1,320 matches
-
artiștilor. Ecourile de aceea sunt, să răspundă; inimile de aceea se nimeresc, să răspundă; ochii de aceea-și încrucișează oglinzile, să răspundă; brațele de aceea se îmbrățișează, să răspundă... pe când lacrimile de aceea se varsă, să răspundă...! Orizont de plumb anină sub ochii ce nu plâng niciodată și degeaba nu sunt posace inimile fixate pe râsul neîncetat, căci într-o zi rămân singure. Lucirea râsului, ca și umbra lacrimei sunt ale obrazului uman, nu e nimeni să nu-și zimțeze conștiința
ANGELA CIOCHINĂ. CÂND ARTIŞTII PLÂNG, ÎNGERII SUNT ÎN LACRIMI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352334_a_353663]
-
Die Banater Berglanddeutschen: ein Handbuch (Germanii din Banatul Montan: un ghid). Editori și prefață: Waldemar Günter König, Karl Ludwig Lupșiasca, Erwin Josef Țigla. Lectorat: Waldemar König; Erwin Josef Țigla: 3 x Klagenfurt. Lectorat: Waldemar König; Semmeringul Bănățean: calea ferată Oravița - Anina = Der Banater Semmering: die Eisenbahnlinie Orawitza - Anina = The Banat Semmering: The Railway Oravița - Anina. Coordonator și prefață: Erwin Josef Țigla. Lectorat: Waldemar König, Ada Cruceanu-Chisăliță. Au apărut de asemenea două numere ale revistei periodice „împreună, miteinander, együttesen“ (din totalul de
ETNIA GERMANĂ DIN REŞIŢA LA CEAS DE BILANŢ 2013 [Corola-blog/BlogPost/93618_a_94910]
-
Banatul Montan: un ghid). Editori și prefață: Waldemar Günter König, Karl Ludwig Lupșiasca, Erwin Josef Țigla. Lectorat: Waldemar König; Erwin Josef Țigla: 3 x Klagenfurt. Lectorat: Waldemar König; Semmeringul Bănățean: calea ferată Oravița - Anina = Der Banater Semmering: die Eisenbahnlinie Orawitza - Anina = The Banat Semmering: The Railway Oravița - Anina. Coordonator și prefață: Erwin Josef Țigla. Lectorat: Waldemar König, Ada Cruceanu-Chisăliță. Au apărut de asemenea două numere ale revistei periodice „împreună, miteinander, együttesen“ (din totalul de 38 numere apărute până în prezent) și un
ETNIA GERMANĂ DIN REŞIŢA LA CEAS DE BILANŢ 2013 [Corola-blog/BlogPost/93618_a_94910]
-
Waldemar Günter König, Karl Ludwig Lupșiasca, Erwin Josef Țigla. Lectorat: Waldemar König; Erwin Josef Țigla: 3 x Klagenfurt. Lectorat: Waldemar König; Semmeringul Bănățean: calea ferată Oravița - Anina = Der Banater Semmering: die Eisenbahnlinie Orawitza - Anina = The Banat Semmering: The Railway Oravița - Anina. Coordonator și prefață: Erwin Josef Țigla. Lectorat: Waldemar König, Ada Cruceanu-Chisăliță. Au apărut de asemenea două numere ale revistei periodice „împreună, miteinander, együttesen“ (din totalul de 38 numere apărute până în prezent) și un număr al periodicului „info“ (din totalul de
ETNIA GERMANĂ DIN REŞIŢA LA CEAS DE BILANŢ 2013 [Corola-blog/BlogPost/93618_a_94910]
-
fără reticențe, fără menajamente, fără regrete. Aceștia sunt cinicii și sadicii fără de sentimente, fără o credință în vreun lucru cât de cât sfânt. Nu poți să-i cunoști, fiindcă au fața umană, dar sufletul lor e negru, precum cărbunele de Anina, unde și-au dat viața oameni pentru ca noi să avem lumină și căldură. Atunci când cu gânduri ascunse vrei să câștigi ceva mai mult pierzi. Nu strica jucăriile altora. Nu promite și apoi nu mai da. Nu da niciodată și apoi
JUCARIILE STRICATE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348250_a_349579]
-
mereu De lauda numelui Tău! Să văd în ea veseli copii, tineri și bătrâni Cu conștiința, sufletul, deschise ca o carte Cum Te slăvesc pe Tine, cinstesc pe străbuni Iar viața și-o petrec în smerenie, frățietate. ! Văd lumini, ghirlande aninate de-nserare Sunt un cărbune aprins de dor nestins Fă-mă Doamne flacără cu vâlvătaie mare Mă-nvăluiască focul Tău sacru, necuprins! Gura mea Doamne, plină fie mereu De lauda numelui Tău! Referință Bibliografică: Gura mea / Elena Armenescu : Confluențe Literare
