2,601 matches
-
precept fundamental în biochimia azotului este că amoniacul este toxic. Un om moare într-o atmosferă cu 500 ppm amoniac în 60 de minute, iar în 16 ore un șobolan de laborator moare în atmosferă cu 1000 ppm amoniac. Toxicitatea amoniacului se datorează efectelor generale asupra pH-ului (NH3 neprotonat obținut din reacțiile biochimice atrage H+, ceea ce va produce alcalinizarea mediului intracelular) și inhibării de către NH4+ a formării de ATP, prin abolirea gradientului de protoni necesar pentru fosforilarea oxidativă. Detoxifierea amoniacului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
amoniacului se datorează efectelor generale asupra pH-ului (NH3 neprotonat obținut din reacțiile biochimice atrage H+, ceea ce va produce alcalinizarea mediului intracelular) și inhibării de către NH4+ a formării de ATP, prin abolirea gradientului de protoni necesar pentru fosforilarea oxidativă. Detoxifierea amoniacului produce uree, principalul metabolit al azotului. Ureea este hidrosolubilă, și astfel apare nevoia unui sistem de eliminarea substanțelor azotate hidrosolubile, dintre care mai fac parte și creatinina și acidul uric. Pe lângă funcția primordială de eliminare a deșeurilor metabolismului azotat, rinichiul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
rinichiului Funcții excretorii a. Excreția produșilor metabolismului azotat precum ureea (principalul catabolit azotat al metabolismului proteinelor la om), acidul uric (catabolitul principal al metabolismului bazelor purinice) și creatinina (produsul final al metabolismului muscular). b. Excreția de xenobiotice. c. Sinteza de amoniac. Funcții reglatoare a. Reglează osmolaritatea prin excreția de urină cu osmolaritate crescută sau scăzută, în funcție de necesități. b. Păstrează în limite fiziologice volumul lichidului extracelular al organismului prin controlul excreției de apă și sodiu. c. Reglează echilibrul electrolitic (concentrația substanțelor ionizate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
7,4 există un fenomen de acidoză, iar creșterile peste 7,4 definesc fenomenul de alcaloză, deși variații de până la 0,05 sunt suportabile fără efecte importante. Sursele majore de protoni în organism sunt prezentate mai jos. Gluconeogeneza hepatică produce amoniac (NH3 ) prin dezaminarea aminoacizilor. Acest amoniac se cuplează imediat cu H+ , producând NH4+ și HCO3. Ionul amoniu va fi apoi încorporat în uree, producând protoni liberi. Metabolizarea aminoacizilor ce conțin grupări cu sulf produce mici cantități de acid sulfuric (H2SO4
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
acidoză, iar creșterile peste 7,4 definesc fenomenul de alcaloză, deși variații de până la 0,05 sunt suportabile fără efecte importante. Sursele majore de protoni în organism sunt prezentate mai jos. Gluconeogeneza hepatică produce amoniac (NH3 ) prin dezaminarea aminoacizilor. Acest amoniac se cuplează imediat cu H+ , producând NH4+ și HCO3. Ionul amoniu va fi apoi încorporat în uree, producând protoni liberi. Metabolizarea aminoacizilor ce conțin grupări cu sulf produce mici cantități de acid sulfuric (H2SO4 ), în vreme ce catabolismul unor aminoacizi fosforilați precum
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
al doilea mecanism prin care se poate crea cantități suplimentare de bicarbonat în plasmă. Acesta implică generarea și secreția ionului de amoniu (NH4). Celulele tubulare preiau glutamina atât din filtratul glomerular cât și din capilarele peritubulare și îl metabolizează formând amoniac. Amoniacul liber nu poate rămâne solvit, și atunci preia un proton din mediu, creând NH4, care apoi va fi eliminat prin antiport NH4+/Na+. Eliminarea fiecărui ion de amoniu în lumenul tubular va avea ca rezultat net crearea unui nou
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
doilea mecanism prin care se poate crea cantități suplimentare de bicarbonat în plasmă. Acesta implică generarea și secreția ionului de amoniu (NH4). Celulele tubulare preiau glutamina atât din filtratul glomerular cât și din capilarele peritubulare și îl metabolizează formând amoniac. Amoniacul liber nu poate rămâne solvit, și atunci preia un proton din mediu, creând NH4, care apoi va fi eliminat prin antiport NH4+/Na+. Eliminarea fiecărui ion de amoniu în lumenul tubular va avea ca rezultat net crearea unui nou anion
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
atât în accesibilitatea sau costul intrărilor în sistem, cât în descoperirea azotului din variatele forme care poate fi pierdut din sistem. Azotul este singurul nutrient care poate fi pierdut în cantități apreciabile în atmosferă. Astfel, azotul gazos se pierde ca amoniac, oxizi de azot și azot molecular, însă pierderi importante se înregistrează și prin levigarea acestuia sub forma ionului nitrat (NO3 -). Mai mult, vina pentru creșterea poluării cursurilor de apă cu nitrați poate fi atribuită utilizării excesive a surselor artificiale de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
