316 matches
-
de acele țipete, a intrat în birou și i s-a recomandat sever femeii, cu numele și gradul. Am scăpat nu pentru că femeia s-a liniștit, ci fiindcă acuzele au fost...transferate asupra generalului. Cu o virulență mult sporită, întrucât „anchetata” era acum convinsă că acesta fusese autorul internării. Și nu știu dacă era departe de adevăr. Se înțelege că nu am reușit să aflu nimic din această așa-zisă anchetă, iar femeia, autoare clară a infracțiunii de ultraj, a plecat
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
de oricine, pentru a executa apoi, fără șovăire, ordinele pe care le primeau? Exista câte o mantră comună fiecărei categorii socio-profesionale, care să fie determinată, la un moment dat, să acționeze într-o anumită direcție? După îndelungi discuții, principalul meu anchetat - gazda ședințelor de meditație - mi-a destăinuit mantra primită, dar numai după ce am convenit să nu o pronunțe, ci doar să o scrie în declarație. Desigur, nu am avut o clipă convingerea că mi-a dezvăluit-o pe cea adevărată
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
Bineînțeles, nu știam nimic. Așadar, domul Nicolae Radu a început să vorbească, iar eu îl ascultam aparent liniștit, dar invadat de gânduri contradictorii, printre care se insinua tot mai perfid ideea că inculpatul minte. Idee la fel de periculoasă ca și atunci când anchetatul minte, iar anchetatorul crede că spune adevărul. Fără îndoială că, dacă nu sar fi petrecut evenimentele din decembrie 1989, nici acum nu aș ști dacă Nicolae Radu a spus atunci adevărul sau, dimpotrivă, a mințit. Totul a început - aveam să
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
și căzuse jos, jos de tot, mai jos decît oricare dintre noi. La un anume caz, a ajuns În situația neplăcută de a determina o clientă să se sinucidă. Parcă Îi făcea plăcere să-și trădeze clientul vînzînd informația persoanei anchetate. După părerea lui, Într-o astfel de situație, ambele părți erau vinovate și trebuiau să plătească. Era șmecher, Însă cunoștea și regulile. De fapt nici o trădare n-a ieșit vreodată la iveală și nici nu și-a atras asupră-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
Ceasul de pe perete mă anunța că e ora unu dimineața. RAPORT 13 februarie, ora 10.20. Trecînd pe la bibliotecă, am studiat un rezumat de presă. Iată la ce concluzii am ajuns : Zile ploioase pînă la data de 4 august. Persoana anchetată a dispărut pe 28-29 iulie. Conform buletinului meteorologic, pe data de 28 iulie s-au semnalat doar Înnorări accentuate și numai spre seară averse de ploaie. Deci ultima zi În care și-a folosit pelerina de ploaie a fost 29
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
R.P.R., fapt pentru care ancheta revine și îți poruncește: arată adevărul ! — Arătând mai sus că n-am desfășurat nici un fel de activitate dușmănoasă regimului din R.P.R. eu am declarat adevărul, și-a susținut punctul de vedere cel interogat. Cum omul anchetat, i se părea ofițerului un bătrânel mai mult dezorientat și speriat decât un personaj periculos ordinii sociale, cu experiența pe care o avea în astfel de cazuri, l-a făcut pe poet, încet-încet, să admită și să consemneze: „Recunosc că
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
muzică din pruncie. Muzică bisericească (mă lua tata deseori la slujbă, cu frații, cu vecinii). Muzică populară. Bunicul prisecar, vânător, apicultor cânta mirabil la... frunză. Mama ne sfâșia inima, rostindu-și prăbușirea, când tatăl era luat pe sus de acasă, anchetat sau internat în Spitalul de psihiatrie (anii '50)... Ascultam, mai târziu, muzică la radio. În anii '60, când lumea românească se mai dezmeticise, tata voia să învăț vioara! Deprinsesem ceva acordeon de la fratele mai mare. Ascult muzică, mai ales simfonică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
pentru un procuror onest, dar destul de izolat, era imposibil să cerceteze aceste afaceri. Totul a fost posibil însă undeva pe la sfârșitul anilor ’90, când banca a intrat în faliment și au început investigațiile judecătorilor de instrucție francezi și elvețieni. Erau anchetate persoanele care au condus banca în acești ani, Sever Mureșan, Sima și Hosu, pentru spălare de bani. Judecătorii elvețieni și magistrații francezi ne-au cerut sprijin în realizarea comisiilor rogatorii. Ei știau ce anume căutau, dar ancheta în România trebuia
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
