301 matches
-
logică specifică. Despre ce este vorba? Redau, pentru început, un paragraf care rezumă întreaga teorie: "Dincolo de simpla relație conflictuală sau de afecțiune dintre om și animal, aceștia sunt învestiți în literatura medievală cu unele funcții care depășesc cu mult cadrul animalității. Se părăsește deci domeniul pur fizic, unde se produce, în ciuda inegalității raporturilor, un schimb tangibil între cele două ființe, pentru a se ajunge la cel al ideilor, unde omul își "aservește" tovarășul inferior nu pentru nevoile sale materiale (a mânca
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
biologice recente și aflat într-o evoluție rapidă. Mutantul se deosebește de extraterestru, care vine din altă parte și a cărui apariție nu ține de responsabilitatea omului. Extratereștrii pot fi funciar diferiți de oameni. Atunci sunt reprezentați ca apropiați de animalitate, iau forma unor furnici uriașe în Them! (Gordon Douglas, 1954) sau a unor insecte enorme în Starship Troopers (Paul Verhoeven, 1997). Ne sunt înfățișați forfotind, par să se înmulțească fără limită pentru a invada Pământul, dacă nu cumva îi folosesc
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
din secolul al XVII-lea. Aceste mutații pot fi prezentate ca pozitive sau negative pentru mutant. Acesta din urmă poate să fi dobândit capacități suplimentare, de pildă să fie telepat sau telekinezic. Dar există și mutații care determină regresul spre animalitate, ca în Frații! Să adăugăm că mutantul este în general prezentat ca trăind într-un univers de non-mutanți. El poate să-și resimtă harul ca pe un blestem, ca telepatul care nu se poate desprinde de gândurile persoanelor din jurul său
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
-i transformă în porci. Episodul cu Circe evocă încă o dată anumite aventuri proprii poveștilor în care eroul este victima ospitalității vrăjitoarei, care abuzând de oaspete, îl preschimbă prin artificii, seducții și vrăji printr-o metamorfoză degradantă, trecere de la umanitate la animalitate, sinonimă cu închisoarea. Această transformare alienantă nu face decât să-l închidă pe erou în destinul său, ea îl sortește, dincolo de alterare, morții (eroul preschimbat în animal ar trebui să sfârșească în oala gazdei). Ambivalența scenei de ospitalitate este aici
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care zeii i-o dau lui Ulise - Vicleanul. Se cuvine să învățăm să separăm seducția de aparențe, atracția imediată de atitudinea virilă, cea care întârzie și amână dorința. Diviziunea privește noțiunile de sus și jos, curat și murdar, umanitate și animalitate, dar și moartea și viața, mizeria cumplită și suferințele sale și hrănirea atât de importantă, acest lapte al vieții pe care Ulise îl dă mateloților săi precum o mamă, deoarece prima sa datorie este aceea de a-i hrăni bine
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și schimbul de secrete din așternut. "A fi siderat înseamnă să fii țintuit, să fi găsit, să fi găsit cu ce să fuzionezi, să-ți fi găsit încorporantul. Înseamnă să fi găsit. moartea"38. Ceea ce respinge Ulise este partea de animalitate a fascinației, într-o acțiune pe care Quignard ar numi-o "desiderare". De aceea, în ciuda îngrijirilor deosebite ale gazdei, îmbăiat și uns cu uleiuri, îmbrăcat în veșminte frumoase, așezat la o somptuoasă masă, el refuză să mănânce. "Dar eu nu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
unei asemenea conjuncții? Ea este în mod tradițional imaginea răului, a păcatului 402. "Lepra este corpul care ia asupra sa tarele originare ale sufletului și maledicția lui Adam", scria Sartre în Idiotul familiei. Lepra este și semnul fiziologicului și al animalității celei mai respingătoare (plăci de pustule solzoase, piele de șarpe) semnalând abolirea frontierelor între animal și uman (conivența sa cu cerbul este subliniată de către clopotul care sună, de ochii strălucitori "mai aprinși ca jarul") dar și între viață și moarte
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sumbri și adânci sub gene dese, privirea mândră și neagră, ascunzând o obscură ferocitate, aceeași incomprehensibilă rătăcire ca și câinii, ne aduce aminte de unele personaje ale lui E. T. Hoffmann ale cărui povești nocturne Landolfi le cunoștea bine. Aceeași animalitate ("Semăna cu acele pisici care, ca să nu-și piardă din ochi prada sau dușmanul nu clipește din două rânduri de gene ci dintr-una în același timp")441, același caracter fantastic (personajul cu darul său de a pândi, se ivește
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o spadă)602, parte obscură pe care am vrea să o refulăm. El îi destăinuiește prima tentație: cea a hanului sordid, murdar, cu un aer duhnitor, unde aluneci pe gunoaie, un loc rușinos.603 Tentația murdăriei, a regresiunii, chiar a animalității - să trăiești ca un porc - este fără încetare legată la Kafka, de această dorință de ospitalitate cu un erotism vinovat. Murdăria este imaginea unei înrădăcinări, a unei legături senzuale: ea poartă urmele comunității; ea este imaginea unei alunecări fuzionale. În