pentru nutriția culturilor în anul aplicării (tabelul 4.3.). De asemenea, pierderile de nutrienți pe timpul depozitării pot avea loc din cauza levigării și volatilizării, care depind în mare măsură de modul în care sunt gospodărite aceste îngrășăminte. Pierderile de azot ca amoniac sau azot gazos din îngrășămînt pot fi de ordinul a 10% din greutatea totală, când acesta este tasat în grămadă și ajung pînă la 40% când grămada este afânată și întoarsă. Pierderile gazoase din mustul de gunoi pot fi de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
în exces cu nitrați poate dăuna în situația în care nitrații rămân sub aceată formă în materialul vegetal. 4.2.1.2. Pierderile de azot Cele mai mari pierderi la stocarea gunoiului sunt cele care au loc sub formă gazoasă. Amoniacul este pierdut de fiecare dată cînd grămada de gunoi este mutată, în timp ce în interiorul grămezilor bine compactate se pot produce denitrificări în condițiile de anaerobioză create. Pierderile cresc odată cu mărirea perioadei de depozitare, fiind scăzute în timpul iernii, pentru ca primăvara devreme să
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de asemenea, un potențial benefic în capacitatea antifitopatogenetică a solului (rezistența inerentă la patogeni). 4.2.2.2. Stocarea gunoiului de grajd în timpul stocării au loc următoarele procese chimice mai importante în grămada de gunoi: ureea este convertită în compușii amoniacului, carbohidrații conținuți de așternut în urma fermentării sunt transformați în energie, diferite gaze (de exemplu CO2, metanul și hidrogenul) și masa putrezită din materialul organic care este bogată în azot și de culoare mai închisă decît materialul original, proteinele din așternut
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
diferite gaze (de exemplu CO2, metanul și hidrogenul) și masa putrezită din materialul organic care este bogată în azot și de culoare mai închisă decît materialul original, proteinele din așternut sunt descompuse în compuși simpli cu azot, cum ar fi amoniacul, azotul este asimilat și fixat sub formă de proteine în diferite bacterii. Gunoiul de grajd poate fi stocat sub diferite condiții cu asigurarea accesului aerului atmosferic și în particular a oxigenului. O abordare foarte comună constă în depozitarea gunoiului într-
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
tabelul 4.6. ne oferă indicații obținute în diverse studii despre nivelul pierderilor de azot care pot avea loc la diferite metode descrise anterior. Astfel, 40% din azotul existent în gunoiul “rece” depozitat în condiții de anaerobioză este transformat în amoniac după 6-8 săptămîni de stocare comparativ cu doar 10% în cazul compostării aerobe a gunoiului. Acest lucru nu înseamnă totuși, înlăturarea pierderilor de azot dacă se ține cont și de pierderile de la administrare care pot fi semnificative (tabelul 4.7
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
recomandat pentru cantități foarte mari de compost și necesită consultanță de specialitate profesionistă. Unele practici pledează pentru utilizarea de “starteri” ai compostării sau ai altor aditivi. Adăugarea de argilă și/sau roci măcinate poate, de asemenea, contribui la absorbția de amoniac și în acest fel la retenția azotului în grămadă. Dacă grămada este amplasată pe o suprafață impermeabilă cum ar fi betonul și nu în contact direct cu solul, atunci utilizarea solului sau a compostului matur ca “starteri” poate fi benefică
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
nu va interfera cu creșterea rădăcinilor și dezvoltarea culturii în direcția care o poate da gunoiul proaspăt. Recent, problema poluării cauzate de reziduurile agricole care ajung în sursele de apă a atras multă atenție. O altă potențială problemă dată de amoniacul și metanul degajat din îngrășăminte care contribuie la ploaia acidă și efectul de seră a fost, de asemenea, identificată (Armstrong, 1988, Pearce, 1989). Există clar riscul ca scurgerile din grămezile de gunoi și compost să poată exacerba această problemă. A
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de oxigen biologic pe care o reduce, poate fi fatală vieții acvatice sau din riscul de contaminare cu Salmonella a surselor de apă. Poluarea poate rezulta și din levigarea nitraților prin aplicarea mustului toamna pe miriște, existând și suspiciunea că amoniacul volatilizat în urma administrării, poate fi un factor semnificativ ce contribuie la formarea ploilor acide. Altă problemă majoră a poluării este cea a mirosurilor emanate, denumite în termen eufemistic “patria aerului”, care este o problemă comună și inevitabilă care intră sub
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
constituie apariția formațiunilor groase de crustă care reduc capacitatea tancului, permițînd creșterea buruienilor pe suprafață și creând dificultăți în pomparea și administrarea mustului pe câmp. în completare, prezența crustei creează condiții anaerobe în must cu rezultat în nivelurile ridicate de amoniac și alți compuși eliberați în timpul aplicării. Acești compuși conduc la arderea plantelor de cultură și distrug viermii de sol, contribuind în plus și la o accentuare a mirosului. în absența aerației, scopul depozitării trebuie să fie reducerea pierderilor de nutrienți
