3,527 matches
-
inițieri, cu rătăciri, enigme, iluzii, o serie de semne, apariții sau dispariții misterioase. Există o răsturnare bruscă la nivelul realului, se produce o confuzie între viață și moarte, între vis și realitate, iar la toate aceste „întâmplări“ se adaugă amnezia, anamneza, regenerarea miraculoasă, trecerea în alte dimensiuni, toate acestea ducând la creșterea ambiguității faptelor. O casă banală sau un bordei, înconjurat de o grădină atrăgătoare, care ademenește personajul în interiorul său, va fi adesea un labirint în care personajele rătacesc; ele sunt
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
putând oferi date despre cum ar trebui planificate viitoarele ședințe de alergare, ce dozare ar fi optimă și ce măsuri ar trebui luate atât în situația unor reacții standard ale organismului, cât mai ales în situația unor reacții „speciale”. Pe lângă anamneza obișnuită (istoricul stării de sănătate din trecut până la momentul controlului), controlul medical trebuie însoțit de o serie de examene de laborator (cunoscutele „analize medicale”). Jogging de la A la Z II 141 Fig. nr. 136 - Control medical și analize pentru practicarea
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
filosofia românească. Eseuri aproape polemice, Editura Aius, Craiova, 2006. STAN, Emil, Vocația paideică a filosofiei românești, Editura Paideia, București, 1998. SURDU, Alexandru, Vocații filosofice românești, Editura Academiei Române, București, 1995. SURDU, Alexandru, Confluențe cultural-filosofice, Editura Paideia, București, 2002. SURDU, Alexandru, Mărturiile anamnezei, Editura Paideia, București, 2004. ȘTEFANESCU, Marin, Filosofia românească, Ediția Caselor Naționale, Institutul Grafic "Răsăritul", București, 1922. VLADUȚESCU, Gheorghe, Personalismul francez, Editura Științifică, București, 1971. VLĂDUȚESCU, Gheorghe, Neconvențional, despre filosofia românească, Editura Paideia, București, 2002. VLADUȚESCU, Gheorghe, BANȘOIU, Ion, GOIAN, Ion
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
triste pravili mai stăruie un dor/ Horit în neodihna miresmelor: lumină./ Ucenicindu-i nopții și bând-o prin tăgadă,/ Lucoare nouă, sfântă, ne-mbată și ne pradă./ Aliluia!” (Acatistul Sf. Ioan Valahul, Starea a treia). Volumele următoare, Istorii agrippine (1976), Anamneze (1984) și Imn Eminescului, în nouăsprezece cânturi (1992) se circumscriu, în general, aceluiași univers poetic. Dramaturgia lui A., reunită în două volume publicate în 1982 sub titlul Greul Pământului. O pentalogie a mitului românesc (Premiul Uniunii Scriitorilor), oferă o fascinantă
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
vreme, vino vreme! Miorița. Steaua Zimbrului. Meșterul Manole, București, 1972; File de acatist, Detroit, 1976; Istorii agrippine, București, 1976; Străinii din Kipukua, București, 1979; Greul pământului. O pentalogie a mitului românesc, I-II, București, 1982; Rotonda plopilor aprinși, București, 1983; Anamneze, București, 1984; Amintirile peregrinului apter, București, 1990; Cerurile Oltului, Râmnicu Vâlcea, 1990; Imn Eminescului, în nouăsprezece cânturi, București, 1992; Pro memoria. Acțiunea catolicismului în România interbelică, București, 1992; Hoțul de mărgăritare (Întoarcerea fiului risipitor), Cluj-Napoca, 1993; Pledoarie pentru biserica neamului
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
pe o ilară iluzie), nimerește într-un castel-ospiciu, unde e primit cu o indiferentă politețe, de persoane care fac gesturi inexplicabile de la început până la sfârșit (i se aruncă în față cu fulgi, asistă la un mic dejun), ceea ce îi prilejuiește anamneza unor scene din adolescență, acelea reale: reacția unei sărmane profesoare de franceză când o anunță că deocamdată nu îi poate plăti lecțiile. Personajul rătăcește printr-un labirint („Sunt propriul meu Minotaur”), unde se va lovi de o sârmă electrică și
COLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286330_a_287659]
