916 matches
-
1957, apărut în 1963 la Moscova) îi sunt în majoritate publicate de editurile Militară și a Direcției Superioare Politice a Armatei, în colecția „Biblioteca ostașului”. În proza scurtă din O zi frumoasă, ca și în romane, U. abordează tema războiului antifascist, încercând să confere un aer de autenticitate versiunii privitoare la desfășurarea evenimentelor de pe fronturile din Transilvania și Europa Centrală. Întâmplările prin care trece o divizie alpină în ultimele zile ale războiului prevestesc apropiatele schimbări politice și sociale din România: „Era
UBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290322_a_291651]
-
îndeobște traduceri apărute la Editura Cartea Rusă. „Vitrina cărții” este dedicată cronicilor și recenziilor literare. Scriu aici Isaiia Răcăciuni (Lucian Boz, „Franța 1938-1944”, 15 ani de la moartea lui Maiakovski), Al. Cerna-Rădulescu (Însemnări despre literatura sovietică), Zaharia Stancu (N. Cobar, Homer antifascist). Comemorări sau apariția unor volume considerate speciale prilejuiesc articole mai substanțiale în nuanțări estetice sau de evocare literară, cele mai multe semnate de Zaharia Stancu (Bacovia, Gib I. Mihăescu, Perahim, Dumitru Drăghicescu, Bogza), Al. Cerna-Rădulescu (Ultimul sămănătorist: D. Tomescu, Evocarea lui Eminescu
ULTIMA ORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290332_a_291661]
-
în corespondență”, RL, 1987, 19; Nicolae Manolescu, Locul lui Zarifopol, RL, 1988, 38; Vasile, Conceptul, 261-262; Negoițescu, Ist. lit., I, 180-181; Henri Zalis, Valori de referință în critica și istoria literară românească, București, 1991, 219-222, 243-244; Gabriel Dimisianu, Paul Zarifopol antifascist și anticomunist, RL, 1992, 33; 120 de ani de la nașterea lui Paul Zarifopol, RITL, 1994, 4; Ornea, Înțelesuri, 242-248; Muthu, Cântecul, 99-110; Paul Zarifopol comentat de Henri Zalis, București, 1995; Nicolae Manolescu, Zarifopol cenzurat, RL, 1996, 8; Alexandru George, Al
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
românească și cea în limba franceză. Prin această schimbare la față V. a devenit dintr-un omolog (concurat cu succes de Stephan Roll) al lui Robert Desnos, un emul al lui Paul Éluard, angajatul politic, ca și al tuturor poeților antifasciști militanți. Cu o influență care nu se restrânge la spațiul românesc, lui V. îi sunt debitori, în grade diferite, toți poeții de după 1930 formați (și) sub steaua lui Ion Vinea, în special „decadenții” de la „Cadran” și „Albatros” și, chiar mai
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
inexact, în raport cu aparițiile) „Săptămânal de cultură”, iar din noiembrie 1947 „Revistă de cultură și atitudine studențească”, adoptându-se și un ritm de apariție mai regulat. Editată sub conducerea unui comitet, S.r. își afirmă filiația cu publicația omonimă, de orientare antifascistă, a Frontului Studențesc Democrat (1935-1936), dorindu-se „o verigă în lanțul tradiției de luptă cărturărească a Universității românești” și, deopotrivă, „un factor decisiv în democratizarea învățământului superior”, năzuințe reiterate și în salutul adresat în numărul inaugural de Al. Rosetti, rectorul
STUDENTUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289989_a_291318]
-
Practică intens jurnalismul: e redactor la ziarul „Credința” (1934-1936), secretar de redacție la „Tempo” (1936), în iunie 1937 editează, împreună cu Constantin Clonaru, gazeta „Lumea românească” (până în februarie 1939), din mai 1941 până în martie 1942 conduce „Revista română”. Pentru atitudinea sa antifascistă, este internat în 1943 în lagărul de la Târgu Jiu. După august 1944 va fi prezent frecvent în presa vremii („România liberă”, „Ultima oră”, „Scânteia” ș.a.), militând cu fervoare în serviciul Partidului Comunist Român, al cărui membru devine în 1945. Cu
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