GURA MEA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368177_a_369506]
-
ierbi volante, Te strâng la piept în album de poze alb-negru. Sleiesc fântâna uitată, cu visuri sfărmate, Împiedic rutina și rana să fie perpetuu integre. Mă aflu la poarta la care trubadurii nu se opresc. Poet al tăcerii târzii, mi-anin oftatu-n salcâm. Trezesc ciulinii din plete și-ntorc ape ce cresc, Spre alte maluri, maiestatea să-și afle tărâm. CRĂCIUN CITADIN Se deschide ploapa zilei fără zăpadă. Se pregătește orașul pentru masa de-Ajun. Se duc copii la bradul din
VERSURI (2) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373395_a_374724]
-
articole în Buletinul ASCR. În anul 1925, și-a luat licențele în Filosofie și în Drept. În primăvara aceluiași an a participat la campania monografică organizată de Dimitrie Gusti în comuna Goicea-Mare, județul Dolj. Tot atunci s-a căsătorit cu Anina Rădulescu-Pogoneanu, o colegă de facultate. Începând cu toamna anului 1925, Mircea Vulcănescu a făcut studii de specializare la Paris, intenționînd să-și dea un doctorat în drept și altul în sociologie. Vremurile nu i-au permis să-și definitiveze studiile
ÎMPLINIREA A 113 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC ŞI A 65 DE ANI DE LA MUTAREA SA ÎN VEŞNICELE ŞI CEREŞTILE LOCAŞURI – MIRCEA VULCĂNESCU (1904 – 1952)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/343136_a_344465]
-
suspendarea din anul 1933 a ziarului. În anul universitar 1929 - 1930, a fost asistent onorific la catedra profesorului Dimitri Gusti. Apoi, profesor de economie politică și științe juridice la Școala de Asistență Socială, până în anul 1935. S-a despărțit de Anina Rădulescu-Pogoneanu. Pe 27 aprilie 1930 s-a căsătorit cu Margareta Ioana Niculescu, o altă fostă colegă de facultate, profesoară de liceu. Între timp, a publicat articole pe teme religioase, eseuri filosofice și texte de economie politică; a mers în campaniile
ÎMPLINIREA A 113 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC ŞI A 65 DE ANI DE LA MUTAREA SA ÎN VEŞNICELE ŞI CEREŞTILE LOCAŞURI – MIRCEA VULCĂNESCU (1904 – 1952)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/343136_a_344465]
-
din lanțurile umanului. aștepți tolănit pe creanga aurită de visuri și taci a croncănit. dubioasă încercare a luminii de a surprinde pana ce te doare mai acut. încearcă o metaforă a umbrei. vei aștepta rezonanța ei până la osul din urmă, aninat de crucea pe care spinii reinventează iubirea în pași de marș. uneori ajunge să răsune ca un tropăit banal pe treptele unui sanctuar al deznădejdii dar... ce ne-am face fără strigătul copitelor cailor lăsați să tușească prea des, scoțând
CARTEA CU PRIETENI XV- ANNE MARIE BEJLIU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355925_a_357254]
-
margini de pustiu Și-s doar o lebădă, când vii Cu aripi frânte înainte-ți viu. Și Luna, zână albă călătoare În cercul alb, mereu străluminat, Catifelează nopți amăgitoare În suferința dorului uitat. De-aș vrea un nor să îl anin în zbor, Îl storc de ploaie când îl prind, Doar tu, durere, treci și nu te dor Decât, de gheață, ochii mei lucind... din vol ” A TREIA CALE” 2013 foto: internet Referință Bibliografică: Steluțe triste / Elena Buldum : Confluențe Literare, ISSN
STELUŢE TRISTE de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346991_a_348320]
-
CONSTATARE Autor: Mariana Stoica Publicat în: Ediția nr. 2023 din 15 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Pe aripile timpului veghem Cu ochii spre lumină îndreptați De la viață nici nu știm ce vrem Esența, seva s-o bem însetați. Sufletul îl aninăm de-o stea Ca vântul să-i usuce umezeala, Iar inima s-o așezăm am vrea Pe-un nor să n-o cuprindă amorțeala. Nu vrem durere, vrem doar alinare Pentru un trup ce nimic nu e Oricât am vrea
CONSTATARE de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363524_a_364853]
-
