586 matches
- 
  
  ionii moleculari M1+, M2+, M3+, M4+, în primul analizator A1 se baleiază întrega masă, iar ionii formați trec în camera intermediară de coliziune (3), în funcție de valoarea rapoartelor lor m/z. În această cameră se continuă procesul de fragmentare. Al doilea analizator A2 (4) este reglat astfel încât, să lase să treacă mai departe de ionul M1, dacă se caută numai filiația lui. În acest caz, în funcție de baleiajul primului analizator, se poate găsi ionul m/z din care s-a format ionul M1ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806] 
- 
  
  lor m/z. În această cameră se continuă procesul de fragmentare. Al doilea analizator A2 (4) este reglat astfel încât, să lase să treacă mai departe de ionul M1, dacă se caută numai filiația lui. În acest caz, în funcție de baleiajul primului analizator, se poate găsi ionul m/z din care s-a format ionul M1. Este interesantă și o altă aplicație a MS/MS la identificarea directă a unui compus oarecare, fără separarea lui prealabilă, utilizând procedeul descendent. În acest caz, primulANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806] 
- 
  
  se poate găsi ionul m/z din care s-a format ionul M1. Este interesantă și o altă aplicație a MS/MS la identificarea directă a unui compus oarecare, fără separarea lui prealabilă, utilizând procedeul descendent. În acest caz, primul analizator nu permite trecerea în camera de coliziune decât a ionului majoritar caracteristic substanței analizate, iar după fragmentare, cel de al doilea analizor cu baleiaj dă spectrul fragmentelor rezultate. Dacă acest spectru este similar aceluia dat de o substanță de referințăANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806] 
- 
  
  faptului că scoarța cerebrală recepționează în tot cursul mișcării excitații periferice interne și externe. Mișcările voluntare au un caracter asociativ, reflex-condiționat și sunt determinate în ultimă analiză de excitarea diferiților receptori care intră în legătură temporară cu segmentul central al analizatorului motor. Acesta descompune actele motorii complexe în elementele lor componente și le sintetizează în diferite combinații, datorită cărui fapt se obține uriașa varietate și precizie a mișcărilor specifice execuției instrunentale. Analiza mecanismelor mișcărilor arată că spre deosebire de mișcările reflexe care reprezintăPrimii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393] 
- 
  
  sub forma unor zone întinse de excitații provocate de excitații cu punct de plecare de la extrareceptori, proprioreceptori și interoreceptori. Dat fiind că în această etapă procesele de inhibiție sunt slabe, excitația apărută la nivelul zonelor de proiecție a mai multor analizatori iradiază la numeroși centri motori, lucru ce se manifestă sub forma unor mișcări generalizate ale complexului brațelor. Apare astfel, contracția generalizată a mușchilor la elevii începători. 2. Etapa mișcărilor rigide sau încordate A doua etapă se caracterizează, prin mișcări maiPrimii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393] 
- 
  
  primește ca urmare a execuției sale. Această informare se poate face prin: feed-back intrinsec și feed-back mărit, sau extrinsec (Thompson P. J. L., 1993, pag. 142-161). Feed-back-ul intrinsec se realizează pe baza informațiilor pe care și le culege elevul de la analizatorii vizual, olfactiv, tactil (feed-back vizual); de la mușchi, tendoane, articulații etc. (fee-back kinestezic). Feedbackul extrinsec se obține pe baza informațiilor pe care le procură elevul de la o sursă din afară: de la profesor, de la alți elevi, oglindă, imagine filmată, cameră video. AcestArgumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252] 
- 
  
  promptitudine (Epuran, M., 1992, pag.227). Analizatorii vestibular, kinestezic și tactil sunt mai solicitați în gimnastică, lupte, patinaj artistic, dar și în atletism. În sporturi unde efortul se bazează pe dezechilibrări dese, reglarea echilibrului și redresarea solicită mult aparatul vestibular. Analizatorul vizual și kinestezic au importanță deosebită în sporturi ca hocheiul pe gheață, haltere, box. Modificările rapide ale sensului alergării, aprecierea direcției, a vitezei, a traiectoriei obiectului aruncat, opririle, întoarcerile bruște ce caracterizează procedeele tehnice sunt rezultatele informațiilor permanente cu punctArgumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252] 
- 
  
