1,148 matches
-
fost proclamat regat și, ca urmare a războaielor Balcanice din 1912 și 1913 (în care otomanii au pierdut tot teritoriul din Balcani) s-a stabilit o frontieră comună cu Serbia, Shkodër fiind acordat nou-înființatei Albanii. Muntenegru a fost printre țările Antantei în timpul Primului Război Mondial (1914-18). Din 1916 până în octombrie 1918, Muntenegru a fost ocupat de Austro-Ungaria. În timpul ocupației, regele Nicolae a fugit din țară și un guvern a funcționat la Bordeaux. Când Antanta a eliberat Muntenegrul, la a fost convocată care a
Muntenegru () [Corola-website/Science/302736_a_304065]
-
fiind acordat nou-înființatei Albanii. Muntenegru a fost printre țările Antantei în timpul Primului Război Mondial (1914-18). Din 1916 până în octombrie 1918, Muntenegru a fost ocupat de Austro-Ungaria. În timpul ocupației, regele Nicolae a fugit din țară și un guvern a funcționat la Bordeaux. Când Antanta a eliberat Muntenegrul, la a fost convocată care a hotărât unirea cu Regatul Serbiei în noiembrie 1918. În , o parte din populația Muntenegrului, denumită „” s-au răzvrătit împotriva hotărârii și au luptat împotriva forțelor pro-unificatoare, Albii, dar au fost învinși
Muntenegru () [Corola-website/Science/302736_a_304065]
-
cea a Mării Britanii. Puterile europene s-au grupat în alianțe defensive: Puterile Centrale -Germania, Italia(care ulterior a părăsit alianță) și Austro-Ungaria, iar țelul alianței era blocarea expansiunii agresive a Rusiei în Balcani și apărare reciprocă. O altă alianță, Antanta, a fost încheiată între Marea Britanie, Franța și Rusia. Trebuiau să coopereze pentru a se apăra în față oricărei agresiuni din partea Germaniei. Războiul a izbucnit când un sârb l-a asasinat pe arhiduce. Ca urmare, o luna mai târziu, Austria i-
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
trei luni, între Canalul Mânecii și frontieră elvețiană a fost săpată o linie de tranșee. Frontul de vest se află între Germania și nordul Franței, iar frontul de est între Germania și Rusia. S-au purtat bătălii navale în Orientul Mijlociu. Forțele Antantei au atacat Imperiul Otoman, iar în Africa, trupele britanice și franceze au atacat coloniile germane. Pe frontul de vest au murit milioane de oameni în bătălii că Ypres, Bătălia de la Verdun și Bătălia de pe Somme (1916). În Bătălia de la Passchendaele
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
turcilor, pierderile în rândul australienilor britanici fiind de aproape 9000 de morți și 20 000 de răniți. În 1916 a avut loc bătălia năvală de la Iutlanda, unde și Marea Britanie și Germania s-au declarat învingătoare. Submarinele germane U-boot, atacau vasele Antantei, până când în 1917, au scufundat USS Housatonic, iar SUA, aflată în izolaționism și neutralitate, a declarat război Germaniei. În 1917, în Rusia, economia se îndreptă spre colaps, iar orășenii sufereau de foame. Au izbucnit răscoale, iar armata a trecut de
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
bolșevicii conduși de Vladimir Ilici Lenin, au preluat puterea. După războiul civil dintre bolșevici și menșevici și după execuția familiei țariste, Rusia și-a schimbat numele în Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste - URSS. Totodată, sosirea trupelor americane în Europa de partea Antantei a înclinat balanța în favoarea acestora. După lupte crâncene la frontiera germană, pe 11 noiembrie 1918, Germania a semnat armistițiul, iar Kaiserul a abdicat. Dispariția a multor bărbați tineri în război a dus la câștigarea cât mai multor drepturi și libertăți
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
părți din Primul Război Mondial, Grecia a avut două guverne, un guvern pro-german regalist la Atena și un guvern pro-britanic, venizelist la Salonic. Cele două guverne au fost unificate în 1917, când Grecia a intrat oficial în război de partea Antantei. După Primul Război Mondial, Grecia a încercat să anexeze noi teritorii din Asia Mică, o regiune care la acea vreme avea o numeroasă populație greacă, dar a fost învinsă în , care a avut ca rezultat un conform . Conform diferitelor surse
