1,343 matches
-
Toate Articolele Autorului Poate-mi vei sta de-acuma, De strajă pe sub plopi; Să-mprăștii peste lanuri, Sărutul ca o vară. C-o palmă ce alină Durerile din snopi, Că s-a ivit stăpânul, Cu un tăiș de coasă. Vor amuți de teamă, Pădurile de brazi, Când fierul toporiștii Le va tăia din aripi. Vor da năvală corbii Și lupii cei hulpavi, Să-și stâmpere cu sânge, Nesațul și furia. Referință Bibliografică: Zbucium / Florina Emilia Pincotan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ZBUCIUM de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385211_a_386540]
-
covoarelor în depozitele din Smirna, etalate spre admirația amatorilor cumpărători. Erau interzise ca la școală un leneș prins cu mintea lipsă ori dusă cine-știe-pe-unde. Așteptau de la Cantemirista Lili răspuns la întrebarea pusă Ce știe despre femei Gigel? -Ei, ce-ați amuțit? le-ntrebă Lili. Vă dau zece minute de gândire. Faceți o trecere în revistă a formei de viață, a caracteristicilor ș.a.m.d. Poftim și câte-o foaie de hârtie. Am și pixuri, ce credeați? Umblu cu materialele didactice după
CAP COMPAS RÂVNITA... de ANGELA DINA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385188_a_386517]
-
te numești?! De unde mă găseam, îi făcui din palme crucea Sf. Andrei, adică semn să se oprească, nu de alta, dar eram curioasă privitor la cestiunea propusă dezbaterii. C-un formidabil spirit de fair-play, încetă cu acuzele către mama care amuțise și-și reluă dizertația: -Ș-apoi, el mai știe că femeile sunt împărțite în două căprarii, tinere și foarte tinere, cele mai în vârstă intrând în subcategoria femei bine. Acesea din urmă sunt cele care, împlinind 50 de ani, merg pe
CAP COMPAS RÂVNITA... de ANGELA DINA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385188_a_386517]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > MUZA PĂDURII Autor: Daniel Bertoni Albert Publicat în: Ediția nr. 2113 din 13 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului MUZA PĂDURII autor, Bertoni D Albert Uscată e, de-un anotimp, pădurea Și cu cărămiziu pictată este frunza A amuțit de-odată din cioplit securea Când înainte mi se-nfățișează muza Cu trupu-i zvelt, în inima pădurii Mă face să-i acord întâietate Cazuții arbori din lama securii Murit-au fără să o vadă-n realitate Iar părul său e
MUZA PĂDURII de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384346_a_385675]
-
ne ascundeam să nu ne vadă noaptea așa de aiuriți și plini de rele. De unde ai învățat prostia aceea cu dansul ,,închinatul,, tu știi. Când te am văzut în chiloței doar, unduinduți corpul în legănări de triluri de baladă, am amuțit. Ceva îmi luase aerul din preajmă, o gheară mă ținea de gât și o atracție universală m-a tras lipindu-mă de trupul tău și încins am adormit visând pereții verzi cum caută caii ce aleargă în herghelii spre zări
FEREASTRA UNEI NOPȚI DE VARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384350_a_385679]
-
zaci în fumul ăsta nenorocit de-l tai cu cuțitul! a izbucnit Silvia de cum a intrat în bucătărie, repezindu-se la fereastră. A deschis-o larg și s-a întors spre soțul ei, hotărâtă să-l mai certe puțin. A amuțit de cum l-a privit și i-a văzut ochii plânși și fața trasă de nesomn și supărare. Nu mai avea culoare în obraji. El a mișcat mâna a lehamite și a clătinat capul ușor, parcă de teamă să nu amețească
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
