345 matches
-
Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), soc ("Sambucus L.") sau cununiță ("Spiraea chamaedryfolia"). La nivelul ierburilor vegetează rarități floristice cu specii de: colilie ("Stipa pulcherrima"), ciuboțica cucului de munte ("Primula elatior"), coada-iepurelui ("Sesleria rigida"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica" - plantă endemică), floarea-paștelui ("Anemone nemorosa"), lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), nemțișor de stâncă ("Consolida regalis"), obsigă ("Bromus barcensis"), omag galben ("Aconitum anthora"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), zambilă sălbatică ("Hyacinthella leucophaea"), piperul-lupului ("Asarum europaeum"), flămânzică ("Draba nemerosa"), clopoțel de munte ("Campanula carpatica"), vinariță ("Asperula odorata"), steliță vânătă
Tâmpa () [Corola-website/Science/303239_a_304568]
-
carthusianorum"), galbinele ("Lysimachia punctata"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), crin de pădure ("Lilium martagon"), siminic ("Antennaria dioica"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr ("Scorzonera roșea"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum") sau pâștița ("Anemone nemerosa"). Fauna rezervației este una diversificata și bine reprezentată de mai multe specii (unele aflate pe lista roșie a IUCN) de mamifere, păsări, reptile sau amfibieni (cerb, căprioara, lup cenușiu, mistreț, vulpe, râs, acvila de munte, acvila țipătoare mică, cristel
Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/303376_a_304705]
-
sunt toxice în stare verde (excepție fiind R.. ficaria, ale cărei frunze pot fi utilizate primăvara, ca salată verde). Sunt utilizate în medicina populară pentru tratamente antispastice, în bronșite, tuse convulsivă, iar ca uz extem în reumatism, nevralgii, gută. Genul Anemone prezintă tepale albe sau galbene, iar stilele carpelelor nu se alungesc la fructificare (ca la genul Pulsatilla). De pe rizom se formează o frunză trisectată, iar la baza florii se află un involucru din trei bractee trisectate. A. nemorosa L. (floarea
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
Ranunculaceae. le au o arie largă de răspândire în emisfera nordică, dar pot fi întâlnite și în zonele răcoroase sau în pădurile din emisfera sudică. Sunt înrudite cu genurile Pulsatilla și Hepatică, de aceea unii botaniști le includ în genul Anemone. Denumirea anemone derivă din cuvântul grecesc anemos (Άνεμος), care înseamnă vânt. În mitologia greacă, anemonele roșii ("A. coronaria") simbolizează picăturile sângelui vărsat de Adonis la moartea sa. Anemonele sunt plante erbacee, perene cu frunze radicale și cu flori mari, asemănătoare
Anemone () [Corola-website/Science/303518_a_304847]
-
au o arie largă de răspândire în emisfera nordică, dar pot fi întâlnite și în zonele răcoroase sau în pădurile din emisfera sudică. Sunt înrudite cu genurile Pulsatilla și Hepatică, de aceea unii botaniști le includ în genul Anemone. Denumirea anemone derivă din cuvântul grecesc anemos (Άνεμος), care înseamnă vânt. În mitologia greacă, anemonele roșii ("A. coronaria") simbolizează picăturile sângelui vărsat de Adonis la moartea sa. Anemonele sunt plante erbacee, perene cu frunze radicale și cu flori mari, asemănătoare macului, de
Anemone () [Corola-website/Science/303518_a_304847]
-
și în zonele răcoroase sau în pădurile din emisfera sudică. Sunt înrudite cu genurile Pulsatilla și Hepatică, de aceea unii botaniști le includ în genul Anemone. Denumirea anemone derivă din cuvântul grecesc anemos (Άνεμος), care înseamnă vânt. În mitologia greacă, anemonele roșii ("A. coronaria") simbolizează picăturile sângelui vărsat de Adonis la moartea sa. Anemonele sunt plante erbacee, perene cu frunze radicale și cu flori mari, asemănătoare macului, de diferite culori, care înfloresc de obicei primăvară. Crește în floră spontană sau cultivata
Anemone () [Corola-website/Science/303518_a_304847]
-