Grasset, Paris. Friedrich, C., Brzezinski, Z, (1956), Totalitarism, Dictatorship and Autocracy, Harvard University Press, Harvard. Furet, F. (1995), Le Passé d’une illusion. Essai sur l’idée communiste au XXe siècle, Laffont/ Calmann-Lévy, Paris. Furet, F. (1998), „La gauche est-elle antifasciste sans être antitotalitaire?”, Commentaire, 21 (81), primăvara, pp. 246-247. Hosking, G., Ares, J., Duncan, P. (1992), The Road to Post-Communism. Independent Political Movements in the Soviet Union (1985-1991), Pinter Publishers, Londra/New York. Kende, P., Smolar, A. (ed.) (1994), La grande
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
o funcție de conducere, pentru ca mai apoi să-l ierte și în calitate de soție, reprimindu-l acasă. Într-o altă zonă tematică, Însurecție în cetate (1973), o alcătuire romanească la comandă, dedicată evenimentelor din august 1944, face elogiul luptei comuniștilor în rezistența antifascistă. Și în romanul Destin (1981), tot o stângace compunere cu teză, se încearcă acreditarea ideii că în războiul din Spania cohorte de tineri români s-au înrolat voluntari, sub identitate falsă, pentru a lupta împotriva fasciștilor și a naziștilor. Aproape
NEDELCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288400_a_289729]
-
Dr. Petru Ionică, Dr. X, Dr. P. Din 9 octombrie 1932 începe să folosească în „Dreptatea” pseudonimul care îi va aduce notorietatea. În 1933 îi apare volumul Germania hitleristă. Trei luni la Berlin. Documente - Idei - Oameni, una dintre primele scrieri antifasciste din Europa. Peste un an tipărește studiul Psihanaliza judiciară, unde recomandă o metodologie modernă a domeniului, urmat de Filosofia politico-juridică a lui Simion Bărnuțiu (1935). Se specializează, în urma studiilor din Germania, în sociologie, criminalistică și în critică literară (în descendența
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
C. Mihăilescu, Manifestul crinului opărit, „22”, 2000, 13-14; Alex. Ștefănescu, Un sinonim pentru frenezie: Petre Pandrea, RL, 2000, 15; H. Zalis, Tranșanta proiecție de sine, CNT, 2000, 21; Al. Călinescu, O epocă, un personaj, ATN, 2000, 6; Vladimir Tismăneanu, Un antifascist european: Petre Pandrea și tragedia stângii românești, „22”, 2000, 32; Ionel Necula, Emil Cioran în memoriile lui Petre Pandrea, DL, 2000, 39; Dumitru Tiutiuca, Petre Pandrea între autenticitate și anarhism, CC, 2000, 9-12; Simion, Fragmente, IV, 254-264; Dan C. Mihăilescu
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
ORIZONT, revistă apărută la București, bilunar, între 1 noiembrie 1944 și septembrie 1946, apoi lunar, din octombrie 1946 până în martie 1947, având subtitlul „Literatură, artă, cultură, gândire socială”. Redactor-șef: Sașa Pană. Manifestul cu care debutează publicația afișează o atitudine antifascistă fermă. Cu toate că „lanțurile robiei fasciste” fuseseră înlăturate, redacția consideră că „lupta pentru cucerirea drepturilor și respectarea obligațiilor într-un regim de reală democrație abia începe”. Rubrici: „Cronica literară” (susținută de Miron Radu Paraschivescu), „Semne la orizont” (Ovid S. Crohmălniceanu), „Calendar
ORIZONT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288579_a_289908]
-
pentru distincția sa, Victor Eftimiu evocându-l astfel: „Uită-te la el! Observi ce pas elastic și legănat? Parcă ar purta o tavă cu șerbet pe coridoarele seraiului.” Alături de publicistica politică, din care o selecție de „pagini dintr-o luptă antifascistă și democratică” a apărut în volumul Conspirații sub cer deschis (1976), omul de cultură, bibliofilul și bibliograful K. și-a făcut o pasiune din strângerea și editarea unui număr însemnat de scrisori și documente. Cu modestie, își recunoaște doar rolul
KALUSTIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287700_a_289029]
-
