1,900 matches
-
au demonstrat evidenta corelație dintre ei, precum și cu lactacidemia (Kanauchi și colab., 1992). De altfel, Keul (citat de Vâjială, 1996) emite o formulă de măsurare a lactatului (L) din BE: L = 0,54 - BE / 125. Referitor la eforturile de tip anaerob, Green și colab. (1987b) remarcă, la un exercițiu de intensitate supramaximală de un minut, executat de 24 de ori, cu pauză de 4 minute între execuții, scăderea accentuată, pe primele serii, a bicarbonatului și pH-ului sanguin (simultan cu creșterea
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
redusă. Consumul maxim de oxigen (VO2 max) În efortul competițional din artele marțiale (spre exemplu în Qwan Ki Do, Karate) se constată și prezența metabolismului aerob, care intervine în perioadele de pauză din timpul luptei sau pentru refacerea rezervelor energetice anaerobe utilizate în acțiunile de mare intensitate. Cel mai important parametru metabolic aerob este consumul maxim de oxigen (VO2 max). Cu alte cuvinte cu cât VO2 max este mai ridicat, cu atât capacitatea de refacere a rezervelor energetice anaerobe este mai
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
rezervelor energetice anaerobe utilizate în acțiunile de mare intensitate. Cel mai important parametru metabolic aerob este consumul maxim de oxigen (VO2 max). Cu alte cuvinte cu cât VO2 max este mai ridicat, cu atât capacitatea de refacere a rezervelor energetice anaerobe este mai bună. Valorile normale de repaus sunt de 200-280 ml/min (Apostol, 1998), în timp ce în efort la sportivii antrenați, aceste valori ajung la 4-5000 ml/min (adică 70-80 ml/min/kg), uneori chiar mai mult. În general, se consideră
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
47,0±7,8 la femei. Concluzionând, conform datelor din literatura de specialitate, adaptările fiziologice tardive cele mai importante, datorate practicării artelor marțiale o perioadă îndelungată, se manifestă în ceea ce privește: -timpul de reacție complex; -forța musculară, îndeosebi forța explozivă; -enzimele proceselor anaerobe (îndeosebi ATP-ază, miokinază, creatinfosfokinază și lactat dehidrogenază); -tensiunea arterială (la practicanții stilurilor „interne” gen Tai Chi) și -amplitudinea respiratorie. PARTEA A II-A CONTRIBUȚII PERSONALE CAPITOLUL 3 SCOP, IPOTEZE, MATERIAL ȘI METODE DE CERCETARE Sinteza datelor din literatura de specialitate
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
indici fiziologici în artele marțiale, ca răspuns adaptativ la efortul specific, la grupe de începători și avansați. În vederea realizării cercetării, am formulat următoarele ipoteze: 1.sursele energetice solicitate de efortul competițional din Qwan Ki Do, proba de luptă, sunt predominant anaerobe; 2.în cadrul probelor tehnice din Qwan Ki Do sunt utilizate cu cea mai mare pondere sursele energetice anaerobe alactacide și lactacide; 3.sportivii de mare performanță din Qwan Ki Do prezintă o mai bună adaptare fiziologică la efortul competițional la
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
realizării cercetării, am formulat următoarele ipoteze: 1.sursele energetice solicitate de efortul competițional din Qwan Ki Do, proba de luptă, sunt predominant anaerobe; 2.în cadrul probelor tehnice din Qwan Ki Do sunt utilizate cu cea mai mare pondere sursele energetice anaerobe alactacide și lactacide; 3.sportivii de mare performanță din Qwan Ki Do prezintă o mai bună adaptare fiziologică la efortul competițional la ambele probe, comparativ cu începătorii. 3.2. Subiecții cercetărilor Pentru a evidenția modificările unor indici fiziologici la sportivii
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
în tabelul de mai sus, se constată faptul că atunci când FC depășește valorile de 170/180 băt/min la bărbați, respectiv 180/190 băt/min la femei, solicitarea depășește posibilitățile de lucru în regim aerob, determinând implicarea metabolică a surselor anaerobe (aspect confirmat și de Taylor, 1999). În cadrul acestei cercetări am folosit, așa cum a fost descris anterior, un protocol care prevede efectuarea de către fiecare sportiv a câte trei lupte de câte 2 minute, cu pauză de câte 4 minute între ele
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
efortul din prima luptă este asemănător la ambele grupe, iar valorile medii, situate, în majoritatea timpului, cu excepția primelor 15 secunde, în jurul valorilor de 170-180 băt/min. (tab. nr. 55), indică implicarea atât a surselor energetice aerobe, cât și a celor anaerobe. PAUZA 1 Monitorizarea frecvenței cardiace în secunda 15 a primei pauze relevă valori medii ridicate dar diferențele între sportivii celor două grupe sunt slab semnificative din punct de vedere statistic (p>0,05) (tab. nr. 12 și fig. 11, respectiv
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