-
nu-i inhibă - dar au față de el o atitudine critică sau de suspiciune și pot fi ușor dezamăgiți - încrezători, nu sunt totuși fideli. Boala este, pentru sentimentali, un eveniment grav. Se autoobservă, își expun detaliat suferințele; rețin date utile în anamneză și documente privind bolile din trecut. Sentimentalii au mai multă încredere în medic decât în medicină și n-au încredere în propria lor soartă („resemnare prezumtivă”, La Senne). Acceptă terapeutica (oricât ar fi de penibilă) fără opoziții - dar și ei
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
-și dea importanță și să se afirme; prezintă teatralism cu note de inautenticitate uneori ușor de depistat, se autolaudă sau se autocompătimește, este patetic; plin de fantezie, uneori mincinos, lipsit de autocritică, obligă la rezerve față de declarațiile sale (atenție la anamneză!). Refularea se poate manifesta și în sectorul fizic: istericul poate avea anestezii paradoxale, poate înghiți obiecte dure, eliminând refluxul de vomă altfel obligatoriu. Sunt bine cunoscute leșinul isteric, refugiul În boală, obținerea de avantaje cu ajutorul bolii. Firea demonstrativă trăiește mai
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
Este aderent la concret, la opinia colectivității. Încrederea îi este câștigată ușor (uneori prea ușor); dispus să dea informații, extravertitul este influențabil, sugestibil, tinde să răspundă în acord cu felul în care i-a fost pusă întrebarea (element important în anamneză!). Acceptă fără rezervă prescripțiile și sfaturile. 12. Firea introvertită, dimpotrivă, interpune între el și realitate (între el și ceilalți) o atitudine proprie, idei personale. Introvertitul își trăiește mai mult reprezentările decât percepțiile. Evenimentele exterioare au, pentru el, mai puțină însemnătate
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
eronat prin examene ulterioare complementare. Cauzele psihologice ale erorii de diagnostic au două surse: bolnavul și medicul. Erorile de diagnostic datorate medicului: -ignoranța -timpul necesar - medicul este grăbit, examinează în fugă, nu gândește suficient, este obosit -subiectivismul - subaprecierea datelor de anamneză, în informațiile furnizate de alte mijloace de investigație, încrederea exagerată în propriile simțuri -gândirea nedialectică - nu vede în spatele simptomelor interdependența lor, legătura cauză efect. Nu ține seama de faptul că același simptom diferă în funcție de momentul evolutiv al bolii. I. Gora
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
prezența bolii sau/și de gravitatea ei), cât și speranța că medicul i-o poate trata eficace. Medicul trebuie de la început să-l asigure pe bolnav, să-i creeze o atmosferă de destindere și încredere, imediat ce simte „nota emoțională” a anamnezei. Anumiți bolnavi, - printr-un fel de antrenament - datorită deselor frecventări a cabinetelor medicale au pierdut emotivitatea primelor contacte, având aerul că vor să domine ei contactul cu medicul și manifestă o oarecare agresivitate împotriva oricărei tentative de pătrundere indiscretă în
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
o deplină încredere în posibilitățile de vindecare pe care le are medicul și totodată prilejul realizării unui eficient catharsis emoțional. Desigur că cele de mai sus nu pot fi realizate în situația în care medicul trimite pe altcineva să ia anamneza bolnavului. “Savoir dialoguer = savoir écouter” scrie Pomerleau, rezumând atitudinea pe care trebuie s-o aibă medicul în convorbirea cu bolnavul. Pe lângă aceasta îndatorire mai aproape de obligațiile sale profesionale (putând avea consecințe diagnostice fructuoase), medicul trebuie să fie capabil de o
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