I.E. Torouțiu și a lui Gh. Cardaș. Cărțile lui pot fi consultate cu profit de istoricul literar ca și de istoricul culturii. SCRIERI: Facsimile, București, 1975; ed. pref. Valeriu Râpeanu, București, 2000; Conspirații sub cer deschis. Pagini dintr-o luptă antifascistă și democratică, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1976; Simple note, I-IV, București, 1980-1985; Simple note din „Simple note”, București, 1998. Repere bibliografice: Ardeleanu, Mențiuni, 191-199; Felea, Prezența, 192-196; Râpeanu, Memoria, 108-115; Adam, Planetariu, 201-205; Pan Izverna, In memoriam, RL, 1990
KALUSTIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287700_a_289029]
-
în domeniul dragostei, o comedie cu un umor ca la spectacolele de revistă, uneori chiar de un gust îndoielnic, semnalează cât de mult s-a subțiat vechiul filon al înzestrării sale de autor dramatic. La fel, compunerile intitulate „simple texte antifasciste” - Cineva trebuie să moară, Pasiune plus rațiune sau Temă de luptă, Cărțile sunt mincinoase -, reunite în volumul Teatru (1973). Așa, de pildă, pieseta Cineva trebuie să moară este un „simplu text”, adesea discursiv, cu o alură filosofardă, mimând procese de
MIRODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288173_a_289502]
-
1969; Primarul Lunii și iubita sa, București, 1970; Simfonietta metalică, București, 1970; Pasiune plus rațiune sau Temă de luptă, București, 1972; Piese de teatru, I-II, București, 1972; Ședința, București, 1972; Un proces posibil, București, 1973; Teatru. Trei simple texte antifasciste, București, 1973; O întâmplare la sectorul suflete, București, 1974; Examenul de dinaintea examenelor, București, 1975; Minimum, București, 1975; Scene, București, 1975; Ziariștii, București, 1976; Ocolul pământului într-un surâs, Tel Aviv, 1980; Contract special de închiriat oameni, Tel Aviv, 1983; Dicționar
MIRODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288173_a_289502]
-
ordine aleatorie): Erasmus însuși, desigur, Jan Patoțka și Tomá‚š Masaryk, Edward Said și Czesßaw Mißosz, Karl Popper și Raymond Aron, Isaiah Berlin și George Orwell. Popper, Aron și Berlin sunt „eroii” asumați de Dahrendorf: toți trei evrei, erau „constitutiv” antifasciști - cazul Norberto Bobbio, în aceeași generație, funcționează deci ca „probă-martor” -, dar puteau alege tirania simetrică. și nu au făcut-o14. Prin urmare, se poate: nu toți intelectualii publici - tot mai publici, tot mai puțin intelectuali, spune Richard Posner - trebuie să devină
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Timpul din 21 aprilie 1944 369 74. „Proiect de revendicări speciale pentru femei propus de Comitetul Central al Partidului Comunist Român”, Scânteia, nr. 14, din 4 octombrie 1944 371 75. „Amintirile dr. Maria Banu despre participarea femeilor române la mișcarea antifascistă în Franța”, Românii în rezistența franceză în anii celui de al II-lea război mondial, București, 1969 374 76. „Constituirea Uniunii Femeilor Antifasciste din România”, Scânteia, nr. 196, din 12 aprilie 1945 378 77. „Apelul Uniunii Femeilor Antifasciste din România
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
14, din 4 octombrie 1944 371 75. „Amintirile dr. Maria Banu despre participarea femeilor române la mișcarea antifascistă în Franța”, Românii în rezistența franceză în anii celui de al II-lea război mondial, București, 1969 374 76. „Constituirea Uniunii Femeilor Antifasciste din România”, Scânteia, nr. 196, din 12 aprilie 1945 378 77. „Apelul Uniunii Femeilor Antifasciste din România către toate femeile din țara noastră”, Scânteia, nr. 197, din 13 aprilie 1945 381 78. Pasana Giosanu, „Congresul Mondial Feminin și Pacea”, Drumul
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
la mișcarea antifascistă în Franța”, Românii în rezistența franceză în anii celui de al II-lea război mondial, București, 1969 374 76. „Constituirea Uniunii Femeilor Antifasciste din România”, Scânteia, nr. 196, din 12 aprilie 1945 378 77. „Apelul Uniunii Femeilor Antifasciste din România către toate femeile din țara noastră”, Scânteia, nr. 197, din 13 aprilie 1945 381 78. Pasana Giosanu, „Congresul Mondial Feminin și Pacea”, Drumul femeii, nr. 7, ianuarie 1946 383 79. Ella Negruzzi, „șApel electoralț Românce!”, Dreptatea, nr. 1
