305 matches
-
conștient, cu excepția supraconștiinței etice, primul om nu ar fi decît o maimuță superioară adaptată la ambianță mai bine decît primatele. Nici poziția (verticală, nici eliberarea mîinilor și mînuirea instrumentelor, semne ale nașterii intelectului utilitar, nu l-ar distinge definitiv de animalitate. Omul din Neanderthal nu este încă un veritabil om, chiar dacă el este strămoșul omului. Primul om apare în epoca renului (Magdalenian). Ceea ce îl definește ca om nu este apariția conștientului, ci nașterea conștiinței: funcția supraconștientă, adaptarea nu numai la mediu
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
toate. Viața animală se naște din viața vegetală prin necesitatea adaptării la circumstanțele ambianței cu ajutorul locomoției și aceasta este cea care leagă percepția la distanță, ce pregătește evoluția spre percepție, caracteristică vieții conștiente, de corespondentul ei. Ființa conștientă iese din animalitate prin necesitatea de adaptare nu numai la circumstanțe, ci și la sensul vieții. Puntea evolutivă unește viața vegetală deviata animală pînă la animalul gînditor. Există de asemenea forme de viață primitive care nu ne permit deloc să apreciem, doar pe
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
a doua fază a politeismului, trăsătura esențial diferențială este constituită de faptul că relația dintre individ și societate începe să se inverseze. Supunerea completă a individului față de tabuurile convenționale nu este practic decît un vestigiu al copilăriei omenirii (apropiată de animalitate, în care individul nu este decît un membru indistinct al speciei). Este foarte evident că soarta societăților evoluate alcătuite dintr-un număr tot mai mare de indivizi depinde în primul rînd de integritatea vieții intime a fiecărui individ și a
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
să triumfe, ceea ce arată ca idealul apărat de el este greșit. Idealul evident este învingerea agresivității dușmănoase. Dar el necesită de asemenea să nu fie pierdut printr-o viziune falsă a sublimării, curajul aflat la baza agresivității instinctive, reziduu al animalității. Pericolul inerent vieții umane nu provine din acest fond inconștient, ci din deformarea lui subconștientă sub cele două forme ambivalente și exaltante ale sale: violența intimidantă și suavitatea, blîndețea ipocrită, care nu sînt decît forme ale angoasei vitale, ale lașității
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
recunoscător, mă loveai pe spate, iar învățătura ta îmi pătrundea în urechi". Educația este considerată mai întâi o dresare, ca un mod de a înălța ființa umană la rangul de om, ca o corecție a prea-plinului copilăresc de natură și animalitate al copilului. De unde întemeierea unei pedagogii a îndreptării, care va domina mult timp istoria educației occidentale, până în secolul al XIX-lea, cu toată contestarea de către unii medici și filosofi. De altfel, putem crede că ideea naturalității violenței infantile, fixată în cadrul
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
lăsa doborât de lovituri și atacuri (are «pielea tăbăcită»). Blana, care trebuie să protejeze animalul, are o semnificație identică, dar mai subtilă, deoarece adaugă moliciunea și senzualitatea înfățișării și a atingerii. Coada este mai mult decât orice alt element evocarea animalității din om, întrucât doar animalele au coadă. În expresiile populare, termenul coadă desemnează și sexul masculin, prin urmare intervine în vis ca un simbol falic. Scenele onirice ce se derulează într-o grădină zoologică, o menajerie sau o fermă evocă
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
și sexul masculin, prin urmare intervine în vis ca un simbol falic. Scenele onirice ce se derulează într-o grădină zoologică, o menajerie sau o fermă evocă, în funcție de caz, contrastul dintre animalele domestice și cele sălbatice. Ele vorba deci de animalitatea subiectului, care este fie îmblânzită și stăpânită (la animalele domestice), fie amenințătoare, dar ținută în frâu, refulată și stăpânită prin constrângere (animalele ținute în cușcă, mai ales în reprezentările grădinilor zoologice). Peștii, păsările și insectele sunt analizate la intrările corespunzătoare
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
parțial aceleași semnificații; - Africa, pământ de foc în imaginarul colectiv, asociată cu animalele sălbatice, cu savana, cu vegetația specifică, cu riturile animiste, simbolizează partea arhaică a psihicului și indică faptul că situația face apel la dimensiunea instinctuală; în funcție de scenariu, această animalitate îl sperie sau îl atrage pe cel ce visează; - Asia are o semnificație de mister și de spiritualitate; cel care visează este angajat într-un proces de transformare interioară; - simbolismul Oceaniei poate fi legat de cel al Americii și al
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