au înflorit castanii, A nins petale jarul din cuvinte, Pe aripi temătoare de florinte, Lumina și-a prelins, tăcută, anii. Dansează primăvara pe retină, Cu pași albaștri, decupați din stele, De-un lujer viu, în gândurile mele, Corabia iubirii se anină. Puzderie de frunze mă-mpresoară, Din verde crud simțirea îmi renaște; O ancoră mi-e chipul tău, mă paște Căderea în neant, a câta oară? Sub pleoape ai egretele și marea, Pe buze-ți izvorăște-o simfonie, Natura dezmorțită nu
ÎN SUFLET, AZI, MI-AU ÎNFLORIT CASTANII de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381200_a_382529]
-
Die Banater Berglanddeutschen: ein Handbuch (Germanii din Banatul Montan: un ghid). Editori și prefață: Waldemar Günter König, Karl Ludwig Lupșiasca, Erwin Josef Țigla. Lectorat: Waldemar König; Erwin Josef Țigla: 3 x Klagenfurt. Lectorat: Waldemar König; Semmeringul Bănățean: calea ferată Oravița - Anina = Der Banater Semmering: die Eisenbahnlinie Orawitza - Anina = The Banat Semmering: The Railway Oravița - Anina. Coordonator și prefață: Erwin Josef Țigla. Lectorat: Waldemar König, Ada Cruceanu-Chisăliță. Au apărut de asemenea două numere ale revistei periodice „împreună, miteinander, együttesen“ (din totalul de
ETNIA GERMANĂ DIN REŞIŢA LA CEAS DE BILANŢ 2013 [Corola-blog/BlogPost/92704_a_93996]
-
Banatul Montan: un ghid). Editori și prefață: Waldemar Günter König, Karl Ludwig Lupșiasca, Erwin Josef Țigla. Lectorat: Waldemar König; Erwin Josef Țigla: 3 x Klagenfurt. Lectorat: Waldemar König; Semmeringul Bănățean: calea ferată Oravița - Anina = Der Banater Semmering: die Eisenbahnlinie Orawitza - Anina = The Banat Semmering: The Railway Oravița - Anina. Coordonator și prefață: Erwin Josef Țigla. Lectorat: Waldemar König, Ada Cruceanu-Chisăliță. Au apărut de asemenea două numere ale revistei periodice „împreună, miteinander, együttesen“ (din totalul de 38 numere apărute până în prezent) și un
ETNIA GERMANĂ DIN REŞIŢA LA CEAS DE BILANŢ 2013 [Corola-blog/BlogPost/92704_a_93996]
-
Waldemar Günter König, Karl Ludwig Lupșiasca, Erwin Josef Țigla. Lectorat: Waldemar König; Erwin Josef Țigla: 3 x Klagenfurt. Lectorat: Waldemar König; Semmeringul Bănățean: calea ferată Oravița - Anina = Der Banater Semmering: die Eisenbahnlinie Orawitza - Anina = The Banat Semmering: The Railway Oravița - Anina. Coordonator și prefață: Erwin Josef Țigla. Lectorat: Waldemar König, Ada Cruceanu-Chisăliță. Au apărut de asemenea două numere ale revistei periodice „împreună, miteinander, együttesen“ (din totalul de 38 numere apărute până în prezent) și un număr al periodicului „info“ (din totalul de
ETNIA GERMANĂ DIN REŞIŢA LA CEAS DE BILANŢ 2013 [Corola-blog/BlogPost/92704_a_93996]
-
singulară, în lumea Uitării de unde nimeni nu știe nimic. Rând pe rând, pe șoaptele vântului Timp, vor pleca toate. Inconștiența face să palpite ultimele lor clipe de vrajă, freamată, dansează, plutesc agățate firav de firul subțire de viață, se leagănă aninate de vise irealizabile, ca, mai apoi, să se desprindă în dansul final, iluzoriu ... Totu-i o trecere spre ceva, un sens ascuns vederii noastre opace, doar visul mai ridică uneori voalul Tăcerii, și, uneori și, simțurile ne cern clipe din
IRINA LUCIA MIHALCA [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
nici săracă, ci doar prețuita În umbră ta, sub fala ta, sub mângâierea ochilor senini Ce-mi dau din visul lor făcându-mă o stea pe cer suita De-a ta glorie; de-a ta iubire, cu buzele-ți, m-anini Privește spre lumină ce zburdă-n al nost’ gând Și-mi fericește viața, rogu-te, râzând 37 Aș a decrepit father takes delight To see his active child do deeds of youth, Șo I, made lame by fortune’s dearest
SONET 37 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381357_a_382686]
-