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
în Timpul din 21 aprilie 1944. 75. Proiect de revendicări speciale pentru femei propus de Comitetul Central al Partidului Comunist Român, reprodus din Scânteia nr. 14 din 4 octombrie 1944. 76. Amintirile dr. Maria Banu despre participarea femeilor române la mișcarea antifascistă în Franțaț, reproduse din vol. Românii în rezistența franceză în anii celui de al II-lea război mondial, București, 1969, pp. 182-185. 77. Constituirea Uniunii Femeilor Antifasciste din România, articol în Scânteia, nr. 196 din 12 aprilie 1945. 78. Apelul
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
octombrie 1944. 76. Amintirile dr. Maria Banu despre participarea femeilor române la mișcarea antifascistă în Franțaț, reproduse din vol. Românii în rezistența franceză în anii celui de al II-lea război mondial, București, 1969, pp. 182-185. 77. Constituirea Uniunii Femeilor Antifasciste din România, articol în Scânteia, nr. 196 din 12 aprilie 1945. 78. Apelul Uniunii Femeilor Antifasciste din România către toate femeile din țara noastră, reprodus din Scânteia, nr. 197 din 13 aprilie 1945. 79. Congresul Mondial Feminin și Pacea, articol
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
reproduse din vol. Românii în rezistența franceză în anii celui de al II-lea război mondial, București, 1969, pp. 182-185. 77. Constituirea Uniunii Femeilor Antifasciste din România, articol în Scânteia, nr. 196 din 12 aprilie 1945. 78. Apelul Uniunii Femeilor Antifasciste din România către toate femeile din țara noastră, reprodus din Scânteia, nr. 197 din 13 aprilie 1945. 79. Congresul Mondial Feminin și Pacea, articol de Pasana Giosanu în Drumul femeii, nr. 7, ianuarie 1946, p. 3. 80. Românce!, apel electoral
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
stăvilească expansiunea fascismului. Nucleul frontului urma să-l constituie alianța dintre partidele muncitorești, comuniste și social-democrate, între care existau diferențe ideologice și programatice. Dacă în Franța și în Spania, unde partidele comuniste erau în legalitate, s-a realizat frontul popular antifascist, în jurul unor revendicări comune ca apărarea libertăților democratice, menținerea păcii, combaterea inflației etc., în România majoritatea liderilor social-democrați erau împotriva colaborării cu Partidul Comunist, scos în afara legii. Motivul principal era înscrierea în programul acestuia a unor obiective stângiste și antinaționale
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
erau răsturnarea prin violență a orânduirii existente, colectivizarea agriculturii, dezmembrarea statului național. Astfel se explică faptul că ofertele de alianță venite din partea comuniștilor erau privite cu rezervă de forțele democratice ale țării, inclusiv de către asociațiile de femei. În consecință, alianțele antifasciste care s-au încheiat între diferitele forțe politice și sociale n-au avut tăria celor din Occident. În anii 1933-1934, Comitetul Național Antifascist, creat din inițiativa P.C.R., a reușit să atragă o seamă de intelectuali, avocați, medici, scriitori, studenți și
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
erau privite cu rezervă de forțele democratice ale țării, inclusiv de către asociațiile de femei. În consecință, alianțele antifasciste care s-au încheiat între diferitele forțe politice și sociale n-au avut tăria celor din Occident. În anii 1933-1934, Comitetul Național Antifascist, creat din inițiativa P.C.R., a reușit să atragă o seamă de intelectuali, avocați, medici, scriitori, studenți și muncitori etc., printre care și femei, organizate în Secția feminină a Comitetului. Reprezentantele Comitetului Național Antifascist al Femeilor, în frunte cu Zoe Frunză
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]