preocupările legate de singularitatea umană se află la originea existențialismului J. P. Sartre care afirmă că ”omul nu este ci devine”, acesta are libertatea absolută de a alege. Pentru Lucian Blaga omul este o ființă culturală realizănd saltul ontologic de la animalitate la umanitate. Numai omul își poate forma o conștiință filosofică. După cum spunea filosoful grec, Aristotel Demnitatea constă nu din a poseda onoruri, ci din conștiința că le merităm”. Pornind de la acest citat înțelept deducem că nu este important să deții
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Laura Alexandra Mutulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2293]
-
mai bine prin fascinația exercitată asupra autorului de filozofia (hegeliană a) istoriei și „foiletonism”. Cu toate acestea, Castalia lui Hesse nu se situează chiar în postistorie, și nici prototipul uman castalian nu este omul ultim hegelian ori nietzschean recăzut în animalitate, deși pare să fi pierdut o trăsătură umană fundamentală: memoria 3. Castalia nu este un teritoriu omogen și izolat, în tradiție utopică: el ființează ca o rețea de comunități elitare, nu foarte diferite de unele mănăstiri sau universități, fie retrase
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
inocență și de naivitate politică de felul celei care era destul de întâlnită la profesorii din vechime” (p. 193). Această concepție se apropie de viziunea lui Hegel și Kojève asupra sfârșitului istoriei, popularizată în timpurile din urmă de Francis Fukuyama. Astfel, animalitatea este o condiție postumană și postistorică și e caracterizată prin repetarea lipsită de sens și în completă uitare a ceea ce este déjà-vu. 4. Despre puterea pastorală în context est-european, vezi Zygmunt Bauman, „Intellectuals in East-Central Europe: Continuity and Change”, East
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ori stăpîniți, aceleași porniri primitive inspiră voințele celor mulți. Singur tipul tehnic reprezintă emanciparea autentică de această primitivitate: el constituie excepția adevărată în nivelul comun al speciei, fiindcă singur el este o ființă nouă, care nu poate încăpea în cadrele animalității, pe cînd creatura politică, cu psihologia ei redusă la varietățile simplei violențe și simplei viclenii, rămîne o anexă zoologică". Eseistul recunoaște că portretul tipului politic este exact dintr-o perspectivă ideală, dar, evident, schematic; omul tehnic este cel care prin
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
s-a prefăcut în om. Fiindcă prin tehnică s-a născut în ființa noastră un interes deosebit pentru viață, și pămîntul transformat de inventivitatea tehnică am început să-l iubim cu o dragoste rafinată care ne-a săltat peste granițele animalității. Îmbogățirea uriașă a realității prin tehnică a creat ocupații care trezesc și absorb energiile bune și a format caractere nouă, opuse acelora de care are cu deosebire nevoie politica. Mulțimea și diversitatea valorilor tehnice au dat ființă unui organism complicat
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în beciurile din strada Triumfului ar fi fost amintiți și azi doar în șoaptă, la parastasul de douăzeci de ani. 29 decembrie 2009 Ne agresează și ne sufocă cu stridența și proasta lor creștere. Cu gălăgia și mirosul lor. Cu animalitatea lor. Deși erau prezenți și în timpul comunismului, libertatea de după '90, greșit înțeleasă ca desfrânare, democratura haosului și legea junglei instaurate după asasinarea lui Ceaușescu le-au priit de minune. Acești bipezi necivilizați, mutanți toxici ai omului normal, ne-au invadat
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și conflict. Cum deschizi televizorul, hiene împroșcând ură, orori și vulgaritate te sufocă pur și simplu. Există semeni de-ai noștri, mai puțin atinși de efectul civilizator al educației sau al culturii, care își fac un titlu de glorie din animalitatea lor stridentă. Fotbaliști care răcnesc manele la chiolhanul de după evitarea retrogradării, falși idoli de mucava, care, de dragul ratingului și a "vizibilității", își ridică poalele în direct, oameni politici puși pe furat și căsăpit care iau constant în derâdere particula de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
reflectat și a consimțit. — Ai dreptate, a zis. Dramatică. Fumul Îl obliga să-și mijească ochii, cum stătea așa, aplecat, ca să studieze de aproape imaginea pictată pe perete. Femeia asta are ceva alarmant, a comentat. Poate că... Nu știu cum să zic. Animalitatea ei? Pare prea puțin umană, dacă Îmi permiți să spun așa. Coapsele goale, pântecele... E mai mult animal decât om. Și-a privit interlocutorul cu și mai mult respect. Nu-i Întâmplător, așa-i? Nu e din incompetență. Faulques a