răsăritul cuvântului unic am uitat să fiu nu am uitat să nu mai fiu da și nu împletite în calea mea mă simt ca o geometrie aproape completă vârful a rămas suspendat în coroana copacului invizibil de care leagănul e aninat printr-o ramură a liniștii aproximative sunt legănarea prin care traficul de gânduri devine alert până la saturația repetării aceluiași gest Referință Bibliografică: trafic de gânduri / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1041, Anul III, 06 noiembrie 2013
TRAFIC DE GÂNDURI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1041 din 06 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346876_a_348205]
-
să îmbuce încetinel mămăliga rece, brânza și ceapa aduse în săcăteu. Nu uita niciodată să pună la rădăcina copăcelului apa rămasă în ulcior. Ar fi putut jura că, de fiecare dată, prietenul său își foșnea frunzele a mulțumire... Lăsase merindea aninată de-o creangă, la umbră, să-l aștepte până ce soarele îi va veni drept la inimă, iar ulciorul, la rădăcină, să fie rece. Timpul trecea, spicele cădeau, îl încingea o oboseală plăcută, împletită cu căldura ce creștea pe măsură ce soarele urca
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
simțite în jos. Picioarele ei lungi și delicate, erau de o albeață neobișnuită, care se potrivea de minune cu culoarea corpului și a tenului. Pe neașteptate, ele au început să se miște ritmic, ajutând la alunecarea petecuțului de mătase ce anina deasupra pisicuței încinse de dorințe. Mângâierea părului ce acoperea setea sa atât de puternică de plăceri, îi transmitea fiori, care-i cutremura întregul trup, frumos sculptat de mama natură. Am abandonat fereastra larg deschisă spre splendoarea naturii, pentru a ne
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
Ediția nr. 1564 din 13 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Mieluțul I-a oprit veselia jocului din ogradă, L-a agățat în cuie-n grabă, Fără să-l simtă c-a oftat, O lacrimă în ochii-i blânzi s-a aninat. Strigă-ncet pe limba lui, Spune ceva nu știu cui. Cuțitul i-l înfige-n beregată, Viața i se frânge-n dată. Cu ochii uimiți și larg deschiși, Trupu-i zvâcnește, hulubi învinși, Sângele-i curge roșu, șuvoi, În jur, veselia-i în
MIELUŢUL de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348751_a_350080]
-
noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului "cine are copii pe pământ nu în gând..." scriu cu acea lumină pe care o au pe chip pruncii prea mici veniți la biserică atunci când le zâmbesc îngeri de-atâta dor de picioare mi se-anină spinii și mișeii de zbor și credință mă-ncearcă iar oamenii nu zeii un înger numai de banalitate nu poate fi acuzat fericite pietrele din care se pot ridica altare mândria haine deșarte peste pietre în mișcare ori păcatul care
A FI SAU A NU ŞTI de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 681 din 11 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365794_a_367123]
-
să nu mă-mbete. Adorm sfârșit, cerșind minuni cerești Și până-n zori scot ghimpele din gând. Tu, dor nebun, de ce mă amăgești Și-mi pui poveri ca unui sclav de rând ? 05 Iulie 2006 ciclul Ucenic în dragoste *** un dor anin! fulgi se cern și se aștern pe-al iernii aspre chip etern mă rog tăcut spre cerul mut `n-al iernii aspre azimut un dor anin de cristalin al iernii aspre cer senin gând răspunde lin pe unde iarna aspră
DORUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372037_a_373366]
-
ca unui sclav de rând ? 05 Iulie 2006 ciclul Ucenic în dragoste *** un dor anin! fulgi se cern și se aștern pe-al iernii aspre chip etern mă rog tăcut spre cerul mut `n-al iernii aspre azimut un dor anin de cristalin al iernii aspre cer senin gând răspunde lin pe unde iarna aspră mă patrunde viața este o poveste iarna aspră o albește în jur privesc Doamne lumesc și iarna aspră o iubesc ! 26 Decembrie 2005 ciclul Iarna Volumul
DORUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372037_a_373366]