genurile Pulsatilla și Hepatică, de aceea unii botaniști le includ în genul Anemone. Denumirea anemone derivă din cuvântul grecesc anemos (Άνεμος), care înseamnă vânt. În mitologia greacă, anemonele roșii ("A. coronaria") simbolizează picăturile sângelui vărsat de Adonis la moartea sa. Anemonele sunt plante erbacee, perene cu frunze radicale și cu flori mari, asemănătoare macului, de diferite culori, care înfloresc de obicei primăvară. Crește în floră spontană sau cultivata că plantă decorativă. Din multiudinea speciilor de anemone, cea mai cunoscută este "A
Anemone () [Corola-website/Science/303518_a_304847]
-
de Adonis la moartea sa. Anemonele sunt plante erbacee, perene cu frunze radicale și cu flori mari, asemănătoare macului, de diferite culori, care înfloresc de obicei primăvară. Crește în floră spontană sau cultivata că plantă decorativă. Din multiudinea speciilor de anemone, cea mai cunoscută este "A. coronaria". "A. coronaria" este o plantă tuberculata care are o rozeta de frunze pețiolate de culoare verde intens, asemănătoare frunzelor de pătrunjel, tulpinile lungi de 15 -20 cm au în vârf o floare mare de
Anemone () [Corola-website/Science/303518_a_304847]
-
diverse culori și cu multe stamine. Culorile cel mai des întâlnite sunt: roșu, albastru, roz, violet sau alb. Există de asemenea varietăți cu floarea dublă, ale căror stamine din centru au fost înlocuite de un smoc de petale înguste. Genul Anemone cuprinde aproximativ 120 de specii printre care: Pot fi înmulțite ușor prin semințe sau prin diviziunea rădăcinilor tuberculi. Plantă are nevoie de sol reavăn, bogat în humus și drenat, si este sensibilă la exces de umezeală și la temperaturi scăzute
Anemone () [Corola-website/Science/303518_a_304847]
-
din pământ, iar depopzitarea se face în încăperi uscate și răcoroase. Ca plante tăiate au o durată de viață relativ scurtă, datorită intolerantei la căldură. De asemenea, de evitat este amestecul cu narcise, deoarece substanțele eliminate de narcise sunt dăunătoare anemonelor. Speciile de anemone sunt uneori atacate de omizi. Frecvent la anemone apar pătarea frunzelor și făinarea. Decorativ Adaugă un plus de grație și frumusețe aranjamentelor florale de primăvară, datorită culorilor vibranțe. Artă Sursă de inspirație pentru pictorul Ștefan Luchian (1868-1916
Anemone () [Corola-website/Science/303518_a_304847]
-
depopzitarea se face în încăperi uscate și răcoroase. Ca plante tăiate au o durată de viață relativ scurtă, datorită intolerantei la căldură. De asemenea, de evitat este amestecul cu narcise, deoarece substanțele eliminate de narcise sunt dăunătoare anemonelor. Speciile de anemone sunt uneori atacate de omizi. Frecvent la anemone apar pătarea frunzelor și făinarea. Decorativ Adaugă un plus de grație și frumusețe aranjamentelor florale de primăvară, datorită culorilor vibranțe. Artă Sursă de inspirație pentru pictorul Ștefan Luchian (1868-1916), anemonele au fost
Anemone () [Corola-website/Science/303518_a_304847]
-
Ca plante tăiate au o durată de viață relativ scurtă, datorită intolerantei la căldură. De asemenea, de evitat este amestecul cu narcise, deoarece substanțele eliminate de narcise sunt dăunătoare anemonelor. Speciile de anemone sunt uneori atacate de omizi. Frecvent la anemone apar pătarea frunzelor și făinarea. Decorativ Adaugă un plus de grație și frumusețe aranjamentelor florale de primăvară, datorită culorilor vibranțe. Artă Sursă de inspirație pentru pictorul Ștefan Luchian (1868-1916), anemonele au fost imortalizate în una dintre capodoperele sale, "Anemone" (1908
Anemone () [Corola-website/Science/303518_a_304847]
-
Speciile de anemone sunt uneori atacate de omizi. Frecvent la anemone apar pătarea frunzelor și făinarea. Decorativ Adaugă un plus de grație și frumusețe aranjamentelor florale de primăvară, datorită culorilor vibranțe. Artă Sursă de inspirație pentru pictorul Ștefan Luchian (1868-1916), anemonele au fost imortalizate în una dintre capodoperele sale, "Anemone" (1908) - Galeria Națională, București.