  haltere, box. Modificările rapide ale sensului alergării, aprecierea direcției, a vitezei, a traiectoriei obiectului aruncat, opririle, întoarcerile bruște ce caracterizează procedeele tehnice sunt rezultatele informațiilor permanente cu punct de plecare receptorii vestibulari (Epuran, M., 1992, pag. 228). Partea periferică a analizatorului chinestezic, odată cu analizatorii vestibular și vizual, se perfecționează, mișcările devin mai precise, coordonarea mai bună, contracțiile inutile, neeconomice se exclud treptat. Timpul și spațiul sunt apreciate mai just. 2.2.3. Parametrii funcționali ai sistemului nervos central Referitor la sistemulArgumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252] 
- 
  
  rapide ale sensului alergării, aprecierea direcției, a vitezei, a traiectoriei obiectului aruncat, opririle, întoarcerile bruște ce caracterizează procedeele tehnice sunt rezultatele informațiilor permanente cu punct de plecare receptorii vestibulari (Epuran, M., 1992, pag. 228). Partea periferică a analizatorului chinestezic, odată cu analizatorii vestibular și vizual, se perfecționează, mișcările devin mai precise, coordonarea mai bună, contracțiile inutile, neeconomice se exclud treptat. Timpul și spațiul sunt apreciate mai just. 2.2.3. Parametrii funcționali ai sistemului nervos central Referitor la sistemul nervos, creierul areArgumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252] 
- 
  
  foarte strânsă între formarea deprinderilor intelectuale și a celor motrice, ambele condiționate de inteligență. În ce privește posibilitatea de evaluare și prognozare a îndemânării, în afară de probele sportive făcute, bine stabilite în sistemul național de selecție, preconizăm următoarele testări care privesc sistemul neuroendocrin, analizatorul vestibular și sistemul muscular: coordonarea neuromotorie care, în esență, exprimă îndemânarea, se testează prin: testul Pardue-Pegboard, testul “trasaj”, tremometria. Capacitatea de inhibiție de diferențiere poate fi testată prin determinarea pragului de fuziune, raportat la pragul de diferențiere. Reactivitatea SNC seArgumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252] 
- 
  
  π tinde spre unitateconform Teoriei pulsației universale). în așa fel, pentru n = 0 există cinci funcții vagi de o singură variabilă, anume 0, u, ũ, uũ și uVu. în anumite situații stările unui sistem (de exemplu, organismul uman, de la organ, analizator/SNC, psihic, adică senzorial, până la extrasenzorial: fler, inspirație etc.), nu sunt numai cele de funcționare, ci unele intermediare, unde sunt utilizate în anumite nivele de performanță. De exemplu, stările iau următoarea descriere (senzorial): funcția văz: văd și constat, nu-miAsistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432] 
- 
  
  predare - învățare - evaluare, în scopul realizării obiectivelor-cadru și a obiectivelor de referință, din programele școlare. Codurile folosite de profesor în comunicarea didactică sunt: cuvântul, gestul, imaginea, sunetul, mișcarea, pauzele logice și psihologice, intonația, stările afective etc. Canalele de comunicare sunt analizatorii: vizual-auditiv, olfactiv, gustativ. În situațiile școlare de instruire, sursele comunicării pot fi: mesajul didactic și educațional al profesorului, manualul școlar, reviste, cărți, atlase, hărți, materiale didactice, filme și diafilme didactice, imagini proiectabile, truse de laborator, video-text și video-disc, lecții televizateCOMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982] 
- 
  
