676 matches
-
Diana, fuge, dar este transformată și ea într-un râu. Fiul ei, Pruneo, va fi crescut cu dragoste de părinții lui Africo și va deveni conducător în Atalante, fondatorul provinciei Fiesole și tatăl unei nobile vițe de cetățeni. Două forțe antagonice domină lumea din poemul Ninfale, zeițele Venus și Diana. Deși criticii literari au susținut pentru mult timp ideea că opera este o celebrare a primei zeițe amintite, au existat și opinii (cum ar fi cea aparținând lui Robert Hollander) care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ia de soție după asistarea la această minune și acceptă creștinismul. Din nou misiunea eroinei pare împlinită, aproape de finalizare, cu toate acestea, noi intrigi vin să completeze și să îmbogățească firul epic. Soacra este, și în această nouă situație, factorul antagonic, negativ, ca și cum naratorul nu ar dispune de alte resurse imaginative în conturarea unor noi situații inedite, reluând tipare utilizate anterior în spațiul narațiunii. Ipostaza maternității, pe care o cunoaște Constanța alături de Alla, nu pare a-i modifica temperamentul cu nimic
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
antipsihotic a unui neurolpetic dezinhibitor, pare să reprezinte a treia direcție principală de asociere a antipsihoticelor. Rațiunile acestei asocieri ar fi apariția la un psihotic productiv tratat cu antipsihotice antipsihotice clasice a unor elemente deficitare. și în aceste condiții proprietățile antagonice ale substanțelor acționează competitiv pe același receptor țintă: asocierea apare din nou ilogică. Riscurile sunt fie lipsa de răspuns: receptorii postsinaptici sunt oricum blocați, fie reluarea fenomenelor delirante și halucinatorii însoțite de o creștere a anxietății. Sigurul lucru care poate
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
cu averea ei: Îi trebuie o femeie cumpătată, și nu zvăpăiată, cum s-a exprimat el. În această pagină a lui Samuel Pepys 23 există tot ce e necesar unei secvențe romanești: o stare conflictuală, două personaje aflate În relații antagonice, o situație foarte productivă din punct de vedere al seducției literare - ce poate fi mai atrăgător decât o scenă de alcov și o trimitere la viața socială? Întâlnirea cu vărul Roger e un excelent prilej de a rescrie, În altă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
vieții. Vera Gangart aparține lumii care îl dezamăgește pe Kostoglotov, așa că, oricât de profundă este dragostea pentru ea, faptul că aparțin unor lumi diferite îi desparte în mod iremediabil. Ca personaj autobiografic, Kostoglotov aparține planului documentar și formează o pereche antagonică împreună cu Pavel Rusanov, element al planului ficțional. Povestea lui Kostoglotov iese în evidență, prin contrast cu povestea opusă, a lui Rusanov. Soljenițîn utilizează aceeași schemă, precum în cazul perechii formate de Nerjin și Volodin, dar, de data aceasta, nu prin
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
întrebarea: ce deosebește etno-naționalismul periferiei de naționalismul pur și dacă nu cumva aceste partide provin mai degrabă din familia de centru. Naționalismul periferiei ar fi un centralism care n-a putut încă să se constituie în Stat. Totuși, aceste naționalisme antagonice se deosebesc prin contextul socio-politic în sînul cărora s-au format. Astfel că naționalismul de centru va fi universal sau cel puțin aspirînd să se extindă, acela al periferiei va fi particular. Primul va fi în același timp elitist și
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
burgheză astăzi Dacă în marxism clasele sociale fundamentale, burghezia și proletariatul, au putut exista în realitate prin chiar vitalitatea doctrinei marxiste, suficient de puternică în reprezentări pentru ca cei implicați să adopte ideea unei clase burgheze și a unei clase proletare antagonice, astăzi situația este mult schimbată. Prin efectul revenirii unei teorii, reculul teoretic și practic al marxismului, ca școală de gândire și corp de precepte de bază pentru partidele care își revendică aici originile, conduce la un recul al clasei muncitorești
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
de-al doilea război mondial. După 1965, se caută o revenire la tradiția românească, o revendicare a formelor latine. Societatea comunistă conduce oamenii prin constrângere. În mod normal, societatea și individualitatea apar ca "două realități complementare și, în același timp, antagonice. Pe de-o parte, societatea oprimă individualitatea impunându-i cadre și constrângeri, iar, pe de altă parte, îi oferă structurile care îi permit să se exprime. Ea utilizează, pentru propria-i diversitate, diversitatea individuală care, în caz contrar, s-ar
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
conflictul puternic care se dezvoltă prin acțiunea scenică a unor personaje complexe. Spre deosebire de drama romantică - în care conflictul drama tic, element de mare forță, declanșator al unor evenimente excepționale, era construit pe opoziția între două personaje sau grupuri de personaje antagonice -, teatrul mo dern nu își concentrează interesul în planul întâmplărilor reprezentate scenic, ci în acela al conștiinței protagonistului. - Deși a apărut mult mai târziu decât tragedia și comedia, drama și-a creat cea mai bogată paradigmă tematică și estetică, de la