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
și în distrugerea buruienilor și patogenilor ce supraviețuiesc în mustul ca atare. Aerația reduce pierderile de azot din timpul administrării deoarece mare parte din azot este sub forma proteinelor bacteriene structurale și mult mai puțin sub formă de compuși ai amoniacului. Proporția de azot existent inițial care se pierde în timpul aerării mustului a fost estimată la mai puțin de 30%. Când mustul nu este aerat, nitrații tind să fie denitrificați în condițiile de anaerobioză și considerabile cantități de azot sunt pierdute
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
azot gazos. Temperaturile în jur de 35oC cresc considerabil pierderile de azot, în timp ce temperaturile situate între 18 - 22oC sunt mult mai acceptabile. în lipsa aerisirii, descompunerea anaerobă devine predominantă, cu formarea de compuși toxici cum ar fi acidul butiric care, împreună cu amoniacul, sunt responsabili pentru mirosurile urâte degajate. Diferite standarde europene în domeniu recomandă ca întreaga cantitate de must să fie aerată, tratamentul făcându-se pentru producția de must din propria fermă. Cu toate acestea, în unele țări europene se practică sistemul
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
fie efectivă, paiele trebuie să fie foarte fin fărămițate pentru a crește suprafața de contact. Rumegușul este o altă sursă potențială de carbon care poate fi utilizată. Adăugarea argilei pulbere sub formă de bentonită poate contribui la reducerea cantitativă a amoniacului eliberat. De asemenea, există și alte beneficii ale aerării, inclusiv posibilitatea ca accesibilitatea fosfaților să poată fi mărită prin încurajarea activității microbiene. Aerarea contribuie la reducerea riscurilor de poluare printr-o substanțială reducere a cererii de oxigen biologic, deși acesta
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
la agricultura industrializată, la obținerea de productivități mari care disponibilizează o bună parte din forța de muncă rurală; contribuția semnificativă a îngrășămintelor la dezvoltarea explozivă a producției de cereale. Vaclav Smil, expert în economia globală a nutrienților, apreciază că sinteza amoniacului a fost cea mai importantă invenție a secolul al XX-lea, deoarece aproape jumătate din surplusul de hrană produs după 1950 s-a datorat azotului sintetic.<footnote Crews, T., „Ecological Tradeoff and Environment”, în New York Times, nr. 102, 2004, pp.
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
datorat azotului sintetic.<footnote Crews, T., „Ecological Tradeoff and Environment”, în New York Times, nr. 102, 2004, pp. 27, 294. footnote> Dar reversul acestei realizări este reprezentat de presiunile apărute asupra resurselor de petrol și gaze naturale - materii prime la sinteza amoniacului, asociate cu costurile mari ale transportului îngrășămintelor pe distanțe mari, emisii de dioxid de carbon. Pe de altă parte, prețul petrolului și al gazelor naturale este influențat de crize locale sau mondiale, de conjuncturi politice, economice sau militare, de speculații
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
spală foarte greu; după spălare, baza se poate neutraliza cu acid acetic 3%. Dacă reactivul ți-a căzut pe haină, șterge locul pătat cu capătul unui prosop; -când pata se datorește unui acid, neutralizează locul cu o soluție slabă de amoniac, iar în cazul unei baze cu o soluție slabă de acid acetic; -de obicei, locul pe care a nimerit acid sulfuric concentrat nu mai poate fi salvat; de asemenea nu se pot scoate nici petele galbene datorate acidului azotic concentrat
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
arsurilor procurată de la farmacie). În caz de intoxicare cu gaze toxice vei scoate colegul imediat în atmosferă neviciată; pe lângă aceasta, în cazul clorului i se va da intoxicatului să inspire vapori de apă fierbinte în care s-a dizolvat puțin amoniac; în cazul intoxicării cu hidrogen sulfurat se înmoaie o cârpă în apă cu clor și se inspiră cu prudență; în cazul intoxicării cu amoniac, se inspiră vapori de apă. Persoana intoxicată va consuma mult lapte. În caz de incendiu se
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
se va da intoxicatului să inspire vapori de apă fierbinte în care s-a dizolvat puțin amoniac; în cazul intoxicării cu hidrogen sulfurat se înmoaie o cârpă în apă cu clor și se inspiră cu prudență; în cazul intoxicării cu amoniac, se inspiră vapori de apă. Persoana intoxicată va consuma mult lapte. În caz de incendiu se iau rapid măsurile necesare: se evită panica și e obligatoriu să ai la îndemână mijloacele de stingere a incendiilor (extinctor, apă, lădițe cu nisip
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]