389 matches
-
Cultură era controlată. Napoleon al III-lea înțelese că avea nevoie de Biserica Catolică și a luat-o drept aliat. Catolicii din Franța doreau însă eliminarea Statului Papal și unificarea Italiei. Din 1859 este adoptată o lege de amnistie, fiind amnistiați toți cei care s-au opus loviturii de stat din 1851. Napoleon consideră că Franța era pregătită pentru liberalizare. După 1860 a luat măsuri prin care întărea puterea legislativă. Deputații aveau în sfârșit drepturi de a elabora legi, de a
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
în așezări din Munții Altai. Deportările din țările baltice (Lituania, Letonia și Estonia) și din regiunile anexate ale României (Basarabia și Bucovina de Nord) au avut loc în perioada mai-iunie 1941. În 1941, un mare număr de polonezi au fost amnistiați și nu au mai fost reținuți în așezările obligatorii, dar nu li s-a permis să se întoarcă în regiunile de frontieră. Aceste depotrtări i-a privit pe cetățenii sovietici membri ai unor etnii "inamice național". A fost vorba de
Colonizările forțate în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/302959_a_304288]
-
de către cel care lasă moștenirea. Fără o declarație expresă, nu constituie înlăturare a efectelor nedemnității, legatul lăsat nedemnului după săvârșirea faptei care atrage nedemnitatea. În aliniatul al doilea se menționează că efectele nedemnității nu pot fi înlăturate prin reabilitarea nedemnului, amnistie intervenită după condamnare, grațiere sau prin prescripția executării pedepsei penale. În Codul civil din Quebec aceste dispoziții sunt prevăzute în articolul 622. Se reglementează situația moștenitorului care nu este considerat nedemn dacă persoana care a lăsat moștenirea, cunoscând cauzele de
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
nu a fost executată instantaneu și, în scurt timp, a fost comutată cu condamnare la închisoare pe un termen foarte lung. A fost închis într-o casă de lucru în orașul Surabaie pe insula Java. Peste 4 ani a fost amnistiat și expediat în Rusia. La 21 decembrie 1899 a fost transportat la bordul navei "Țarița" la Odesa. Ulterior a locuit sub supraveghere polițienească neoficială în satul de baștină, Pașcani. La 20 ianuarie 1901 a dispărut din vizorul poliției. Soarta lui
Vasile Mămăligă () [Corola-website/Science/330097_a_331426]
-
mișcării de rezistență. Acțiunile militare violente au eliminat o bună parte a luptătorilor antisovietici din regiunea baltică. Mulți dintre „frații pădurii” care au supraviețuit luptelor, au depus armele atunci când, după moartea lui Stalin din 1953, autoritățile sovietice au oferit o amnistie tuturor celor care capitulau. În păduri a rămas un număr redus de guerile antisovietice, care au supraviețuit luptelor, nu au fost capturați și nu s-au predat. Prezența lor a fost semanlată chiar și în deceniul al nouălea, în anii
Frații pădurii () [Corola-website/Science/310420_a_311749]
-
