632 matches
-
Europă unită. Reabilitarea valențelor europene ale limbii latine s-a făcut și în timpul în care Finlanda a deținut președinția Uniunii Europene. În final, "prezentând în latină evenimentele contemporane, vrem să demonstrăm că latina nu trebuie privită ca o limbă de anticariat, așa cum întreaga cultură europeană, bazată pe latină trăiește, nici ea nu trebuie uitată..."622. Tot legat de limba latină, Limba Europei viitoare este un articol scris sub formă epistolară, adresată de Alexandru Mușina lui "Cis". Subiectul în jurul căruia gravitează articolul
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
univers; vampir; pe veci; vechime; veșnici; viitor; vin; vîrstă; voiește; vremuri vechi; zece; zi; 100 (1); 798/163/53/110/5 vechi: nou (135); antic (100); uzat (29); bătrîn (28); frumos (11); trecut (11); urît (11); demult (10); folosit (10); anticariat (8); antichitate (8); de demult (8); istorie (8); învechit (8); prieten (8); scump (8); valoros (8); arhaic (7); carte (7); demodat (7); ponosit (7); stricat (7); bun (6); ceas (6); nefolositor (6); prețios (6); rău (6); rupt (6); tradiție (6
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Simona Vasilache Dacă anticariatul e o librărie peste care au trecut anii, mi se pare îndreptățită această privire mult înapoi, spre vremea când editura, librăria, „firma” culturală, într-un sens cum azi doar puțin se mai poartă, erau într-una. Istoria lor e istoria
Librării de altădată by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5185_a_6510]
-
găzduiește și astăzi două reprezentanțe diplomatice, ambasada Ciprului și pe cea a Senegalului. De asemenea, la parter există un cinematograf cu numele "Zita", după numele ultimei împărătese austro-ungare... Vizavi, unul dintre cele mai mari - de nu cumva cel mai mare - anticariate din Stockholm, în vitrina căruia am avut surpriza să deslușesc coperta unui album de fotografii - apărut în Suedia -, despre România. Apartamentul din Birger Jarlsgatan 37 a văzut derulându-se tratativele sovieto-române din vremea celui de-al Doilea Război Mondial, reprezentanța
De ce „Apunake“? by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/6995_a_8320]
-
mai nostimă producție a sa din acest număr se ascunde sub numele de... Rică Răducanu. Cu marginalul Tirania lecturii, paginile Rică Răducanu vă recomandă au un preambul care îi poate convinge pe naivi că simpaticul Tamango e un obișnuit al anticariatelor și librăriilor Humanitas. Recenziile sînt însă eșantioane de Arsamatoria sută la sută. Cum cea despre Postmodernismul românesc de Mircea Cărtărescu e răutăcioasă, ca mai toți optzeciștii cu cel mai cunoscut, în țară și străinătate, dintre ei, am ales un citat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16654_a_17979]
-
supus,/ Culege vecheaaramă ce nu mai are curs,/ Așa în a mea râvnă, pe locul părintesc,/ Fiu al ăstor ruine, țărâna lor slăvesc.” (Trecutul. La mănăstirea Dealu). Biblioteca estivală a lui Codrescu din Adela conține un Diogene Laerțiu luat de la anticariat, de unde doctorul în loisir își extrage pasaje despre apatie. O întâmplare semnificativă, ca la Caragiale, întâlnirea cu cartea veche, în literă și în scoarță. Un anticar atipic este și Zerlendi, împătimitul de scrieri despre India, după care rămâne o bibliotecă
Anticari... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5433_a_6758]
-
surorii sale, Cici, cei mici din gașca de la bloc iau „lecții” despre procreație de la cei mai mari, admirând chiloții murdari ai mamei lui Florinel, se joacă „pititea”, dar și „înjuratea” (concurs de înjurături), Cristi fură nu cireșe, ci cărți din anticariate, împreună cu prietenii pune la cale farse prin telefon, una chiar despre „moartea” lui etc. Aceiași copii sunt însă și șoimi ai patriei, și pionieri, obligați să memoreze comandamentele partidului (transcrise contrapunctic în relatare) și comentariile școlare idioate despre Eminescu, obsesia
Generația MM by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4665_a_5990]
-
titlu cartea e dublă și e aranjată după principiul figurilor din cărțile de joc, e sub formă de vedere, de carte poștală adică, (pe post de timbru o fotografie veche, miniaturizată, reprezentînd un cuplu în poziția convențională, așa cum găsiți în anticariatele fițoase) și cu o ștampilă pe care scrie circular arca lui noe de la neolitic la coca-cola. Prima copertă reproduce și ea un desen în stil naiv, pe care însă n-am reușit să-l descifrez. Prima parte a cărții, Talmeș
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
degrabă cu veșmintele angoasei și fricii lor de alteritate decât cu atribute clare și calități verosimile. Am acasă câteva hărți din secolele XIV, XVII și XVIII, am dat mulți bani pe ele. Una, de exemplu, am găsit-o într-un anticariat din Madrid. Alta am cumpărat-o de la buchiniștii de pe malurile Senei. O hartă a Boemiei și a Pragăi din epoca lui Jan Hus am achiziționat-o în cartierul evreiesc, după ce bătusem toată noaptea străzile înguste și întortocheate, cercetând dughenele de