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
trasate prin Tratatul de la San Stefano, Bulgaria, care avea cea mai mare armată din Balcani, a declarat război Serbiei în octombrie 1915. Ca urmare Marea Britanie, Franța și Italia au declarat război Bulgariei. În august, România intră în război de partea Antantei. Aceast lucru a forțat pe bulgari să transfere forțe în nordul țării. Este formată Armata condusă de generalul Ștefan Toshev. La 1 septembrie, Bulgaria a declarat război României. Armata bulgară a intrat în Dobrogea și i-a învins pe români
Bulgaria în timpul Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/320188_a_321517]
-
5 noiembrie, polonezii controlau circa o treime din minele de cărbuni din ducat. Cehii și-au dat seama că cedaseră destul de mult (...) S-a recunoscut că orice preluare a Teschenului va trebui să se realizeze într-o manieră acceptabilă de către Antanta victorioasă (...), astfel că cehii au fabricat o poveste cum că zona Teschenului se bolșeviza (...) Cehii au adunat trupe substanțiale de infanterie - circa 15.000 de oameni - și la 23 ianuarie 1919, au invadat zonele deținute de polonezi. Pentru a-i
Transolza () [Corola-website/Science/326609_a_327938]
-
au pus în fruntea forței de invazie, în uniformele lor. După câteva lupte de mică anvergură, mica forță de apărare poloneză a fost aproape cu totul îndepărtată." În 1919, chestiunea a fost luată în discuție la Paris în fața reprezentanților țărilor Antantei. Watt afirmă că polonezii și-au motivat revendicările pe motive etnografice și că cehii și le-au motivat prin nevoia de cărbunele din Teschen, util pentru a influența acțiunile Austriei și Ungariei, ale căror capitale erau alimentate cu cărbune din
Transolza () [Corola-website/Science/326609_a_327938]
-
închiderea temporară a tuturor universităților. Între timp, proclamația președintelui SUA, Woodrow Wilson, în favoarea unei Polonii unitare și independente (la 22 ianuarie 1917) și după căderea țarului în Revoluția din Februarie a consolidat forțele poloneze, favorizând și pozițiile neutre sau favorabile Antantei. În decembrie 1917, o brigadă a conduse de au intrat în Varșovia pentru a forma corpul de ofițeri al noii armate poloneze. La 21 aprilie, Consiliul de Stat a adoptat o proclamație în favoarea armatei poloneze () și l-a numit pe
Regatul Poloniei (1916-1918) () [Corola-website/Science/337132_a_338461]
-
forțele franceze și britanice să lupte împotriva celor otomane și germane. Legiunea Armeană, aflată sub comanda generalului Edmund Allenby, a luptat în Palestina, Siria și în cele din urmă în Cilicia, câștigând aprecierea guvernului Clemenceau și a aliaților acestuia din Antanta Legiunea Armeană a fost redesfășurată în Anatolia (Asia Mică), în confomitate cu planurile inițiale. Legiunea a activat în regiunile orașelor Adana și Mersin, fiind implicată în lupte de hărțuire cu milițiile turce. Acțiunile indisciplinate, atacurile și jafurile împotriva populație locale
Legiunea franco-armeană () [Corola-website/Science/321823_a_323152]
-
până în noiembrie 1918, când a fost înlocuit de nou-proclamata Republică Polonă. Independența Poloniei fusese revendicată în Occident de Dmowski și de Ignacy Paderewski. Cu susținerea președintelui american Woodrow Wilson, independența Poloniei a fost oficial acceptată în iunie 1918 de puterile Antantei, de partea cărora deja luptau numeroase armate de voluntari polonezi. În interiorul Poloniei, în octombrie-noiembrie avea loc o luptă finală pentru independență Ignacy Daszyński conducând un efemer guvern polonez la Lublin începând cu 6 noiembrie. Germania a decis să-și retragă
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]