primului minut de repaus pasiv, menținându-se și după minutele 2 și 3 ale acestei pauze (Anexa 1 - tabelele nr. 3-4), fapt care indică o capacitate superioară de refacere („plata” mai rapidă a datoriei de oxigen pentru refacerea rezervelor energetice anaerobe) la sportivii din grupa E (tabelele nr. 14, 15, 16 și figurile 13, 14, 15). Determinarea frecvenței cardiace în secunda 60 a primei pauze arată valori semnificativ mai ridicate (p=0,01) la începători (tab. nr. 14 și fig. 13
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
apar la finalul primului minut de repaus pasiv, menținându-se și după minutele 2 și 3 ale acestei pauze, indică, la sportivii experimentați, o capacitate superioară de refacere, determinată de capacitatea crescută a sistemului aerob de a regenera rezervele energetice anaerobe. Determinarea frecvenței cardiace în secunda 240 a primei pauze arată valori mai ridicate la începători (tab. nr. 17 și fig. 16, respectiv Anexa 1 - tab. nr. 3-4), dar nesemnificative (p>0,05). Valorile reduse ale coeficientului de variație (CV<10
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
grupa sportivilor experimentați (p<0,05) se înregistrează pe tot parcursul acestei pauze. Revenirea mai rapidă spre valorile de repaus la avansați se datorează capacității superioare de refacere, determinată de posibilitatea crescută a sistemului aerob de a reface rezervele energetice anaerobe. Gradul de omogenitate pe durata acestei pauze este ridicat, CV având de regulă valori sub 10%. LUPTA 3 Constatăm, la debutul luptei 3, aceleași diferențe semnificative (p<0,05) ale frecvenței cardiace între cele două grupe de studiu (tab. nr.
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
0,05) se înregistrează până în minutul 2 al acestei pauze, revenirea mai rapidă spre valorile de repaus ale frecvenței cardiace la avansați fiind datorate capacității crescute a acestora de a compensa „datoria” de oxigen, prin refacerea mai rapidă a rezervelor anaerobe. Gradul de omogenitate al valorilor frecvenței cardiace pe durata acestei pauze este ridicat, coeficientul de variație având de regulă valori sub 10%. Frecvența cardiacă medie și frecvența cardiacă maximă pe parcursul luptelor Frecvența cardiacă medie în prima luptă prezintă diferențe nesemnificative
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
în prima luptă prezintă diferențe nesemnificative (p>0,05) între cele două grupe (tab. nr. 39 și fig. 38, respectiv Anexa 1 - tab. nr. 13-14). Valorile maxime constatate, de peste 180 băt/min., semnifică implicarea evidentă în efort a surselor energetice anaerobe. Valorile reduse ale coeficientului de variație (CV<10%) reflectă dispersia redusă a rezultatelor la cele două grupe. Frecvența cardiacă maximă în cea de-a doua luptă prezintă, de asemenea, diferențe nesemnificative (p>0,05) între cele două grupe (tab. nr.
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
cele două grupe (tab. nr. 40 și fig. 39, respectiv Anexa 1 - tab. nr. 13-14). Valorile maxime constatate, aproape de 180 băt/min. la sportivii experimentați, respectiv peste 190 băt/min. la începători, semnifică implicarea evidentă în efort a surselor energetice anaerobe. Valorile reduse ale coeficientului de variație (CV<10%) indică dispersia redusă a rezultatelor la cele două grupe. Frecvența cardiacă maximă în cea de-a treia luptă prezintă, de asemenea, diferențe nesemnificative (p>0,05) între cele două grupe (tab. nr.
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
cele două grupe (tab. nr. 41 și fig. 40, respectiv Anexa 1 - tab. nr. 13-14). Valorile maxime constatate, de peste 180 băt/min. la sportivii experimentați, respectiv peste 190 băt/min. la începători, semnifică implicarea evidentă în efort a surselor energetice anaerobe. Valorile reduse ale coeficientului de variație (CV<10%) reflectă dispersia redusă a rezultatelor la cele două grupe. Frecvența cardiacă medie pe parcursul celor trei lupte prezintă diferențe semnificative (p<0,05) între cele două grupe (tab. nr. 42 și fig. 41
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
introdus valorile obținute în secunda 0, respectiv secunda 15 a fiecărei lupte (tab. nr. 43-44). Am procedat astfel deoarece, dat fiind faptul că, chiar în situația unor eforturi de intensitate mare în primele 15 secunde (care ar solicita prioritar sursele anaerobe), frecvența cardiacă nu ar fi putut ajunge într-un timp atât de scurt la valorile din intervalul următor - 15-120 secunde. Astfel, au fost constatate valori medii de 172,2 băt/min. pentru experimentați, respectiv de 184,1 băt/min. pentru
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
tab. nr. 15-16), valori semnificativ diferite (p<0,01). Așadar, valorile medii ridicate ale frecvenței cardiace la cele două grupe, îndeosebi după primele 15 secunde din fiecare luptă, indică implicarea atât a sursei energetice aerobe, cât și a surselor energetice anaerobe în efortul competițional, sugerând preponderența celei din urmă. 4.1.2. Nivelul lactacidemiei Rezultatele privind determinarea lactacidemiei, la ambele grupe de sportivi, sunt prezentate în tabelele nr. 45 și 46. Înregistrarea nivelului lactacidemiei la începutul primei lupte consemnează diferențe semnificative