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
Mircea Lăzăroniu Capitală europeană cu pretenții, Bucureștiul a dus pînă de curînd lipsa unei librării de carte franceză, dar s-a salvat parțial prin anticariate și tarabele buchiniștilor, adăpost pentru nenumărate volume demne de tot interesul în limba cîndva cunoscută de orice român cultivat. Din spectacolul miilor de titluri, nu este greu să reconstitui cu nostalgie portretul unei pături rafinate a societății, pentru care lumina
Despre cartea veche franceză în anticariatele din București by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/6605_a_7930]
-
au avut parte de tiraje mari și uneori de fotoliile Academiei: Paul Bourget, Henry Bordeaux, Marcel Prévost, frații Tharaud. De neuitat, parfumul cărților de acum cîteva decenii din colecția Le Livre de poche. De cele mai multe ori, marii cititori care frecventează anticariatele nu sunt unii și aceiași cu pasionații de ediții rare. Cei dintîi sunt însuflețiți de un lucru tot mai neobișnuit astăzi, sensibilitatea pentru trecut, în timp ce dorința de a umple un gol îi conduce de regulă pe amatorii înstăriți, dispuși să
Despre cartea veche franceză în anticariatele din București by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/6605_a_7930]
-
poveștile unor oameni care s-au despărțit în împrejurări dramatice de biblioteca lor. Trebuie să le reamintim celor foarte tineri: vîndute de oameni la ananghie sau confiscate de Securitate, cărțile, nu o dată puse la index, ajungeau mai tîrziu pe rafturile anticariatelor, stîrnind surpriza și entuziasmul cititorilor împătimiți. Chiar atunci cînd nu ai motive să bănuiești un trecut spectaculos al cărții, e pasionant să afli ori să încerci să ghicești cine a fost vechiul proprietar. Pe pagina de gardă vezi uneori că
Despre cartea veche franceză în anticariatele din București by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/6605_a_7930]
-
vechiul proprietar. Pe pagina de gardă vezi uneori că a fost vorba de o personalitate culturală, un medic sau un avocat celebru dintre cele două războaie. Altădată întîlnești numai un prenume sau inițiale enigmatice, urmate de o dată. Un obișnuit al anticariatelor, Alexandru George, nota: "Poate că trecerea unei cărți dintr-o mînă în alta creează o legătură subtilă și secretă între doi oameni care nici nu s-au cunoscut". Zona anticariatelor are astăzi luminile și umbrele sale, mă tem că ultimele
Despre cartea veche franceză în anticariatele din București by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/6605_a_7930]
-
prenume sau inițiale enigmatice, urmate de o dată. Un obișnuit al anticariatelor, Alexandru George, nota: "Poate că trecerea unei cărți dintr-o mînă în alta creează o legătură subtilă și secretă între doi oameni care nici nu s-au cunoscut". Zona anticariatelor are astăzi luminile și umbrele sale, mă tem că ultimele mai numeroase. Cei din breaslă sunt extrem de diferiți: subalterni stresați de șefi, singuratici ursuzi, inși care nu stăpînesc abc-ul meseriei, oameni fără chef și incapabili de o politețe elementară
Despre cartea veche franceză în anticariatele din București by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/6605_a_7930]
-
politețe elementară, indivizi cenușii pentru care munca lor este doar un comerț ca oricare altul, dar și persoane comunicative și competente, pasionați ce respiră dragostea de carte. Schimbările din ultima vreme nu au fost chiar mici. Anii trecuți, lanțul de anticariate Ex Libris oferea spectacolul unei înfiorătoare dezordini, cu o politică de prețuri care stîrnea zîmbete. Un volum de Julien Green, cu dedicația autorului către Modest Morariu, traducătorul său, nu costa mai mult decît mărunțișuri gen Shogun. Pentru sume derizorii, puteai
Despre cartea veche franceză în anticariatele din București by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/6605_a_7930]
-
Pentru sume derizorii, puteai achiziționa volume în stare bună, apărute în fascinanta Belle Époque. Exemple: La Cathédrale a lui Huysmans, Aphrodite a lui Pierre Lou˙s, o ediție din corespondența lui Heine, cu 10.000 de lei vechi. Frapează declinul anticariatului de la Librăria Noi, după schimbarea proprietarului. Au rămas titluri remarcabile, dar lîngă ele tronează reviste auto, maculatură despre zîna Andreea Marin sau creșterea pisicilor, plus infama, stupida Istorie a literaturii engleze a sovieticului Anikst. Poate impresiona peisajul oferit de buchiniștii
Despre cartea veche franceză în anticariatele din București by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/6605_a_7930]
-