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Pe de altă parte, însă, să ne amintim și faptul că fără de înșelăciunea primordială nu am fi fost nici acum conștienți de noi înșine, că am trăi încă într-o dulce stare edenică sau poate am fi încă în stadiul animalității lipsite de frămîntări psihice. Să ne amintim că, fără șiretenia lui Ulysse de a folosi celebrul cal de lemn, războiul troian ar mai fi durat cine știe cîți ani, după cum fără de înșelarea pretendenților cu pînza-i mereu neterminată Penelopa nu și-
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
redusă la latura sa de reproducere biologică, elevată, ca să spunem așa, de instituția căsătoriei nu doar datorită puterii acesteia de tămăduire a concupiscenței - așa cum se considera și se credea până la conciliul Vatican II - ci oarecum și ca o debarasare de animalitate. Să renunți la o astfel de formă de creație-creativitate înseamnă să îmbrățișezi și să mărturisești că există multe căi pentru a transmite viața și multe feluri de a fi creativi prin care să colaborăm la lucrarea neîntreruptă a creației. În
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
său disturbator prin lume nu mai dorește decît previzibilitatea, fie ea și muzeificată, a Vechiului continent. De cealaltă parte, cu Paz, avem o necontenită și veșnic neîndestulătoare căutare a noului, a palpitantului, a exoticului, a pericolului, pînă la atingerea frontierelor animalității și a căutării absolutului în adîncurile obscure ale lumii acvatice. Unul caută lumina pe culmile Olimpului, celălalt se sufocă și se cufundă în abisuri neumblate. Trist e că fiecare dintre ei își dă seama ca lumea, așa cum a ajuns astăzi
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
uscăcioasă va fi timp dogoritor. Când nu arde focul bine și luminarea frumos Să fiți siguri că ne vine de undeva un nor gros. Orice copil ar râde azi cu hohote citind în Hristoitie sfaturi ce presupun o stare de animalitate superlativă: Când vei fi la adunare Sau vorbești cu oarecare, Te păzește foarte tare, Ca nu din vreo rea dedare, Să-ți fie mâinile ajunse Spre părțile cele ascunse, Au să te scarpini cu ele Spre locurile acele, Că e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
greoi, prin stuful de la margine de baltă... caii pe pustă: Plâng vânturile... Mânjii se joacă și nechează Și pusta-ntreagă plânge în dulcea după-amiază, Iar iepele robuste Pasc leneșe-n răcoarea nemărginitei puste... minerii văzuți ca niște forțe sănătoase ale animalității umane, în fine ereditatea însăși ce alimentează această nepotolită sete de viață: Ce tainice, străvechi, nebiruite, vii porunci haine Se războiesc în trudnicele-mi vine, De nu găsesc un loc în care să mă simt la mine?... Ce blesteme, Ce
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Orbul îl aude și zâmbește, căci n-are Pan mai mare bucurie decât de-a prinde-n palme-ncetișor căpșorul mieilor și de-a le căuta cornițele sub năstureii moi de lână. E pestetot o beție de vegetal, de fructe, de animalitate rece. Vegetalele au ceva cărnos animalic (flori cu "sîni de lapte", struguri enormi hrăniți din stârvuri de om), animalele se confundă cu vegetalele, fiind preferate acelea inerte, mimetice: șopârle, lăcuste, melci. Bacantele sunt verzi și sar ca lăcustele: Nouă preotese
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
plină de acadele, îl pune să le scuipe în palma sa. Apoi, când sună clopotul, bătrânul ronțăie acadelele scuipate de băiat. Un bărbier ia apă în gură și pulverizează astfel pe clienți. O femeie latră în patru labe (aluzie la animalitatea amorului). Desenele ce ilustrează volumele sunt un corespondent al acestei literaturi. Un individ are drept cap un cuier, sandale în picioare și măna stângă ascunsă. El e burghezul, confortabil la picioare, neutilizator al stângei (mîna artei), al cărui cap e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nu uităm că poetul Florilor răului făcea elogiul machiajului și al artificiului (dandy-ul și prostituata devin, se știe, figurile exemplare ale imaginarului decadent-estetizant), în care vedea o expresie a emancipării omului modern (prin cultură, prin artă) de "natură", de animalitate 176. În romanul lovinescian, în aceiași termeni explică Eminescu femeii iubite propriul mecanism sufletesc, încercând să-i sugereze, de la bun început, comportamentul dorit: "Într-o simplă și scurtă plecare am văzut o despărțire pentru totdeauna, cu o senzație de destrămare
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
pe care le sl]vim, le aparține doar ființelor umane. Orice leg]tur] între specia noastr] și celelalte era considerat] degradant] pentru om, sugerând c] spiritualitatea noastr] nu era „într-adev]r” decât o serie de reacții animalice. Aceast] idee de animalitate ca principiu str]în, foarte îndep]rtat de spirit este una str]veche, folosit] adesea pentru a dramatiza conflicte psihologice intense între virtuți și „bestia interioar]”. Sufletul uman apare atunci că un intrus izolat în cosmosul fizic, un str]în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]