prezentați opiniei publice românești ca adevărați salvatori 697. Realitatea era că între cei amintiți se realizase o coaliție în anii 1864-1866 al cărei scop principal fusese atins prin urcarea pe tron a lui Carol I. Ulterior acestui moment, luptele politice interne, anunțate încă din timpul redactării Constituției, prindeau tot mai mult contur, fiind concentrate
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]