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
finalul primei lupte relevă diferențe nesemnificative (p>0,05) între cele două grupe (tab. nr. 48 și fig. 45, respectiv Anexa 1 - tab. nr. 17-18). Valorile medii constatate, situate în jur de 7-8 milimoli/l, semnifică intervenția redusă a metabolismului anaerob lactacid în efort (Weineck, 1983). Valorile ridicate ale coeficientului de variație, îndeosebi la sportivii experimentați (CV>30%), indică un nivel scăzut de omogenitate. Aceste valori pot fi explicate prin faptul că sportivii ambelor grupe au utilizat diferit sursele energetice în
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
respectiv Anexa 1 - tab. nr. 17-18). Valorile ridicate ale coeficientului de variație, la ambele grupe (CV>20%), reflectă un nivel destul de scăzut de omogenitate. Aceste valori pot fi explicate prin faptul că sportivii ambelor grupe, utilizând în mod diferit sursa anaerobă lactacidă în efortul din prima luptă, au avut și o rată variabilă de metabolizare a lactatului sanguin. Înregistrarea nivelului lactacidemiei la finalul celei de-a doua lupte consemnează, de asemenea, diferențe nesemnificative (p>0,05) între cele două grupe (tab
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
diferențe nesemnificative (p>0,05) între cele două grupe (tab. nr. 50 și fig. 47, respectiv Anexa 1 - tab. nr. 17-18). Valorile medii constatate, situate în jur de 10 mmoli/l, pot fi justificate de intervenția mai importantă a metabolismului anaerob lactacid în efort, comparativ cu prima luptă (Weineck, 1983), dar și de faptul că sportivii ambelor grupe au început cea de-a doua luptă cu o lactacidemie ceva mai mare (ușor peste valoarea prag de 4 mmoli/l) decât cea
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
mai bună la efortul competițional. Valorile ridicate ale coeficientului de variație, la ambele grupe (CV>20%), reflectă un nivel destul de scăzut de omogenitate. Aceste valori pot fi explicate prin faptul că sportivii din ambele grupe, utilizând în mod diferit sursa anaerobă lactacidă în efortul din cea de-a doua luptă, au avut și o rată variabilă de metabolizare a lactatului sanguin. Măsurarea lactacidemiei la finalul celei de-a treia lupte relevă, de această dată, diferențe semnificative (p<0,05) între cele
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
adaptării eficiente a organismului la efort. Valorile mai ridicate ale coeficientului de variație la grupa începătorilor (CV>20%), arată un nivel destul de scăzut de omogenitate. Aceste valori pot fi explicate prin faptul că acești sportivi, utilizând în mod diferit sursa anaerobă lactacidă în efortul din cea de-a treia luptă, au avut și o rată variabilă de metabolizare a lactatului sanguin. Așadar, valorile medii ale lactacidemiei la sfârșitul luptelor (tab. nr. 54) semnifică gradul de implicare a sursei energetice anaerobe lactacide
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
sursa anaerobă lactacidă în efortul din cea de-a treia luptă, au avut și o rată variabilă de metabolizare a lactatului sanguin. Așadar, valorile medii ale lactacidemiei la sfârșitul luptelor (tab. nr. 54) semnifică gradul de implicare a sursei energetice anaerobe lactacide în efortul din lupte. Dacă la sfârșitul primelor două lupte, deși valorile medii sunt destul de ridicate (semnalând participarea importantă a metabolismului lactacid) iar diferențele dintre mediile celor două grupe nu sunt semnificative, finalul ultimei lupte aduce valori medii ale
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
începători (tab. nr. 58), datorate probabil capacității reduse de metabolizare a lactatului în condițiile repetării reprizei de luptă; - dispersia valorilor la grupa experimentaților este mai redusă la finalul pauzelor, comparativ cu finalul luptelor, fapt care semnifică intervenția diferită a metabolismului anaerob lactacid la efortul din lupte, dar și o anumită omogenitate în ce privește scăderea nivelului lactacidemiei pe perioada pauzelor până spre valoarea de prag de 4 mmoli/l. 4.1.3. Discuții și concluzii parțiale Discuții Cercetarea de față a permis elucidarea
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
cercetarea efectuată de Christensen și colab. (1960) cu privire la dinamica frecvenței cardiace în timpul și după eforturi maximale. În ceea ce privește valorile maxime ale frecvenței cardiace în timpul luptelor, ele se încadrează între 180-200 băt/min., valori foarte ridicate, care confirmă participarea importantă a metabolismului anaerob în efort, aspect constatat și de Sebej și Klementis (1982) în timpul unei competiții de kumite (lupta competițională din karate). Valorile medii ale frecvenței cardiace pe perioada luptelor (mai ales după primele 15 secunde), situate în general între 170-190 băt/min.
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]