a scăpat de corupție. Am găsit-o în învățământ, în justiție, în politică, în autorități locale, în alte instituții ale statului. — Șocant a fost când au început să pice chiar cei chemați să aplice legea, șefi de parchete, ofițeri SRI anchetați, judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Atenție, nu judecători obișnuiți, ci judecători supremi. Ce e în mintea acestor oameni? — Corupția în magistratură și în instituțiile de aplicare a legii e un capitol oarecum distinct, pe care l-am
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
al consecințelor. Marea realizare este că am format, alături de acești procurori, o instituție performantă și separată de in fluențele politice. — Dacă Președintele Traian Băsescu nu ar fi fost apărat de imunitate pe durata mandatului, ați fi avut o problemă să anchetați cazurile semnalate în presă, Mihăileanu fiind cel mai des invocat? — Să fim exacți. Dosarul Mihăileanu nu a fost la DNA, ci la Parchetul General. La DNA era dosarul cunoscut sub numele de Flota. După cum știți, în acest dosar s-a
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
ambițios. Buzz se gândi la Danny ca la un puști care trecuse de la mașini la oameni într-un moment nefericit, căutase un „DE CE?” într-un râu de căcat, găsise cel mai prost răspuns care putea veni de la cele două cazuri anchetate și murise pentru că nu fusese în stare să se mintă pe el însuși. Daniel Thomas Upshaw, 1922-1950. Poponar. Turner Prescott Meeks, 1906-? Mare pleașcă - fiindcă puștiul nu reușise să reziste. „Chestia” nu putea fi altceva. Danny Upshaw nu-l ucisese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
2003) <footnote Svensson, J. (2003), “Who Must Pay Bribes and How Much? Evidence from a Cross Section of Firms”, Quarterly Journal of Economics, Vol. CXVIII (February), p. 227. footnote>, care combină un studiu de antrepriză cu informațiile financiare de la firmele anchetate, pentru a arăta că autoritățile publice, prin extragerea mitelor de la firme, se comportă ca discriminatori de preț (printre firmele cu diferite abilități de plată) și că prețurile serviciilor publice sunt în parte determinate pentru a extrage mitele. Concluzii Corupția este
Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
fapte și să lăsăm paranoia deoparte. Fapt e că DNA are atât de multe cazuri trimise în instanță, încât s-ar observa imediat dacă ar „vâna“ numai oameni de la opoziție, și nu este cazul. Din zece primari de mari orașe anchetați anul trecut, șase erau de la PDL, aflat atunci la putere. Daniel Morar explică în interviul din această carte că există un anumit ciclu de pregătire a dosarelor care face ca la schimbarea puterii să ai pentru o perioadă mai mulți
Eu votez DNA!De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
minte să fi avut cazuri de corupție atunci? — Nici vorbă. Oricum, la nivelul Parchetului local nu se instrumentau cazuri de corupție la acea vreme, competența aparținea parchetelor de pe lângă tribunale, parchetelor de pe lângă curțile de apel sau Parchetului General, în funcție de calitatea persoanei anchetate. — Și când ați ajuns la DNA? — Pe 1 ianuarie 2006. Am participat la interviul din sesiunea noiembrie 2005 și am fost numit începând cu ianuarie 2006. Am lucrat doi ani la București, apoi, fiind din zonă, am vrut să mă
Eu votez DNA!De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
de putere. De fapt, Mani Pulite a vizat corupția politică: finanțarea partidelor, mita mascată, fondurile speciale pentru cumpărarea politicienilor, dubla contabilitate, chestiuni de acest fel care au reușit să dărâme un sistem politic. Cifrele sunt amețitoare: douăsprezece mii de persoane anchetate, cinci prim-miniștri acuzați, trei condamnați. Partidul Demo crat-Creștin, Partidul Republican și Partidul Liberal s-au prăbușit, altele au fost forțate să se reorganizeze. Și totuși, Mani Pulite n-a semănat nici cu serialul Caracatița, nici cu Frăția Inelului. În
Eu votez DNA!De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
Argeș. Acesta este un fapt, a spune că toți sunt la fel înseamnă a juca un apolitism care nu ne ajută cu nimic. Ar trebui să facem presiuni asupra partidelor noastre ca măcar acest prim-pas - nepro tejarea mem brilor anchetați - să-l facă toate. Unde sunt totuși aproximativ la fel aceste partide e în promovarea unor poziții pro-active de limitare a corupției. Evident că prin partide se știe cine sunt oamenii cu șpăgile, cine strânge banii ilegali pentru campanii elec
Eu votez DNA!De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
de răspundere le gile privind conflictele de interese, cum a făcut în 2003, la presiunea UE? La asta asistăm în România din ultimul deceniu, la un conflict civil provocat de ruperea pactului vechi cu elita politică: „noi nu suntem niciodată anchetați“. Schimbarea radicală a sorților a venit după 2005. Monica Macovei a rupt acest pact, de aceea e atât de nepopulară printre politicienii din România. Traian Băsescu i-a ținut spatele - nu știm cât de sincer, dar a făcut-o. Macovei