-
sovietică Simon Petliura a devenit noul comandant suprem al armatei ucrainene. Armata unită ucraineană a suferit însă pierderi uriașe în războiul împotriva forțelor poloneze, „albilor” lui Denikin și „roșiilor”. Ca urmare, Ucraina a fost obligată să semneze un armistițiu cu Antanta, iar mai târziu, în mai 1919, cu Polonia După ce au eșuat în încercarea lor de cucerire a Kievului prin forțe proprii, Ucraina a semnat cu Polonia Tratatul de la Varșovia (aprilie 1920) . Acest tratat făcea ca forțele ucrainene să lupte alături de
Armata Republicii Populare Ucrainene () [Corola-website/Science/320253_a_321582]
-
forțe proprii, Ucraina a semnat cu Polonia Tratatul de la Varșovia (aprilie 1920) . Acest tratat făcea ca forțele ucrainene să lupte alături de cele poloneze împotriva Rusiei Sovietice și a forțelor „roșii” ucrainene. (În acel moment, „albii” lui Denikin, germaneii și forțele Antantei fuseseră alungate din Ucraina). După înfrângerea armatelor polono-ucrainene din Operațiunea Kiev, forțele ucrainene și-au redus treptat prezența în război. Sfârșitul armatei Republicii Populare Ucrainene a venit odată cu semnarea Tratatul de la Riga (18 martie 1921), care a pus capăt războiului
Armata Republicii Populare Ucrainene () [Corola-website/Science/320253_a_321582]
-
având propriile obiective etc. În perioada 2/15-3/16 noiembrie 1916 se desfășoară la sediul Cartierului General francez de al Chantilly o conferință interaliată de planificare, la care au participat comandanții militari șefi sau reprezentanți ai acestora din toate țările Antantei. România a fost reprezentată de colonelul Ioan Rășcanu, fostul șef al Secției operații din Marele Cartier General. Conferința a stabilit proiectul planului general de operații al Antantei pentru anul 1917. Referitor la frontul românesc, planul prevedea o operație ofensivă în
Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1917 () [Corola-website/Science/337140_a_338469]
-
care au participat comandanții militari șefi sau reprezentanți ai acestora din toate țările Antantei. România a fost reprezentată de colonelul Ioan Rășcanu, fostul șef al Secției operații din Marele Cartier General. Conferința a stabilit proiectul planului general de operații al Antantei pentru anul 1917. Referitor la frontul românesc, planul prevedea o operație ofensivă în primăvara lui 1917, în cadrul ofensivei generale preconizate la nivelul alianței, dar lăsând la latitudinea autorităților militare ruse să stabilească direcția loviturii principale și numărul de lovituri rezervate
Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1917 () [Corola-website/Science/337140_a_338469]
-
de către inamic a forțelor de pe un teatru de operații pe altul. Ofensiva rusă era planificată a se desfășura la începutul lui martie 1917 în Galiția, în timp ce ofensiva pe frontul român trebuia să înceapă în luna aprilie, concomitent cu acțiunile forțelor Antantei pe celelalte fronturi. Izbucnirea revoluției din Rusia (februarie/martie 1917) a amânat declanșarea ofensivei ruse preconizate. Pentru a clarifica situația, între 22 aprilie/5 mai-29 aprilie/12 mai 1917, prim-ministru Ion I.C. Brătianu, însoțit de generalul Constantin Prezan, a
Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1917 () [Corola-website/Science/337140_a_338469]
-
Borden le+au denunțat, spunând că ar integra economia Canadei în cea a Statelor Unite și ar slăbi legăturile cu Marea Britanie. Aceștia au câștigat Alegerile federale canadiene, 1911. Forțele canadiene și voluntari civili au participat în Primul Război Mondial de partea Antantei, pentru a menține legăturile de prietenie cu Marea Britanie. Cele mai mari realizări ale Armatei canadiene în timpul Primului Război Mondial au fost: Somme, Vimy, Passchendaele, bătălii cunoscute ca "Cele o sută de zile ale Canadei".. Reputația trupelor canadiene a fost îmbunătățită de sucesele