de lungă durată, în cadrul ei veleitățile de comunicare sunt cele mai solicitate. De asemenea medicul stomatolog trebuie să aibă cunoștințe de psihologia vârstelor. Din informațiile prezentate până acum se reliefează câteva aspecte specifice asistenței medicale stomatologice. 1. Timpul redus rezervat anamnezei și, deci posibilităților de comunicare dintre medic și pacient. Pacientul trebuind să fie rapid evaluat din punctul de vedere al tipului de personalitate, al disponibilităților sale de cooperare, dar și al pragului său de apariție a durerii (element central în
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
însoțește cu o anume lipsă de rigoare (lipsă care e de recunoscut, în chip fatal, în tipurile de limbaj). Pseudomoralismul lui Pausanias, erotica biocosmică a lui Eryximachos și antropologia fantastică a lui Aristofan dau treptele urcușului (și al katabasei, prin anamneză) erosului demistificat. Mai e o treaptă însă, cea a lui Agathon, și nu cea din urmă; e. discursul lui Agathon. E ultimul dintre „discursurile martor” și închide, la prima vedere, un cerc. Platon pare să revină, prin Agathon, la Phaidros
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Nomoi, propune sancțiuni față cu habitudinile insuficient raționale practicate de spartani și cretani (adică tocmai de aceia pe care Platon îi considera, înainte vreme, exemplari și, ca atare, de urmat!). E un Platon pe dos în Nomoi, unul pe care anamneza imanentă îl pune în postura lui Eulathos: poate să fie respectat, dar nu poate să fie și iubit. Senzația mea este că Legile distrug exact ceea ce Platon își propusese să construiască sau, mai exact, prea târziu să construiască. Propune ca
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
absolută. Imago-ul politic este o „icoană” (instaurativă de sens) și se deosebește radical de simpla imagine. Imaginea este putere și sens pentru că poate trimite la un indicibil aflat literalmente dincolo de ea. (Edificatoare în acest sens este definirea icoanei ca anamneză de către cel de-al VII-lea Conciliu Ecumenic de la Niceea din 784). Există voci care acuză un anume iconoclasm la Platon, invocând pretinsele sale rezerve față de arta „liberală”. Este o bună ocazie pentru noi să reiterăm aici faptul că, în
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
altul. De asemenea, coeficientul de inteligență obținut la un astfel de test nu trebuie niciodată folosit drept criteriu unic pentru a orienta un copil către un program de educație specială, de exemplu, el trebuind să fie corelat cu alte date (anamneza, caracterizările făcute de părinți și profesori, alte teste sau instrumente psihologice). 3. Aptitudinile de grup și aptitudinile complexetc "3. Aptitudinile de grup [i aptitudinile complexe" Deși existența unor aptitudini de grup, care ar favoriza realizarea unui număr mai mare de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
care poate permite identificarea caracteristicilor fundamentale și diferențierea acestora. Pe lângă posibilitatea unei cunoașteri empirice, realizată în timpul activităților cotidiene, utilizându-se observații implicite și limbajul comun, există și o cunoaștere sistematică, realizată cu mijloace științifice, mult mai obiective (observație explicită, convorbirea, anamneza, ancheta, chestionarul, testele etc.). Cunoașterea elevului trebuie să se realizeze urmărindu-se atât evoluția sa în timp, cât și nivelul de reprezentare a caracteristicilor sale la un moment dat. În primul caz organizarea investigației se va realiza folosindu-se metoda
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
valorii acestora să fie realizată de specialiști. Elevii vor cauta să facă o bună impresie profesorilor, așa încât valoarea răspunsurilor este îndoielnică. Din această cauză, în școală profesorii vor utiliza metoda convorbirii pentru a colecta date prin autoraportare. Metoda biografică sau anamneza constă în analiza datelor privind trecutul unei persoane și a modului ei actual de existență. Metoda poate fi utilizată cu succes în cunoașterea psihologică a elevilor, fiind o radiografie a dezvoltării psihice a copilului, în care sunt evidențiate cele mai