luptă populară cu contrarevoluționarii, care a mobilizat de până la 60 de mii de persoane în lupta cu korniloviștii; în întâmpinarea soldaților au fost trimiși agitatori bolșevici. Împotriva lui Kornilov s-au mobilizat și muncitorii feroviari. La , guvernul interimar i-a amnistiat pe bolșevici. La Troțki a fost eliberat de la „”. Korniloviștii au fost învinși pentru că trupele Corpului III Cavalerie, supuse propagandei bolșevice, au refuzat să continue mișcarea la Petrograd. Kornilov și asociații săi au fost arestați, iar Krîmov s-a sinucis. În
Republica Rusă () [Corola-website/Science/336939_a_338268]
-
fermitatea atitudinii sale să lupte împotriva puterilor care înăbușiseră în Europa mișcarea democratică de la 1848. În acest context el publică la 30 august 1859 articolul "Protestation contre l'Amnistie" („Protest împotriva amnistiei”) în care el refuză (ca și Victor Hugo) amnistia acordată de Napoleon al III-lea exilaților politici. El scria: „"Nu sunt nici acuzat, nici condamnat, sunt un exilat. Nu recunosc nimănui dreptul să mă exileze și să mă cheme înapoi după bunul lui plac. [...] Nu mă pot preta la
Edgar Quinet () [Corola-website/Science/313683_a_315012]
-
aprecierile publice ale lui Ion Iliescu despre Sorin Roșca Stănescu sau posibilitatea susținerii politice viitoare a lui Ion Iliescu. Sergiu Nicolaescu, inițiatorul și președintele primei comisii și membru în ce-a de-a doua, a propus cu acest prilej o amnistie privind toate faptele care privesc revoluția română din 1989, ca un gest care ar da curaj oamenilor să vorbească. Ion Iliescu i-a răspuns explicîndu-i limitele constituționale ale puterilor președintelui, care poate face doar grațieri individuale, problema amnistiei putînd fi
Comisia Senatorială de cercetare a evenimentelor din 1989 () [Corola-website/Science/309991_a_311320]
-
a fugit și timp de 17 ani a trăit ascuns în beciuri și prin poduri până ce, la data de 13 februarie 1965, a fost descoperit de către organele de miliție. Dar cum între timp, cu un an în urmă, acesta fusese amnistiat prin decretul de grațiere colectivă, i s-a dat din nou Parohia Boroaia, trebuind să ia viața de la capăt, pe care a reînceput-o cu construcția bisericii din Boroaia. Cu binecuvântarea mitropolitului Iustin Moisescu, părintele Ioan Argatu a pus prima
Biserica Sfinților Părinți din Boroaia () [Corola-website/Science/308711_a_310040]
-
o poziție fără autoritate executivă în cadrul formațiunii, creată special pentru el. În 2009 a apărut într-o scenă a filmului Medalia de onoare. Prin Decretul-Lege nr. 3 din 4 ianuarie 1990, când încă nu fusese ales președinte, Ion Iliescu a amnistiat toate infracțiunile săvârșite care se încadrau la mai puțin de 3 ani pedeapsă. Astfel au scăpat de pușcărie toți cei care au bătut revoluționarii arestați. Ion Iliescu a grațiat și pe membrii C.P.Ex. al C.C. al P.C.R. care fuseseră condamnați
Ion Iliescu () [Corola-website/Science/296687_a_298016]
-
al Odesei. La 27 martie/9 aprilie 1918 a votat pentru unirea Basarabiei cu România. După 1945 este urmărit de regimul de "democrație populară" și la 1952 este condamnat la 10 ani de detenție, dar în anul 1955 a fost amnistiat. În 1968 a murit în circumstanțe misterioase (a căzut mort după ce a băut o ceașcă de cafea într-o cafenea). În prezent numele său îl poartă o stradă din sectorul Rîșcani din Chișinău.