îl înfurie pe moș Ion, care urlă cu voce tunătoare: --Bââăăă! Orătănii nenorocite! Cum de vă mai rabdă pământul? Ați uitat să fiți oameni, mă? Urletul și fulgerele din ochii lui moș Ion spulberară zâmbetele de pe fețele celor trei, care amuțiră și înțepeniră, ca niște statui. Erau total anesteziați și lipsiți de voință. Doar Vasilică îngăimă speriat: --Ce te bagi în afacerile noas?.. --Bââăăă! Repetă urletul moș Ion. Nu mă face să-ți scap un dos de labă în afacerea...Doamne
TUNARII-4-ULTIMUL FRAGMENT de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384614_a_385943]
-
aducând cu fire albe de piper. Contemplând pierderea, Sandu îi aruncă ciudos lacomului său prieten: -Ai un leu s-o mănânci și p-asta! și-și ridică pontos colțurile gurii într-un zâmbet laaarg... îl întrebă din priviri Gabi siderat. Amuțise, nu alta. Luându-i drept refuz tăcerea, Sandu licită: -Hai, atunci pentru doi... O iei și-o mănânci nescuturată?! Nevenindu-i a crede, îmbiatul își scoase ochelarii și se prefăcu a le verifica lentilele, gest ce masca stupefacția. Apoi, uitând
ZI… DE-O BERE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384650_a_385979]
-
Eu nu-nțeleg nimica, din cele ce-mi șoptești, Mă bântuie doar frica, să nu mă părăsești! A ta ființă-mi spune, minuni prin necuvinte, Dar eu mă pierd în mine, prin terne jurăminte. Încerc să te cunosc, când toate amuțesc, Cu ambră sau cu mosc, aș vrea să te-nvelesc! Suflarea ta curată, aprinde-n trupul meu, Mireasmă minunată, asemeni unui zeu. Sclipire opalină, mă regăsesc prin tine, Și-n pacea ta divină și-n vremea care vine! Dar oare
DE CE-AM FUGIT? de DANIEL DAC în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382530_a_383859]
-
acoperișul. Natura se dezlănțuise. Brazii, până atunci atât de mândri, acum erau copleșiți de puterea vijeliei și biciuiți de ploaia înghețată. Cerul era tulbure, iar munții dispăruseră sub vălul furtunii. Nici câinii nu mai scoteau nici un sunet. Vuietul văzduhului le amuțise glasul și le amorțise trupul. Mira se învârtea prin cameră. Neliniștea o cuprinsese. Nu putea să își ordoneze gândurile. Ce era de făcut? Avea nevoie în clipa aceea să-și aprindă o țigară. Își puse hanoracul și geaca și ieși
CONTOPIRE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384038_a_385367]
-
vieți, și plouă, e furtună ...și bradul se despică, se-aprinde și se crapă ca un pahar de sticlă, un turn de mânăstire mai fumegă în noapte ducând spre cer păcatul purificat prin fapte de doi copii desculți ce-au amuțit de frică, ce plini de puritate întreaga scenă strică... Referință Bibliografică: CÂNTUL APUSULUI / Ana Podaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2158, Anul VI, 27 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ana Podaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
CÂNTUL APUSULUI de ANA PODARU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382939_a_384268]
-
Oricum, se cereau risipite, împrăștiate, spulberate, ca să-și ușureze sufletul de ele. Și mai ales, trupurile lor fierbinți, nerăcorite. De aceea dansau ca nebunele, chiuind, aproape urlând ca lupii flămânzi. Până obosiră, prăbușindu-se asudate pe scaune și pe canapea, amuțind cu totul. Doar Irina strigă: - Închide, tanti, televizorul ăla, că mă enervează! Dacă mai cântă, fac moarte de om. Simt că trebuie să strâng de gât un bărbat! Vreau să... Referință Bibliografică: NOAPTEA SUFLETELOR STINGHERE (roman) - Cap. 11 / Năstase Marin
CAP. 11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383084_a_384413]
-