  Cunoașterea are loc în spațiu și timp și conduce la conștiința eului biologic în relație cu sine și cu natura. Cunoașterea și conștiința sunt o dublă spirală; gândirea omului nu poate exista ca o singură spirală. Cuvintele mascate ajung la analizatorii primari, dar nu le putem gândi, deoarece nu au depășit pragul cunoaștere-conștiință, ceea ce explică de ce sunt "mascate". Funcția de a cunoaște este o funcție înnăscută a creierului, codificată în ADN, care permite adaptarea la condițiile realității înconjurătoare a speciei umaneSpiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774] 
- 
  
  sau traumatică) sau consecința efortului făcut de creier pentru a continua să funcționeze în absența neuronilor, a legăturilor dintre ei și a sinapselor distruse. Adevărul este probabil un compromis între cele două fenomene. Leziunile zonei de percepție primară, adică ale analizatorului - vizual, auditiv, motor, gustativ, olfactiv, tactil, de orientare spațială sau magnetic - conduce la o schimbare a funcțiilor superioare de sinteză sau, într-un cuvânt, cognitive. Percepția, vigilența, atenția și memoria suferă un grad de diminuare cu un spectru de la imperceptibilSpiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774] 
- 
  
  sau aeriene sau cu sisteme de navigație prin satelit, care să asigure măsurătorile în timp real a poziției de zbor și a presiunii; ... (2) Sisteme "Software" care prelucrează date înregistrate pentru determinarea poziției vehiculului. ... Articolul 13 Calculatoare analogice, digitale sau analizatori digitali diferențiali, special proiectați sau modificați pentru folosirea în vehicule aeriene sau sisteme de rachete, si folosibile în sistemele de la art.1, avînd unul din următoarele caracteristici: (a) Posibilitate de functionare continuă la temperaturi între -45 grade C și 55ORDIN nr. 40 din 11 iunie 1991 privind regimul de control al exporturilor de materiale, substanţe chimice, agenţi biologici, tehnologii, instalaţii şi componente ale acestora care ar putea contribui la proliferarea armelor nucleare, chimice şi biologice, precum şi a rachetelor purtato are de asemenea arme. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107552_a_108881] 
- 
  
  de contact; lentile corectoare pentru ochelari; rame și monturi de ochelari; ochelari de corecție; termometre medicale și veterinare; aparate de electroforeza; spectrometre, spectrofotometre și spectrografe, care folosesc radiații optice - UV, vizibile, IR; fotometre pentru determinarea hemoglobinei și glucozei în sânge; analizator pH; microtoame. ... Sunt supuse cotei de 11% taxa pe valoarea adăugată numai acele produse care au fost omologate în scopurile prevăzute la pct. 9.5 lit. f) din prezentele norme, care sunt destinate folosirii exclusiv în scopurile respective. Produsele careHOTĂRÂRE nr. 512 din 21 august 1998 cu privire la aprobarea Normelor pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121714_a_123043] 
- 
  
  prelucra cognitiv informațiile din mediu constituie, neîndoielnic, o nevoie universală. Mecanismele specifice angajate sînt însă semnificativ interferate de către variabilele culturale. Oamenii valorifică informațiile care parvin de la organele senzoriale în mai multe etape: percepția stimulului (procesăm informația care ne parvine de la analizatorii senzoriali), urmată de categorizare (atașăm atribute specifice obiectelor din mediu care au generat excitația), de rememorarea informației ("sedimentăm" în registrul mnezic informația astfel clasată) și, în sfîrșit, de rezolvarea problemelor (prin care ne confruntăm cu situații noi din mediu, înPsihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870] 
- 
  
  zgomotului de fond cerebral se numesc potențiale evocate. Există patru tipuri majore de potențiale evocate centrale, culese în arii specifice cerebrale, într-o fereastră temporală precoce, utilizând stimuli standardizați nediferențiali și care exprimă doar activitatea neurologică de conducerea la nivelul analizatorului până la proiecția corticală: Potențialele evocate auditive îBAEPs) sunt generate prin stimuli sonori micști repetitivi, la 30 dB deasupra pragului auditiv - hearing level îHL), sub formă de burst-uri sau click-uri îdurată de 0,1ms, bandă de la 100 Hz la 10 kHzRecuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183] 
- 
  
  decodarea semantică îfigura 1.11). „Limba este însăși floarea sufletului etnic al românimii” - Mihai Eminescu (1850 - 1889) I.2. Tehnici de explorare a auzului și audiției verbale Audiția verbală reprezintă procesul de integrare a comunicării orale și depinde de integritatea analizatorului auditiv și a funcției auzului. Audiția verbală implică un triplu decodaj:selectivitatea temporală a structurii cuvântului, ce denotă capacitatea de identificare a succesiunilor componentelor fonetice ale cuvântului;selectivitatea frecvențelor, ce implică identificarea frecvenței fundamentale și discriminarea variațiilor de frecvență; - asimilareaRecuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183] 
- 
  