Gherman Pântea () [Corola-website/Science/308953_a_310282]
-
la închisoare pe viață, condamnare din care a ispășit 13 ani. A ispășit în temnițele grele din București, Râmnicu Sărat, Pitești, Jilava, Dej și Gherla, timp de 13 ani, din care doi ani și jumătate în izolare totală. A fost amnistiat la 4 august 1964. În primul său drum, direct din temniță, s-a dus la Mănăstirea Maria Radna. Timp de 41 de ani, statul comunist i-a interzis exercitarea funcției de episcop, astfel că a slujit până la pensionare la parohia
Adalbert Boroș () [Corola-website/Science/304571_a_305900]
-
E foarte plăcut acum în biroul meu, fostul dormitor al părinților... Tata, cu care m-am împăcat, s-a aranjat în așa-zisul salon. Când am ieșit și s-a trezit cu mine acasă, a făcut ochii sferici. "Te-au amnistiat? m-a întrebat. Parcă luaseși șase ani!" I-am povestit cum am reușit să-i reduc la doi, nu s-a mirat, dar continua să fie totuși mirat. "Și ai muncit tu în halul ăsta?" Avea aerul că îl mințeam
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
CAUZELE CARE ÎNLĂTUR�� RĂSPUNDEREA PENALĂ Articolul 137 Efectele amnistiei (1) Amnistia înlătură răspunderea penală pentru fapta săvârșită. Dacă intervine după condamnare, ea înlătură și executarea pedepsei pronunțate, precum și celelalte consecințe ale condamnării. Amenda încasată anterior amnistiei nu se restituie. ... (2) Amnistia nu are efecte asupra măsurilor de siguranță, măsurilor educative ��i asupra drepturilor persoanei vătămate. ... Articolul 138 Prescripția răspunderii penale (1) Prescripția înlătură răspunderea penală. ... (2) Prescripția nu înlătură răspunderea penală în cazul infracțiunilor contra umanității. Articolul 139 Termenele de prescripție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159333_a_160662]
-
Cauzele care înlătură răspunderea penală Articolul 152 Efectele amnistiei (1) Amnistia înlătură răspunderea penală pentru infracțiunea săvârșită. Dacă intervine după condamnare, ea înlătură și executarea pedepsei pronunțate, precum și celelalte consecințe ale condamnării. Amenda încasată anterior amnistiei nu se restituie. ... (2) Amnistia nu are efecte asupra măsurilor de siguranță și asupra drepturilor persoanei vătămate. ... Articolul 153 Prescripția răspunderii penale (1) Prescripția înlătură răspunderea penală. ... (2) Prescripția nu înlătură răspunderea penală în cazul: ... a) infracțiunilor de genocid, contra umanității și de război, indiferent
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273384_a_274713]
-
a trăit ilegal înainte de a se muta în Finlanda în 1906, pentru a-și termina studiile. Dupe revenirea în Rusia, a început să scrie ficțiuni ca hobby. A fost arestat și exilat a doua oară în 1911, dar a fost amnistiat în 1913. Satira vieții dintr-un mic oraș rus, prezentă în cartea lui "Уездное" i-a adus o oarecare faimă. Anul următor a făcut același lucru cu viața militară în "На куличках". A continuat să contribuie cu articole la diverse
Evgheni Zamiatin () [Corola-website/Science/320358_a_321687]
-
comerciale ilicite potrivit căreia aplicarea sancțiunilor contravenționale nu Înlătură răspunderea disciplinară). 3.5.4. Cumulul răspunderii disciplinare cu răspunderea civilă delictuală se realizează ori de câte ori există cumul Între penal și disciplinar, precum și În situația când, deși răspunderea penală nu se aplică (amnistie), totuși fapta nu și-a pierdut caracterul penal. Răspunderea delictuală subzistă și se aplică concomitent cu răspunderea disciplinară. 4.Sancțiunile disciplinare. 4.1. Noțiune. Sancțiunile disciplinare constituie mijloace de constrângere specifice dreptului muncii, prevăzute de lege, cu un pronunțat caracter
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