Istoria Canadei () [Corola-website/Science/326310_a_327639]
-
Națiunilor a fost scris de o comisie specială, iar Societatea a fost instituită în Partea I a Tratatului de la Versailles. La 28 iunie 1919, 44 de state au semnat Pactul, inclusiv 31 de state care au participat la război alături de Antanta sau s-a alăturat acesteia în timpul conflagrației. În ciuda eforturilor lui Wilson de a organiza și promova Societatea, și pentru care primise Premiul Nobel pentru Pace în 1919, Statele Unite ale Americii nu s-au alăturat Societății. Opoziția din senatul Statelor Unite ale Americii, în
Societatea Națiunilor () [Corola-website/Science/302049_a_303378]
-
unei armate unitare, care să sporească eforturile de asimilare a imigranților într-o mare națiune americană. În calcul însă au fost luate atât evitarea creării unui precedent care ar fi putut fi urmat și de alte naționalități, cât și politica Antantei, care dorea la acel moment alimentarea nemulțumirilor naționalităților din Austro-Ungaria cu scopul de a exercita presiuni asupra ei, dar fară a o dezmembra, astfel încât să o poată desprinde de Imperiul German. În perioada iulie-octombrie 1918, eforturile pentru crearea unei unități
Voluntarii Români din America (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/335594_a_336923]
-
a fost totală și dezmembrarea acesteia inevitabilă, pe 6 noiembrie președintele Woodrow Wilson printr-o telegramă își dădea acordul pentru aceasta,dar câteva zile mai târziu, pe 11 noiembrie s-a semnat Armistițiul de la Compiègne dintre Imperiul German și puterile Antantei, care a pus capăt Primului Război Mondial pe frontul de vest. În mai 1919 o nouă propunere din partea delegatului Vasile Stoica a avut în vedere folosirea celor 10-15.000 de voluntari români gata de mobilizare, împotriva bolșevismului rus, maghiar, ucrainean și bulgar
Voluntarii Români din America (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/335594_a_336923]
-
insurecționarii. În unele cazuri, trupele Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei și Italiei au colaborat cu germanii împotriva polonezilor. Pe de altă parte, în discursul său din Parlamentul britanic, Lloyd George a dezaprobat cu tărie insurecția, dând noi speranțe germailor. Antanta nu părea că are suficiente trupe în zonă pentru a asigura dezangajarea militară a forțelor în conflict. Singura acțiune a Comisiei Interaliate de Control și a guvernului francez a fost cererea făcută pentru interzicerea imediată a recrutării de voluntari germani
Insurecțiile din Silezia () [Corola-website/Science/305386_a_306715]
-
în Basarabia în anul 1918 a reprezentat o acțiune militară inițiată și derulată cu mijloace specifice de către Armata României, în spațiul geografic al Basarabiei în intervalul decembrie 1917 - martie 1918. Acțiunea s-a derulat în baza unei înțelegeri între aliații Antantei și a unor cereri de ajutor militar din partea Guvernului Republicii Democratice Moldovenești, având de asemenea acordul Puterilor Centrale. În data de 2 decembrie 1917 Sfatul Țării a proclamat Republica Democratică Moldovenească, iar la 7 decembrie a fost investit guvernul (Consiliul
Intervenția Armatei Române în Basarabia în 1918 () [Corola-website/Science/337552_a_338881]
-
pentru teritoriul dobrogean pe cel basarabean. Mai mult, luând act de declarațiile lui Woodrow Wilson și ale lui Lloyd George, prim miniștrii Ion I. C. Brătianu și mai apoi Alexandru Averescu au ajuns la concluzia că în cazul unei victorii a Antantei, România nu va obține teritorii suplimentare. Astfel, oferta Basarabiei a devenit deosebit de tentantă ținând cont de condițiile catastrofale de la finele anului 1917. Având în vedere suprimarea anarhiei în teritoriul dintre Prut și Nistru, Comandamentul german a promis să nu profite
Intervenția Armatei Române în Basarabia în 1918 () [Corola-website/Science/337552_a_338881]