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
atmosfera familială, antecedente fiziologice ale copilului (naștere, alimentație, dezvoltare psihomotorie, boli etc.), studiul cronologic al vieții (comportarea în familie, școală, bilanțul achizițiilor școlare, preocupările din timpul liber etc.). Pentru a se evita omisiunile, a apărut necesitatea elaborării unui ghid de anamneză care să indice toate datele care trebuie cunoscute pentru a ne forma o imagine cât mai completă asupra subiectului 3. Problema centrală a metodei biografice nu este obținerea datelor, ci interpretarea acestora. Psihanaliza, în încercarea de a interveni în ajutorul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cunoscute pentru a ne forma o imagine cât mai completă asupra subiectului 3. Problema centrală a metodei biografice nu este obținerea datelor, ci interpretarea acestora. Psihanaliza, în încercarea de a interveni în ajutorul individului prin reconstituirea trecutului său, apelează la anamneză; însă interpretările sale sunt reducționiste, oferind explicații numai prin prisma unor conflicte de natură sexuală. Au existat și alte încercări de valorificare a datelor anamnezei, însă un model sistematic de interpretare este realizat de profesorul german H. Thomae. Acesta schițează
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Psihanaliza, în încercarea de a interveni în ajutorul individului prin reconstituirea trecutului său, apelează la anamneză; însă interpretările sale sunt reducționiste, oferind explicații numai prin prisma unor conflicte de natură sexuală. Au existat și alte încercări de valorificare a datelor anamnezei, însă un model sistematic de interpretare este realizat de profesorul german H. Thomae. Acesta schițează 29 de categorii care pot fi utilizate în analiza materialului biografic, printre care: categorii formale (referitoare la forma exterioară a comportamentului), categorii cognitive (care se
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
prin diverse metode calitative, cele mai întâlnite fiind analiza de conținut și cea de tip fenomenologic. Cu siguranță cele cinci tehnici prezentate nu epuizează totalitatea modalităților de examinare psihologică. Între alte tehnici de examinare și investigare psihologică putem aminti convorbirea, anamneza, simulările experimentale etc. Este important însă să diferențiem între examinarea psihologică și aprecierea performanțelor. Ultimul aspect va fi detaliat în capitolul următor, deși diferențele principale dintre cele două activități evaluative vor fi sintetizate în tabelul 5.5. În sfârșit, o
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
tradiția hermeneutică, O, 1993, 9; Simona Sora, Logica lui „hop-de-o parte”, RL, 1993, 17; Elisabeta Lăsconi, „Literatura de sertar” și criticul-„sacerdot”, CC, 1993, 5-6; Simona Sora, Ravagiile bunului-simț, RL, 1993, 27; George, Sfârșitul, IV, 102-112; Dan Stanca, Sacrificiu și anamneză, VR, 1994, 3-4; Simbolologul Vasile Lovinescu, CC, 1994, 9-11 (semnează Eugen Simion, Valeriu Cristea, Florin Mihăescu, Roxana Cristian, Radu Vasiliu, Silvia Chițimia, Jana Morărescu, Alunița Cofan și Dan Stanca); Ștefan Borbély, Un ezoteric: Vasile Lovinescu, APF, 1995, 3-4; Dan Stanca
LOVINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287855_a_289184]
-
care mă plimb singurel." Justițiar-caricatural uneori, limbajul sugerează nu numai "sila și greața", ci și un fel de vitriolantă vendetă literară prin care se poate detașa poeta de obsedanții demoni mărunți. "Vivandiera" veștejește crunt o mercenară locală aservită stăpânirii. O anamneză poetică a tinereții proiectelor, singulară și înfiorată în economia cărții, este "Singură printre barbari", titlu ce restituie el însuși profilul unei poete. Steaua lui Ion, Ed. MJM, Craiova, 1999, 24 p. text efectiv.
Sarcasm pedepsitor by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17142_a_18467]