04 februarie 2017. Poate-mi vei sta de-acuma, De strajă pe sub plopi; Să-mprăștii peste lanuri, Sărutul ca o vară. C-o palmă ce alină Durerile din snopi, Că s-a ivit stăpânul, Cu un tăiș de coasă. Vor amuți de teamă, Pădurile de brazi, Când fierul toporiștii Le va tăia din aripi. Vor da năvală corbii Și lupii cei hulpavi, Să-și stâmpere cu sânge, Nesațul și furia. Citește mai mult Poate-mi vei sta de-acuma,De strajă
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
furia. Citește mai mult Poate-mi vei sta de-acuma,De strajă pe sub plopi;Să-mprăștii peste lanuri,Sărutul ca o vară.C-o palmă ce alinăDurerile din snopi,Că s-a ivit stăpânul,Cu un tăiș de coasă.Vor amuți de teamă,Pădurile de brazi,Când fierul toporiștiiLe va tăia din aripi.Vor da năvală corbiiși lupii cei hulpavi,Să-și stâmpere cu sânge,Nesațul și furia.... XXII. VISE, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2224 din 01
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
ministrul apărării, verificând vigilent dacă se vede... efortul său. Mircea Chelaru nu lucrează nici la NATO, nu va fi premier, nici ministru al apărării, dar, ca și Avram Iancu, umblă, pe unde este chemat, prin țară. Și când vorbește, asistența amuțește. Nu aș fi scris aceste rânduri dacă tatăl meu, care a comandat brigada de grăniceri de la sudul României, nu mi-ar fi atras atenția, când era în viață, octogenar, tot cu gradul de general, că pentru catargul ridicat în fața Cercului
Apelul de seară, în Armata României, fără politicienii de ieri şi de azi [Corola-blog/BlogPost/92865_a_94157]
-
ne unim!/ Dar pentru cei de lângă noi/ Ce suntem gata să jertfim?/ Copiii ne vor întreba/ De-un sfert de secol ce s-a dus/ Și s-a distrus tot ce-a fost bun/ Valorile ce astăzi nu-s?/ Am amuți cu toți de-aici/ Ne-am prosterna în fața lor/ O, de s-ar zgudui/ Azi Munții Tatra și-am vedea/ Că se ridică acești eroi/ Ei într-un glas ne-ar întreba: -Cum este țara? Brazda, cum?/ Ce-am scos
SĂRBĂTORIREA ZILEI NAȚIONALE A ROMÂNIEI 1 DECEMBRIE 2016 LA ZVOLEN ÎN SLOVENIA [Corola-blog/BlogPost/92941_a_94233]
-
pedepsit? Iar tăcere de cavou. Domnul Arsu a insistat: - Vă spun eu, mă! Cel care face o faptă rea trebuie pedepsit, ca să nu mai facă. Hai, spuneți-mi cine a făcut-o? Întrebarea ne-a înghețat privirile și ne-a amuțit. Domnul Arsu ne-a privit... ne-a privit... . - Parcă... parcă... te-am văzut pe tine Dică. Aveai buzunarul plin. - Hââ! Nu eu, nu eu, domnu Arsu, a început să se smiorcăie Dică. Vă spun cine a început. - Spune, Dică, spune
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
speriat, convins că sunt nevinovat. -Ne porți ghinion! Asta ai făcut! Anul trecut am umplut trăistile și acum...Ia, hai! Marș acasă! Cuvintele lui Ilie îmi cădeau în urechi ca niște bolovani. Sunau ca niște pocnete care mă anesteziară, încât amuțisem. Petriță, înfuriat, mă luă și el : -N-auzi, bă, zgâmboi? Acasă, la mă-ta! Începui să bâzâi, fără să mă mișc. Atunci Ilie mă stimulă, dându-mi brânci: -Bă, dacă-ți dau una, îți înfund căciula pe nas! Se întoarse aspre
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
și au purtat o discuție scurtă în prezența lui nenea Turuianu, guardul primăriei, după care s‑au urcat în mașină și au dispărut. Am rămas singură în birou. Ce să fac? Telefonul, care suna până acum câteva zile fără încetare, amuțise. Nici un ordin, nici o indicație: „Tovarășa secretară, repară căminul! Tovarășa secretară, mobilizează țăranii pentru recoltat! Tovarășa secretară, adă lemne pentru școli! Tovarășa secretară, mută‑te cu familia în comună! Tovarășa secretară, ai grijă să faci planul la contracte de la producători! Tovarășa