cărțile aveau un preț pentru români și altul mult mai mare pentru străini. Destui negustori cumpără din alte locuri un volum la o sumă infimă, ca să-l revîndă de zece ori mai scump. Dezavantajat de un spațiu mult prea strîmt, anticariatul de pe strada Academiei, nr. 7, rămîne de o bună bucată de vreme cel mai interesant. De destinele acestui loc se ocupă doamna Monica Isac, o persoană selectivă și avizată, care nu face concesii prostului gust. Cele mai căutate sunt edițiile
Despre cartea veche franceză în anticariatele din București by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/6605_a_7930]
-
Cronicar Sfîrșitul anticariatelor Serios, divers și bine informat se dovedește a fi numărul 11 (din noiembrie 2008) al revistei timișorene Orizont. Cronicarul a citit-o cu plăcere, oprindu-se pînă la urmă asupra a două articole. Mai întîi, vești bune privind traducerea autorilor
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7818_a_9143]
-
bună ne dă Radu Pavel Gheo în articolul "Slănina și cartea": "Nu demult am remarcat un lucru care, pentru un oraș de talia și cu pretențiile culturale ale Timișoarei, ar trebui să fie șocant: în Timișoara nu mai există nici un anticariat. Singurii care mai vînd cărți apărute acum zece, douăzeci, cinci zeci de ani sunt cei cîțiva vînzători ambulanți, Ťcăruțașiiť, cu tarabele lor plasate în aer liber (sigur atunci cînd e vreme bună)." Într-adevăr, dispariția anticariatelor spune mult despre locul
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7818_a_9143]
-
nu mai există nici un anticariat. Singurii care mai vînd cărți apărute acum zece, douăzeci, cinci zeci de ani sunt cei cîțiva vînzători ambulanți, Ťcăruțașiiť, cu tarabele lor plasate în aer liber (sigur atunci cînd e vreme bună)." Într-adevăr, dispariția anticariatelor spune mult despre locul pe care începe să-l ocupe cărțile în sufletul oamenilor. Concilierea generațiilor? Din nr. 11/ 2008 al revistei RAMURI, ne reține atenția interviul amplu acordat de criticul Gheorghe Grigurcu Dorei Pavel. Este adusă în discuție, printre
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7818_a_9143]
-
Pavel Șușară Cu mai mult timp în urmă, Dinu Săvescu a deschis o mică expoziție la Anticariatul Curtea Veche, spațiu devenit celebru în vremea lui Simion Mihuț și păstrat ca atare de Marius Nicolescu. Deși expoziția a trecut atunci neobsrvată, ea merită rememorată ca moment, dar și depășită în tentativa de a circumscrie prezența artistică a unuia
Dinu Săvescu - un portret by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11170_a_12495]
-
la punct, la preț redus, zestrea de cărți pentru un sezon. Pentru asta există "galantarele" din fața librăriilor, în care ediții vechi de vreo doi ani se vînd și la o treime din prețul lor inițial. De fapt, conceptul german de anticariat în librărie - Mayersche, ca și Thalia, are și așa ceva - înseamnă mai mult o strategie de revindere a unor cărți parțial scoase din uz (de apariția unei reeditări, a unei alte traduceri, după caz), pentru cei pe care meseria sau un
Vedere din Köln by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8690_a_10015]
-
au încercat... În fine, suita de Veneții, între Eminescu, Haralamb Lecca, Pillat, scriind pe sonet, dincolo de anecdotă, de ironie, amabilă sau ba, de Sonetul-fabulă al lui Camil, ora exactă, melancolică, gravă, bătută de San Marc. Nu știu prin ce alt anticariat s-a pierdut primul volum al antologiei lui Caraion și Crohmălniceanu. Cel pe care-l am în față începe (autorii lui dau subtitluri) cu Spiritul modern, de la Jarry la Jean Cocteau. "Prefața" fiecăruia dintre antologați e făcută din anul și
Ochi compuşi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9858_a_11183]
-
naziste. Pentru că vorbește perfect franceza, Michael Roth, tânăr caporal neamț de 21 de ani, este însărcinat cu funcția de traducător în cadrul interogatoriilor din birourile Gestapo. Luându-și ca pretext atracția față de „un chip de o frumusețe atipică” zărit în fața unui anticariat, Roth se hotărăște să refuze să-și asume condiția de străin, încercând, în afara orelor de serviciu, să treacă pe străzile Parisului drept un vrai parisien, monsieur Antoine: drumul lui de la hotel la biroul din Rue des Saussaies (ca traducător) se
Iubire imposibilă by Marieva Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/5628_a_6953]
-
Parisului drept un vrai parisien, monsieur Antoine: drumul lui de la hotel la biroul din Rue des Saussaies (ca traducător) se complică întâi cu un ocol într-o casă părăsită unde în fiecare după-amiază își schimbă „costumația”, apoi cu ocoluri la anticariat (Chantal, chipul de o frumusețe atipică, este fiica anticarului), la „salonul de coiffure” (și totodată spațiu de întâlnire al unui mic grup de Rezistență antinazistă) în care Chantal lucrează ziua, la cafeneaua de vizavi, la clubul cu nume polonez unde
Iubire imposibilă by Marieva Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/5628_a_6953]