Anemone () [Corola-website/Science/303518_a_304847]
-
la anemone apar pătarea frunzelor și făinarea. Decorativ Adaugă un plus de grație și frumusețe aranjamentelor florale de primăvară, datorită culorilor vibranțe. Artă Sursă de inspirație pentru pictorul Ștefan Luchian (1868-1916), anemonele au fost imortalizate în una dintre capodoperele sale, "Anemone" (1908) - Galeria Națională, București.
Anemone () [Corola-website/Science/303518_a_304847]
-
externi. La "Neue Literatur" au lucrat: Emmerich Stoffel (redactor șef 1957-1984), Arnold Hauser (redactor șef adj. 1960-1984, redactor șef 1985-1988), Claus Stephani (redactor 1967-1984, 1985-1990 redactor-șef adjunct). Ca redactori au lucrat: Paul Schuster, Dieter Schlesak (1959 - 1969), Helga Reiter, Anemone Latzina, Gerhardt Csejka, Elisabeth Axmann, Christa Richter, Herbert Gruenwald, Horst Samson (1984 - 1987), Grete Tartler (1987-1991), Helmut Britz (1985-1993), care din 1990 a fost redactor-șef. După ce a emigrat în Germania (1986), Gerhardt Csejka, fost redactor al revistei Neue Literatur
Neue Literatur () [Corola-website/Science/312590_a_313919]
-
Chiajna”, toate realizate în culori pastelate ce absorb lumina albăstruie a cerului, dar fără ca forma să se piardă sunt capodopere ale genului. Luchian acordă un loc important în arta sa și florilor, dându-le viață și strălucire în lucrări precum: „Anemone”, „Cascada tăcută a culorilor”, „Scara cu flori”. O dată cu realizarea compoziției „Lăutul”, Luchian marchează o nouă etapă în pictura românească. A pictat și autoportrete dar cel mai celebru este cel intitulat „Un zugrav”, acesta impresionând prin patetismul său. În perioada interbelică
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
Orchis militaris"), angelică ("Angelica archangelica"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), năpraznică ("Geranium robertianum"), rușuliță ("Hieradum aurantiacum"), fierea pământului ("Marchantia polymorpha"), colțișor ("Dentaria bulbifera"), talpa ursului ("Heracleum palmatum"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), măzăriche ("Anthyllis montana"), păștiță ("Anemone nemorosa"), oiță ("Anemone narcissiflora"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), margaretă ("Leucanthemum vulgare") sau brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"). Fauna este una diversificată și bine reprezentată de mamifere, păsări, pești, reptile, și amfibieni (unele aflate pe lista roșie a IUCN), cu specii de
Ineu - Lala () [Corola-website/Science/311375_a_312704]
-
Angelica archangelica"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), năpraznică ("Geranium robertianum"), rușuliță ("Hieradum aurantiacum"), fierea pământului ("Marchantia polymorpha"), colțișor ("Dentaria bulbifera"), talpa ursului ("Heracleum palmatum"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), măzăriche ("Anthyllis montana"), păștiță ("Anemone nemorosa"), oiță ("Anemone narcissiflora"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), margaretă ("Leucanthemum vulgare") sau brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"). Fauna este una diversificată și bine reprezentată de mamifere, păsări, pești, reptile, și amfibieni (unele aflate pe lista roșie a IUCN), cu specii de: cerb ("Cervus elaphus
Ineu - Lala () [Corola-website/Science/311375_a_312704]
-
de fauna și floră sălbatică). Printre speciile de plantele semnalate în arealul Măgurii Priei se află: laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), pătlagina ("Plantago major"), clopoțel ("Campanula serrata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenei ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorele ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), leurda