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
este focalizat asupra prefectului Tipătescu, care, citind un articol vehement al lui Cațavencu, decide: Nu salege! Se conturează astfel un conflict derizoriu, specific comediei. Definitoriu pentru această specie este și finalul vesel. Acesta mar chează stingerea conflictului și încheierea relației antagonice între Cațavencu și Tipătescu - CAȚAVENCU: (lui Tipătescu încet): Să mă ierți și să mă iubești! Între aceste două puncte strategice, capodopera comediei românești își evidențiază perfecțiunea construcției dramatice. Acțiunea piesei este plasată întrun orășel de provincie, capitala unui județ de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
se reliefează grupurile de interese. În fruntea primei grupări, care deține puterea, este situat Ștefan Tipătescu, în vreme ce aripa „independenților“, care aspiră la putere, îl are ca lider pe Nae Cațavencu. Prin această situare, se constituie un cuplu scenic de tip antagonic și se sugerează implicarea celor două personaje în conflictul dramatic. Tipătescu ocupă o poziție socială de elită, este prefectul județului, reprezentând puterea executivă. În opoziție cu el, Cațavencu, avocat fără clienți, este director proprietar al ziarului Răcnetul Carpaților și prezident
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
onorabilul d. Cațavencu! Profitând de învălmășeală, Cațavencu se sustrage arestării, dar pierde pălăria sub căptușeala căreia ascunsese scrisoarea. Aceasta este găsită de către Cetățeanul turmentat, care o înapoiază andrisantului, adică Zoei. Finalul vesel, specific comediei, marchează stingerea conflictului și încheierea relației antagonice dintre cele două personaje. Astfel, la festivitatea de sărbătorire a candidatului ales, Cațavencu îl roagă pe Tipătescu: Să mă ierți și să mă iubești! (expansiv) pentru că toți ne iubim țara, toți suntem români!... mai mult, sau mai puțin onești! (Tipătescu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de deschidere, de pe 19 noiembrie, el le-a spus delegaților că unii observatori se întreabă ce fel de democrație există în România. Democrația românească "este o expresie a unității de interese, căci în Republica Socialistă România s-au lichidat clasele antagonice. Națiunea română este alcătuită din clase și categorii sociale prietene, care împărtășesc aceleași interese: edificarea unei societăți noi, fără exploatatori, o societate a egalității și dreptății sociale"2286. El și-a îndemnat colegii să "nu precupețească nici un efort pentru a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
numește nu doar precursor ci chiar fondator al tradiției benedictine. Problema predestinației a tulburat grav epoca în care au trăit cei doi mari teologi. Tezele avansate de Fericitul Augustin privitor la predestinație vor pune Răsăritul și Apusul într-o situație antagonică din punct de vedere teologic. Deși, în linii mari, problema raporturilor dintre har și liberul arbitru poate fi rezolvată, fapt care a și avut loc, există o serie de aspecte care însă rămân un mister chiar și pentru teologi. Acest
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
pot părea opuse, se află într-o conlucrare armonioasă, sinergetică. Problema predestinației a tulburat grav epoca în care au trăit cei doi mari teologi. Tezele avansate de Fericitul Augustin privitor la predestinație vor pune Răsăritul și Apusul într-o situație antagonică din punct de vedere teologic. În ortodoxie, problema predestinației implică libertatea omului de a colabora cu harul și chemarea tuturor oamenilor la mântuire, iar la baza ei stă preștiința lui Dumnezeu. Asemenea doctrinei ortodoxe și creștinătatea ecumenică afirmă, combătând pelagianismul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Dovada importanței sale rezidă atât în capodoperele pe care le-a produs, dar și în fascinația ulterioară pe care a generat-o, marcând, într-un fel sau altul, evoluția culturală a fiecărui secol care a urmat. Prin raportare apologetică sau antagonică, insurgentă, clasicismul francez a fost imposibil de ignorat, un reper estetic de prim ordin în cursul dezvoltării literaturii. În această ordine de idei, clasicismul francez nu mai poate fi considerat o simplă copie a modelului greco-latin. Cu toate că ideile directoare sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
că folosind termenii "clasic" și "romantic" fac un lucru periculos. Ei reprezintă cinci sau șase tipuri diferite de antiteze, și în vreme ce eu îi folosesc într-un sens, dumneavoastră poate că îi folosiți în altul." La momentul scrierii acestor rânduri raportarea antagonică clasic-romantic fusese deja bine stabilită, mai ales, prin polemicile violente inițiate de romantici. Însă, deși la modul general opoziția era trasată, o aprofundare ar dezvălui lipsa de concretețe și de puritate a antitezelor după cum o sugerează și rândurile de mai