BIETUL OM SUB VREMI CAP III PRIMARITA- O ALTFEL DE CARTE DESPRE CADEREA COMUNISMULUI de DORINA STOICA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383249_a_384578]
-
pe străzile Sodomei, intangibili până și În toiul delirului iscat de dorințele imunde? Antrenate de rotirea din ce În ce mai rapidă, poalele mantiei Începuseră să se ridice și să se lărgească sub forma unei extraordinare corole care se tot deschidea sub privirile spectatorilor, amuțiți dintr-o dată, În timp ce muzica se răspândea Într-un crescendo frenetic, punctat de ropotul percuțiilor. Dante simțea cum crește valul dorinței pe care toți bărbații de față o proiectau asupra ei. Se ridicase și el, imitându-i pe ceilalți fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Nu aveam ce să-mi reproșez: „Mă apropii de cei neajutorați pentru că doar ei au nevoie de mine“. Procedam absolut moral. Și totuși gîndirea mea comună dezvăluia o ipocrizie perfectă. Noaptea după douăsprezece e atîta liniște În casă Încît Îți amuțesc gîndurile de cîte blestemății porți În tine. Poți să spui cîte crime perfecte ai imaginat, nu o dată, seriale Întregi, pînă În cele mai mici amănunte și victima era imperturbabil aceeași, foarte blondă, foarte Îngrijită, foarte distinsă. Avea un paltonaș de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
și de gulii. „Tare ghinionistă mai sînt, de cîte ori trec pe aici, Îmi spuneți că ceapa s-a terminat.“ — Eh, cucoană, dacă dumneata lenevești În pat și te boiești pînă la zece În fața oglinzii, cum vrei să găsești ceapă? Amuțesc. Omul Își vede mai departe de treaba lui, stivuiește lăzile goale În hăulitul cîntecelor oltenești care țîșnesc dintr-un tranzistor ascuns după borcanele de roșii În bulion. Pe grămada de morcovi se Întinde somnoros un motan tărcat. Ăstuia nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
zidite de Maria Thereza și-n față piața, unde În asfințit Își desfăceau zlătarii șatra; căruțe cu iz de catran și gaz ca pletele fetelor, Împletite cu zdrențe roșii și bănuți de aramă, cîntecul deochiat al băiatului care cositorea cazane amuțind la apariția domnișoarei cu umbreluță roz, pentru că și țiganul are obraz, o finețe veche În degetele subțiri, În coapsele prelungi „Bate-mă boierule, bate-mă că nu-ți semăn!“. Seara pe străzile Întunecate care se deschideau din piețe adormite ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
din care nu se disting cuvintele doar un zumzet uniform de insecte neliniștite, nerăbdătoare. O secretară Înaltă, frumoasă, coborîtă parcă din tablourile lui Grigorescu, apare din trei În trei minute În ușă, ca la doctor, și strigă un nume. Șirul amuțește și din el se desprinde o siluetă, o față fără expresie, ruptă pentru o clipă din context, intră grăbită În Încăperea aceea unde astăzi se rostesc niște sentințe. Îmi vine și mie rîndul. În biroul cu jaluzelele pe jumătate trase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
la gură a căzut lată, ce mai, zdruncită acolo pă ciment, da lor nici că le păsa, zicea că ce să-și piarză ei rîndul — Nu mai e decît o navetă! Rumoarea s-a oprit ca prin farmec. Vocile au amuțit. Tocmai acum cînd mergea atît de bine. Fața galbenă se uită În spate, Își mișcă buzele parcă ar număra. Coada se Întinde pînă dincolo de bufetul Alba. Se strecoară Încet din rînd și o pornește cu pași clătinați spre betonieră. Șirul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]