douăzeci, Îi totuna, și oricum doi ani și-așa faci”. Deci se știa dinainte... Și am fost condamnat la doi ani și-apoi În 27 ianuarie ’88 o venit decretu’ lu’ Ceaușescu și condamnările pân’ la zece ani au fost amnistiate. Și-am ieșit la 1 februarie ’88. Șase sau șapte luni am făcut, Însă adevărul este că puteam să plec mai repede, Însă lucram la dispensar și n-am putut, că trebuia să fac fișele de plecare la ăștia care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ani... Atunci o plecat multe care erau cu trecerea frontierei, că alea primeau trei ani, patru ani... Erau acolo persoane condamnate numai pentru cine știe ce vorbe... că au zis ceva de comunism... Deci alea erau pedepse mai mici și au fost amnistiate. Și studentele acele’, fetele alea din București, cu care tare bine m-am Înțeles, au avut trei ani de zile pedeapsă și o plecat acasă. Am rămas din trei sute o sută cinzeci acolo... Noi eram cu pedepse mai mari... Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
fără anchetă sau proces. Eliberat după aproximativ cinci luni. Rearestat În ianuarie 1954 pentru intenția de a participa la constituirea unei formațiuni paramilitare și condamnat la cinci ani de Închisoare. A fost deținut la Închisoarea din Pitești, de unde a fost amnistiat În noiembrie 1955. Arestat din nou În ianuarie 1959 și condamnat la 15 ani de Închisoare. A executat șase ani În Închisorile Pitești, Balta Brăilei, Jilava. A fost eliberat În 1964. La data interviului locuia În Râmnicu Vâlcea. Interviu realizat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
regizorii de la București transmit în teritoriu informații ce provin din tabăra adversă. Gorjenii află prin intermediul agenției „reacționare France Press” că în localitatea germană Piding, din Bavaria, au sosit din Iugoslavia 225 de foști ofițeri ai regimului nazist care au fost amnistiați de I.B. Tito. La Munchen s-ar fi zvonit că liderul iugoslav „a pus în libertate pe acesti criminali de război la cererea americanilor, care vor să-și asigure cât mai multe cadre de conducere ale armatei germane, la a
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Besançon, 1997-1998, p. 790). În afară de Germania de Est și Cehia, nomenclaturiștii au fost autorizați să rămână în jocul politic, ceea ce le-a permis să recupereze pe alocuri puterea. În ceea ce privește Rusia, personalul său diplomatic și polițienesc și-a păstrat locul, această „amnistie de fapt” fiind judecată favorabil de către occidentali, care sunt în mod frecvent înclinați să vadă în nazism răul absolut și în marxism-leninism un rău relativ, un „proiect onorabil ce a sfârșit prost”9 (Besançon, 1997-1998, p. 793). II. Motivele unei
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
guverna cu Parlamentul convocarea și dizolvarea adunării făcând parte din faimoasa "prerogativă regală" iar el recurgea la expediente financiare, împrumuturi forțate, diverse taxe, a căror legalitate era contestată. Înfrânt la 18 iunie 1639, regele a semnat pacea de la Berwick: acorda amnistie tuturor participanților la răscoală, recunoștea dreptul adunării în problemele religioase ale Scoției, promitea să convoace Parlamentul acestei țări și îi recunoștea drepturile în materie politică 254. Parlamentul convocat pentru finanțarea operațiunilor militare ce urmau să fie reluate în Scoția, reunit
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ce vor veni, umbrele suferințelor se vor topi. Istoria va absorbi responsabilitățile: desigur, s-au făcut greșeli, nici nu se putea altfel, dar am învățat din propria noastră experiență. Colectivitățile care au parcurs tranziția, atât de blamate astăzi, vor fi amnistiate: au dat dovadă de dedicare, voință de schimbare, curaj, suportând cu bărbăție dificultățile care, între timp, au fost retrecute în categoria costurilor inevitabile. Și totuși, este nevoie să învățăm ceva mai mult decât aceste fraze stereotipe care aglutinează responsabilitățile și
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
decret, decret/ tu nu știi de cînd te-aștept... Stau cu ziarele pe piept/ și aștept să dea decret/ și tot aștept de un an/ să se schimbe Cod Penal/ să se pună în vigoare/ să mă scap de închisoare". Amnistia îndelung așteptată induce îndoiala în inima deținutului: "Ascultați-mă pe mine/ că decretul nu mai vine". Departe de a muri, folclorul de pușcărie este viu și se îmbogățește permanent. Teme vechi precum liberarea ("Și-ntr-o bună zi pe seară
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]