  geniculați interni până la nivelul talamusului și potențialele tardive 50 - 400 ms (LLR - Late Latency Response) generate în ariile corticale primare și secundare. (225) Potențialele evocate auditive corticale reprezintă răspunsul electric talamo-cerebral ce se obține la o stimulare repetitivă, standardizată a analizatorului auditiv, folosind zgomote tip click-uri filtrate sau tone burst-uri, cu durată scurtă 10 - 20 ms, bandă 20 Hz - 1kHz, cu o frecvență a repetiției de 50 - 100 c/s pentru MLR, respectiv tone burst-uri de 50 - 1000 ms, bandă 1-100Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183] 
- 
  
  a) în activitatea științifică și de cercetare: - tema lucrării științifico-metodică a lucrării pentru obținerea gradului didactic I : “Valorificare instructiv-educativă a cercetărilor privind cunoașterea factorilor biotici limitativi în coloniile de aphis fabae scop” - Publicații în specialitate: * “Principalele insecte dăunătoare pomilor roditori”; * „Analizatori. Aspecte metodice în predarea analizatorilor în liceu”. b) în activitatea cu elevii și comunitatea locală: - îndrumare promoții terminale în unitatea noastră în calitate de profesor diriginte, clasa a XII-a, anul absolvirii: 1965, 1969, 1970, 1976, 1982, 1986 - îndrumare elevi la fazaPaul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107363] 
- 
  
  grijă și în clasele următoare. În vederea însușirii deprinderilor de scriere ortografică de către elevi este indicat să se respecte principiul particularităților de vârstă. Ținând cont de acest principiu, însușirea scrierii corecte necesită participarea analizatorilor auditiv, vizual și motor. Prin participarea acestor analizatori, la vârsta școlară mică, însușirea scrierii corecte a cuvintelor implică formarea unor reprezentări. Rolul analizatorului auditiv apare în însușirea ortografiei cuvintelor care se scriu așs cum se pronunță, conform principiului fonetic. Tot cu ajutorul acestui analizator, elevii fac analize pentru aParticularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996] 
- 
  
  să se respecte principiul particularităților de vârstă. Ținând cont de acest principiu, însușirea scrierii corecte necesită participarea analizatorilor auditiv, vizual și motor. Prin participarea acestor analizatori, la vârsta școlară mică, însușirea scrierii corecte a cuvintelor implică formarea unor reprezentări. Rolul analizatorului auditiv apare în însușirea ortografiei cuvintelor care se scriu așs cum se pronunță, conform principiului fonetic. Tot cu ajutorul acestui analizator, elevii fac analize pentru a-și însuși reprezentarea corectă a scrierii unui cuvânt a cărui normă ortografică nu o cunoscParticularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996] 
- 
  
  și motor. Prin participarea acestor analizatori, la vârsta școlară mică, însușirea scrierii corecte a cuvintelor implică formarea unor reprezentări. Rolul analizatorului auditiv apare în însușirea ortografiei cuvintelor care se scriu așs cum se pronunță, conform principiului fonetic. Tot cu ajutorul acestui analizator, elevii fac analize pentru a-și însuși reprezentarea corectă a scrierii unui cuvânt a cărui normă ortografică nu o cunosc. Un rol deosebit de important în însușirea ortografiei și punctuației îl are și analizatorul vizual. Redarea grafică a formelor ortografice seParticularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996] 
- 
  
  pronunță, conform principiului fonetic. Tot cu ajutorul acestui analizator, elevii fac analize pentru a-și însuși reprezentarea corectă a scrierii unui cuvânt a cărui normă ortografică nu o cunosc. Un rol deosebit de important în însușirea ortografiei și punctuației îl are și analizatorul vizual. Redarea grafică a formelor ortografice se bazează pe de o parte, pe percepția vizuală corectă a modelului, iar pe de altă parte pe formarea reprezentărilor grafice pe baza însușirii vizuale a formei cuvintelor corespunzătoare. Astfel, analizatorul vizual are particularitateaParticularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]