Eu votez DNA!De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
Hai dă-mă dreacu' că sunt afurisit! Ha-ha-ha! Nu pe bune, nu-l vreau mort pe Spurcat, îl vreau cât mai mult în viață și cu simțurile cât mai vii. Asta pentru că trebuie să dea seamă. Vreau să-l văd anchetat! Vreau să-l văd cu venele umflate în creier. Vreau să-l văd la procese, vreau să-l văd dând declarații de presă despre răii de la USL, care mint boborul cu tembelizioru' și care manevrează serviciile de informații împotriva lui
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Mergi să bei un țoi de rachiu cu mine? Nuuu! Dacă mă vede cineva și mă spune că beau cu dușmanul poporului? O pățesc rău de tot... De unde până unde sunt eu „dușmanul poporului” măi Cotârlă? Așa le spune celor anchetați... Da’ îi bine că ai scăpat. Atunci poate treci cândva pe la mine, să te omenesc cu un pahar. Nu-ți făgăduiesc, dar poate oi trece într-o zi. -Te aștept, Cotârlă. La crâșma lui Prispă, la acel ceas nu era
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
de bine, ca și cum rostindu-l a-i fi săvîrșit o nelegiuire. Mai mult chiar, lăudînd trecutul fie și În cel mai nevinovat mod, lucruri din domeniul public ce nu mai prezentau vreo importanță, afișînd Însă o nostalgie oarecare, puteai fi anchetat sau arestat, că nu te mai vedea nimeni luni sau ani de zile. Frica era Împămîntenită. Puterea Își realizase țelul, un popor Întreg ținut În Înfricoșare, rodul unei dictaturi de un tip nemaiîntîlnit. Anul 1965 adusese impresia unei schimbări În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
vecini pe Platamonu, deși Grigore crezuse că ar fi fost delicat, de vreme ce e arendașul Nadinei și al lui Gogu, și nici pe Cosma Buruiană, căruia încă nu-i iertase minciuna cu furtul, oricât arendașul, ca să-l îmbuneze, răsplătise pe țăranii anchetați și bătuți de pomană cu câte un sac de porumb. Pe la șapte seara, sosiră, ultimii, prefectul Andrei Boerescu și generalul Dadarlat, amândoi cu nevestele, venind direct de la Pitești și urmând să plece pe urmă de aici fiecare la moșia lui
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
sociale, eșantionul a fost redresat pentru a asigura paritatea la nivelul variabilei ZEP, atât în 1995, cât și în 2003. Acest eșantion cuprinde 49% băieți și 51% fete, cu vârste între 11 și 17 ani. Din eșantion sunt excluse școlile anchetate în 1998-1999, care erau aproape toate sensibile (le vom folosi doar pentru evoluția acestui tip de școli). Comparația se face așadar între două eșantioane echilibrate din 1995 și 2003. Eșantionul este reprezentativ pentru sex, vîrstă, repartizarea pe clase. El include
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sociologice ale celor anchetați și care vor folosi drept variabile explicative ale valorilor. Acest demers trebuie să fie exhaustiv, căci, dacă uităm unul din factori, după terminarea anchetei va fi prea tîrziu să reparăm ceva. Testele îi invită pe cei anchetați să aleagă din listele de valori elaborate în prealabil, pentru a le diagnostica apoi sistemul de valori. Rokeach (1973), spre exemplu, a prezentat 18 va-lori terminale (stări preferate de viață, ca dragostea, cu componenta ei spirituală și sexuală, familia
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
vor fi tipărite. Istoria cercetării sociale empirice care se bazează pe ajutorul observatorului individual este plină de exemple de persoane indignate (Barnes 1980:70-72). Pe acest fond de relații ambigue între cei mai binevoitori anchetatori și cele mai cooperante persoane anchetate, cercetarea socială are și acte de înșelătorie intenționată. Cei care furnizează informațiile îi pot minți pe cercetători, iar cercetătorii, la rîndul lor, pe aceștia. Dacă există încredere reciprocă, atunci ei pot minți pentru a se proteja unii pe ceilalți, pe
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
atenție deosebită minciunilor spuse de persoanele chestionate. Discutînd despre modul în care se realizează investigațiile etnografice (Griaule 1957:56-61), el detaliază diferite tipuri de minciuni la care se poate aștepta cercetătorul (Clifford 1983: 137). Pentru Griaule, minciunile spuse de persoanele anchetate sînt obstacole în calea căutării adevărului, încît pentru el o situație "ideală" ar fi aceea în care cei chestionați ar putea fi manipulați în așa fel încît să spună adevărul. Atitudinea pozitivistă pe care Griaule și majoritatea antropologilor sociali ai
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]