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"), afin ("Vaccinium myrtillus"), zmeur ("Rubus idaeus"); Ierburi și flori: ghințura galbenă ("Gențiana lutea" ), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), clopoțel ("Campanula serrata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), frigare ("Geranium palustre"), floarea Paștelui ("Anemone nemerosa"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), breabăn ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorele ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), leurda ("Allium ursinum"), brândușa
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
al sistemului imunitar. În 1882 renunță la funcția sa de la Universitatea din Odessa și pune bazele unui laborator în Messina pentru a studia embriologia comparată, unde descoperă fagocitoza, în urma experiențelor efectuate pe larvele stelelor de mare. În țesutul intestinului unei anemone de mare, descoperă celule care secretă un colorant ciudat. Mecinikv își dă seama că este vorba de lupta împotriva agentului patogen. Propune introduce termenul de "macrofage" pentru celulele care le distrug pe cele străine ce patrund în organism și de
Ilia Ilici Mecinikov () [Corola-website/Science/313150_a_314479]
-
de candidați a intrat a cincea, și a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică în anul 1980. În anul întâi a fost distribuită în rolul Tillie din spectacolul jucat pe scena Teatrului Mic din capitală, "Efectul razelor gama asupra anemonelor", difuzat și la televiziune. De la absolvire a continuat să joace la acest teatru, până azi. A dat viață unor personaje ca Tereza din "Lecția de engleză" de Natașa Tanska, Fata lui Niță, A doua matracucă în "Niște țărani" de Dinu
Rodica Negrea () [Corola-website/Science/314666_a_315995]
-
lista roșie a IUCN), printre care: brie ("Athamanta turbith ssp. hungarica"), angelica ("Angelica archangelica"), ștevie de munte ("Astrantia major"), piperul-lupului ("Asarum europaeum"), arnica ("Arnica montană"), floare-de-perină ("Anthemis tinctoria ssp. fussii"), ciucușoară-de-munte ("Alyssum montanum ssp. montanum"), strugurii ursului ("Arctostaphylos uva-ursi"), pâștița ("Anemone nemorosa"), floarea-paștelui ("Anemone ranunculoides"), laptele-stâncii ("Androsace chamaejasme"), omag galben ("Aconitum anthora"), omag (cu specii de: "Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum" și "Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum"), obsiga ("Bromus riparius ssp. barcensis"), părăluțe ("Bellis perennis"), albăstreaua de munte ("Centaurea pinnatifida"), pesmă ("Centaurea atropurpurea
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
IUCN), printre care: brie ("Athamanta turbith ssp. hungarica"), angelica ("Angelica archangelica"), ștevie de munte ("Astrantia major"), piperul-lupului ("Asarum europaeum"), arnica ("Arnica montană"), floare-de-perină ("Anthemis tinctoria ssp. fussii"), ciucușoară-de-munte ("Alyssum montanum ssp. montanum"), strugurii ursului ("Arctostaphylos uva-ursi"), pâștița ("Anemone nemorosa"), floarea-paștelui ("Anemone ranunculoides"), laptele-stâncii ("Androsace chamaejasme"), omag galben ("Aconitum anthora"), omag (cu specii de: "Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum" și "Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum"), obsiga ("Bromus riparius ssp. barcensis"), părăluțe ("Bellis perennis"), albăstreaua de munte ("Centaurea pinnatifida"), pesmă ("Centaurea atropurpurea"), clopoței ("Campanula patula
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
floră sălbatică); printre care: omag galben ("Aconitum anthora"), garoafă de munte ("Dianthus tenuifolius"), ghințură punctată ("Gentiana punctata") sau bulbuc de munte ("Trollius europaeus"). Aici este întâlnită o specie rară a pajiștilor alpine, cunoscută de localnici sub denumirea populară de oiță ("Anemona narcissiflora").
Vârful Cârligați () [Corola-website/Science/323932_a_325261]