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
detestă locuințele". E vorba de nomazii cu murdăria lor incredibilă și brutalitatea lor salbatică. Or nomadismul este legat de absența limbii.. Nu poți vorbi cu nomazii. Ei nu cunosc limba noastră, abia dacă au o limbă pentru ei". O asemenea animalitate funciară la acești mâncători de carne crudă îi împiedică să articuleze. Bestialitatea sunetelor pe care le emit le plasează alături de expresia corpului, deși strâmbăturile lor, albul ochilor care se întorc pe dos, spuma care se adună la colțurile buzelor nu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
629. Dar, considerând lucrurile în profunzime, este vorba de un mod de expresie care, situându-se la opusul limbajului ca atare, se plasează în afara legii, în afara oricărei reguli de comunicare, imposibil de transformat în semn social, care se situează în cadrul animalității, prin aceea că aceasta opunându-se rațiunii și mecanismelor sale este semn al unui mod arhaic, ludic, lipsit de finalitate. Este vorba de sonorul ca atare care mobilează spațiul kafkian: sunetul unor multiple sonerii care răsună de peste tot și al
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
dragostea este un accident. Este, pentru noi occidentalii, înfiorător să constatăm că azi, la începutul secolului XXI, cea mai mare parte a oamenilor de pe pământ nu cunosc dragostea și trăiesc, în relația cu femeia de lângă ei, într-un fel de animalitate promiscuă. Pentru ei, femeia nu este o ființă, este un obiect. Nu are drepturi și nu este cetățean. Ea nu participă la conducerea treburilor în societate și nu are niciodată, nici un cuvânt de spus224. Trebuie să spunem că, asemenea multor
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
curată, la propriu și la figurat, indivizi de teapa lor nu și-ar găsi de lucru nici la... salubritate. Ei cultivă în mod deliberat murdăria - morală și fizică - pentru a se cățăra neobservați pe spinarea populației adusă la stadiul de animalitate și prin metodele murdăriei întreținute cu cinism. Noroioși până-n adâncul sufletului, pesedeii se simt în siguranță doar într-un spațiu unde colcăie boala și unde mișună ploșnițele. Dacă la începutul anilor '90, nesătuii lui Iliescu lansau formula "Nu ne vindem
Îndemn la nesupunere igienică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12528_a_13853]
-
materie (al cărei plîns poetul îl aude în Lacustră), dat fiind că poezia nefiind în sine decît pur impuls formativ, principiu ritmic, nu are nici conținut și atunci universul e ținut să i se ofere drept simplu conținut, pură materie, animalitate". Alte denumiri ale sferei acestui "impuls formativ pur" sînt imensitatea, veșnicia, haosul. În opinia exegetului, Bacovia are în fața lor o reacție "profund originală": "El este, după cum se pare, singurul poet român care se teme de poezie, care descrie efectele devastatoare
Radu Petrescu despre G. Bacovia (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16643_a_17968]
-
ne-o oferă, totuși, nouă, spectatorilor sau cititorilor - unui criminal (Alonso), care pare că s-a pocăit. Sau poate că a obosit. Revenind la Caliban, bestia ce se revoltă împotriva științei și a artei deopotrivă - pentru că l-au smuls din animalitatea pură și i-au dat un chip și grai care ar fi putut să fie omenești -, el știe cum poate fi aneantizat nu numai Prospero, ci orice om: "Mai înainte de orice, ia-i cărțile!" Ele stau la temelia insulei și
Ceasul, cărțile și utopia by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16636_a_17961]
-
conserva deplin modelajul cu toate spontaneitățile sale. Interesat deopotrivă de tactilitatea materiei și de iconografie, sculptorul creează forme bizare, de dimensiuni în general mici, în care coșmarurile medievale și frustrările contemporane se întîlnesc cu o egală energie fabulatorie. Lupta cu animalitatea, cu tenebrele htonice, cu tentațiile și cu slăbiciunile noastre morale, iată care ar putea fi semnificația imediată a hibrizilor lui Petru Galai. Pierderea identității, surparea individului în colectivitate și proliferarea materiei în detrimentul ordinii spirituale constituie scenariul narativ în perspectiva căruia
Sculptori români contemporani (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14363_a_15688]
-
au fost puse, astfel, bazele unui sistem de referință uzitat și în prezent, urmărindu-se, totodată, și fazele de evoluție ale climei, pe baza analizei polenului (palinologia). Antropogeneza studiază formarea și dezvoltarea omului. Ea relevă trecerea omului din starea de animalitate în cea de umanitate, trecere condiționată de existența a trei coordonate esențiale : Prin acestea, omul se diferențiază de orice alt animal, chiar dacă pentru maimuțe, și nu numai, au fost sesizate apropieri legate de existența unor forme de agregare socială, de
Antropogeneză () [Corola-website/Science/299070_a_300399]
-