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
faptul că, din perspectivă clasică, idealurile poetice romantice par deopotrivă de ridicole și exagerate. Ceea ce deplânge totodată Hulme este că după constituirea romantismului, clasicismul nu a mai putut fi privit de sine stătător, ci doar în ecuația dublă a raportării antagonice la curentul care l-a urmat. Astfel, se observă o încercare a filosofului englez de a restabili polaritățile corecte prin reluarea obsesivă a greșelilor estetice romantice care au dus la respingerea unor aspecte legitime și perfect realizabile artistic: "nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
dihotomie este una esențială, cu valoare de matrice, devenind reprezentativă pentru orice dualitate. Extinderea la nivel politic, artistic, ontologic, a celor doi termeni sugerează o viziune amplă sau poate, dimpotrivă, o schematizare prin reducerea complexității existențiale la doar două dimensiuni antagonice. Folosirea termenului atitudine sau a sintagmei punct de vedere vizează de fapt perspectiva asupra unor stări de lucruri, două tipuri de comportament sau de relaționare la un punct stabil destinul uman. În acest context, autorul nuanțează ideile exprimate deja în
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
influența școlii istorice germane, Veblen distinge destul de arbitrar, patru etape în evoluția societății umane: sălbăticia, barbaria, era muncii manuale și era mașinismului. Proprietatea privată este considerată ca fruct al exploatării. Veblen opune abordarea darwinistă concepției marxiste pre-darwiniene, cu forțele sale antagonice și obiectivul său predeterminat. Deși nu o recunoaște, preia de la Marx caracterul irațional al evoluției generate de forțe antagonice, impulsuri constructive vs. impulsuri destruc tive. Dezvoltînd această schemă destul de primitivă, el transformă cercetarea ricardiană a profitului într-o căutare oarbă
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
și era mașinismului. Proprietatea privată este considerată ca fruct al exploatării. Veblen opune abordarea darwinistă concepției marxiste pre-darwiniene, cu forțele sale antagonice și obiectivul său predeterminat. Deși nu o recunoaște, preia de la Marx caracterul irațional al evoluției generate de forțe antagonice, impulsuri constructive vs. impulsuri destruc tive. Dezvoltînd această schemă destul de primitivă, el transformă cercetarea ricardiană a profitului într-o căutare oarbă a unui cîștig monetar și construiește o serie de categorii dihotomice, cum ar fi: valoarea economică și valoarea monetară
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
au utilizat drept cap de pod, așa cum s-a întâmplat în cazul rușilor și al otomanilor, fie ca spațiu tampon, așa cum s-a petrecut în situația ungurilor și a austriecilor. Sunt raportări diferite la teritoriul nostru ce rezultă din viziuni antagonice. Strategiile au gravitat în jurul nevoii Occidentului de a se apăra în fața stepei, unde s-au clădit puteri orientale având tendința naturală de a se extinde în interiorul Europei. Pe acest fond, au prevalat, oarecum, particularitățile influenței estice față de cea vestică. Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
vârstă nu mai scapă strategiilor de segmentare ale marketingului, dar în care oricine își poate alcătui propriul orar, își poate remodela aparența, își poate transforma modul de trai. Este momentul consumului-lume din care nu numai că au fost eliminate culturile antagonice, dar în care etosul consumerist tinde să reorganizeze ansamblul comportamentelor, inclusiv pe cele ce nu țin de schimbul de mărfuri. Puțin câte puțin, spiritul consumului a reușit să se infiltreze până și în raporturile cu familia și cu religia, cu
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
înalta burghezie până la păturile populare și la tineret. Domenii întregi ale consumului au devenit experiențiale, asimilabile cu shopping-party, distracția la cumpărături. Societatea de hiperconsum este aceea în care consumul se scindează în mod radical, ordonându-se în jurul a două axe antagonice: pe de o parte, cumpărăturile practice, considerate a fi corvezi, și, pe de altă parte, cumpărăturile hedoniste, privite ca sărbători, ele incluzând atât produsele culturale, cât și un mare număr de bunuri materiale (automobil, modă, mobilier, decorații interioare etc.). Cumpărarea-plăcere
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
sau de a vinde. Aceste criterii pot fi de natură subiectivă sau obiectivă. Criteriile subiective pornesc de la noțiunea de utilitate, cu alte cuvinte de la intensitatea dorinței de a achiziționa și de a vinde, ceea ce pune față În față două poziții antagonice cu privire la preț: achizitorul va dori să plătească cel mai mic preț posibil, iar vânzătorul va dori să primească o sumă cât mai mare. Prețul final rezultă, astfel, În urma negocierilor dintre părțile implicate. Criteriile obiective cuprind metodele de calcul prin care
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]