Balzac și mine », din perioada de început a seriei "Rougon-Macquart", în care tânărul scriitor își exprimă dorința de a se deosebi net de predecesorul său: « Balzac zice că ideea pentru Comedie i-a venit în urma unei comparații între umanitate și animalitate [...] așa cum există lei, câini, lupi, tot așa există artiști, administratori, avocați etc. [...] Opera mea va fi mai mult științifică decât socială [...] Cadrul va fi mai restrâns. Nu vreau să pictez societatea contemporană, ci o singură familie, arătând cum o stirpe
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
neactualizată, intră în alcătuirea definiției ca gen. Considerând același exemplu, atunci când spunem că „omul este o vietate rațională”, prin „vietate” înțelegem o substanță cu corp și suflet. Astfel, genul „vietate” cuprinde și sufletul (forma oricărei ființe vii, exprimabilă prin termenul „animalitate”) și corporalitatea (materia oricărei ființe, exprimată de Toma prin termenul lapideitate, din latinescul lapideitas, „pietricitate”, un termen menit a desemna orice corporalitate neînsuflețită). În alți termeni, tot ai lui Toma, „corpul va fi genul ființei animate, deoarece în ființa animată
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
Socratici’’. Aceste școli au fost formate de elevi ai lui Socrate și sunt strâns legate de problema sofistică. ul s-a distins printr-o manifestare care a sfidat orice convenție sau normă socială. Cinicul pledează pentru viața naturală, apropiată de animalitate și acuză normele sociale impuse convențional, prin urmare împotriva firii. Filosofii cinici erau preocupați de problemele etice. Considerau că scopul vieții este fericirea iar ea nu putea fi atinsă decât prin virtute. Cinismul antic implica o practică ascetică a virtuții
Cinism () [Corola-website/Science/304208_a_305537]
-
se transformă în două kilograme de cenușă, restul evaporându-se, „fiind apă“ / „compuși ai apei“; astfel, se deduce ușor că ființele umane sunt sublime „grupuri ale apei“). "Poezia pură, jocul secund", rețea de cristale ale Logosului, când se îneacă / dispare „animalitatea planetară“ / „spiritul de turmă din junglă“ («cirezile agreste») prin „umanizare“, în «grupurile apei», are menirea ca, din prezent / «din ceas», să oglindească măreția lumii, «calma creastă», zenitul, dar și opusu-i, «nadirul latent», să-i deducă întreaga istorie / viață, spre a
Arta poetică () [Corola-website/Science/310217_a_311546]
-
în care sunt prezentate idei evoluționiste, merge mai departe susținând: ""...ar fi prea îndrăzneț să ne imaginăm că toate animalele cu sânge cald au apărut de la o viață cu filament pe care marea "Primă Cauză" să o înzestreze cu suflet ("animalitate")... și care să posede facultatea de a continua să se îmbogațească prin propria sa inerentă activitate și de a oferi aceste îmbunatățiri dintr-o generație într-alta întregii posterități, o lume fără sfârșit!"" prin care anticipează lamarckismul. Când Charles Darwin
Concepția despre religie a lui Charles Darwin () [Corola-website/Science/314698_a_316027]
-
fiind învățătorul lui Zenon din Citium. Krates a fost căsătorit cu Hipparchia, una din puținele femei filosoafe din antichitate. Cinismul s-a caracterizat printr-o sfidare a oricărei convenții sau norme sociale. Cinicul pledează pentru o viață naturală, apropiată de animalitate și acuză normele sociale, ca fiind împotriva firii. Scopul vieții este fericirea, iar ea nu poate fi atinsă decât prin virtute, realizată prin ascetism. Cirenaismul, școală filosofică fondată de Aristippe din Cirene (435 - 356 î.Chr.), are ca doctrină hedonismul
Filosofia antică greco-romană () [Corola-website/Science/319400_a_320729]
-
repulsii instinctive, translatate toate într-o imagine cât mai tenebroasă a feminității. Gilbert Durand observa că unele populații primitive repartizează lingvistic substantivele în două genuri: andric și metandric , acesta din urmă incluzând obiectele neînsuflețite, animalele și femeile. Co-naturalitatea feminității cu animalitatea e specifică și vechii mitologii eline, care feminizează monștrii teriomiorfi ca Sfinxul sau Sirenele. Potrivit celor mai cunoscute analize simbolice, figuralitatea animală evocă teroarea în fața morții (prin devorare) sau a schimbării (prin diferența de nivel ontologic). Teriomorfia în forma ei
Gorgone () [Corola-website/Science/298351_a_299680]
-
ierarhii în relație. Toate acestea sunt în spiritul filosofiei din ultimii ani de creație a lui Jacques Derrida, care propune filosofia animalică pentru a pune sub semnul întrebării logocentrismul uman ca metodă de poziționare ierarhică ce urmărește să desființeze propria animalitate. Derrida încearcă să estompeze linia de demarcație dintre lumea umană și regnul animal - abisurile dintre ele ce servesc ca zid de apărare - pentru a putea crea apoi suprafețe multiple sau diferențiate ce se pot suprapune sau pot interfera. Miroase a
Filmul ”Miroase a paradis – Über damals, jetzt und die Freiheit”, prezentat la Viena by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105863_a_107155]