755 matches
-
prin Eleați, Aristotel, Spinoza sau Leibniz, s-a construit pe supoziția că transcendentul e raționalizabil și formulabil. • Kant, analizând pretențiile metafizicii raționaliste, va argumenta că încercarea rațiunii de a trece dincolo de limitele experienței, pentru a cuprinde transcendentul, duce la construcții antinomice. De aici va conchide că transcendentul e neraționalizabil și neformulabil, ceea ce îl va transforma într-un adversar al metafizicii tradiționale, constructivă în esența sa. Această supoziție, prezentă în criticismul kantian, stă la baza tuturor sistemelor agnostice de gândire metafizică. • Hegel
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dintre critici fiind marele Hegel 130. În al doilea rând, chiar dacă ar fi cert că tentativele de a raționaliza transcendentul duc inevitabil la antinomii, aceasta nu înseamnă că aplicarea conceptelor la transcendent este iluzorie. Faptul acesta ar putea însemna "prezența antinomicului, într-un sens incomprehensibil pentru noi, în însăși firea transcendentului"131. Descoperirea ideației dogmatice îi întărea această convingere. Așadar, antinomiile nu trebuie să înfrângă elanul cunoașterii metafizice. Dimpotrivă, antinomiile devin pentru Blaga un argument, un motiv pentru calea dogmatică. Redescoperirea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
În plus, filosoful român apreciază că introducerea metodei dogmatice ar opri succesiunea nesfârșită de concepții metafizice și ar produce metafizici durabile. Toate sistemele metafizice sunt într-un fel sau altul produsul încercării de a rezolva contradicțiile. Acceptând metafizici bazate pe antinomic, goana după rezolvarea contradicțiilor ar înceta, fiind posibilă o colaborare a metafizicienilor, printr-o întâlnire între concepții opuse. Această cunoaștere antinomică a transcendentului, pe care o propune Lucian Blaga, pare să fie greu de asociat cu vreo altă formă de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Toate sistemele metafizice sunt într-un fel sau altul produsul încercării de a rezolva contradicțiile. Acceptând metafizici bazate pe antinomic, goana după rezolvarea contradicțiilor ar înceta, fiind posibilă o colaborare a metafizicienilor, printr-o întâlnire între concepții opuse. Această cunoaștere antinomică a transcendentului, pe care o propune Lucian Blaga, pare să fie greu de asociat cu vreo altă formă de cunoaștere metafizică ce s-a teoretizat în istoria filosofiei. Ea "se deosebește atât de supracunoașterea evocată de Plotin sau de gânditorii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și explicitarea lui Heidegger, prin care comprehensiunea deja prealabilă (dar netematizată) a temporalității este adusă la lumina zilei, prinsă în plasa conceptelor existențiale și făcută transparentă prin limbaj și enunț"136. 1.1.6. Perspectivele științifice ale metodei dogmatice Formulele antinomice se întâlnesc destul de rar în știință. Aceasta deoarece știința, subordonându-se unui ideal de raționalitate marcat de principiile logice, evită contradicțiile. În ciuda acestui fapt, contradicțiile își fac loc și în corpul științei. În primul rând, știința cuprinde în construcțiile sale
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
logic și un contra-dezacord. În felul acesta, contradicția este întrebuințată ca procedeu. Diferența față de metoda dogmatică este că, în cazul acesteia, niciodată un dezacord nu e ținut în echilibru de un contra-dezacord. 4. Într-o altă categorie de construcții științifice antinomice, Blaga descoperă analogii matematice ale dogmaticului. O astfel de construcție este numărul imaginar √-1. Această construcție exprimă aplicarea unei operații matematice asupra unei mărimi care exclude o asemenea operație. Ea implică o lărgire a unei operații asupra unui concept care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sunt egale și ca sumă. Când cele două concepte se aplică în zona transfinitului, solidaritatea lor se desface, astfel încât două mulțimi transfinite ar putea avea aceeași putere și sume diferite. Paralelismul cu antinomiile transfigurate este perfect: În științele empirice, intervenția antinomicului și a gândirii dogmatice este în principiu și mai limitată, deoarece acestea se construiesc aproape întotdeauna în cadrul experienței și sub controlul acesteia. Controlul exercitat din partea experienței face ca aceste construcții să fie principial în acord cu logicul și cu concretul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
un astfel de gaz. Cu toate acestea, crede Blaga, este foarte posibil ca experiența să ofere fapte paradoxale inexplicabile prin construcții logice-concrete. În astfel de cazuri, omului de știință nu i-ar rămâne decât hotărârea supremă de a accepta construcții antinomice și anticoncrete. Cu aceasta, formula dogmatică, oricât de nedorită, și-ar face intrarea și în știință"142. Așadar, nu sunt excluse idei de tip dogmatic în legătură chiar cu experiența, în domeniul științific. Chiar dacă, în principiu, experiența este organizabilă într-
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cu experiența, în domeniul științific. Chiar dacă, în principiu, experiența este organizabilă într-un cadru logic și în forme concrete, adică prin metode ale intelectului enstatic, atunci când acestea nu reușesc, se deschide posibilitatea pentru metodele intelectului ecstatic, pentru construcții de natură antinomică fără corespondent concret-imaginabil. Știința secolului al XX-lea a produs câteva teorii ce ar putea fi înțelese prin metoda antinomiei transfigurate, sugerează Lucian Blaga. 1. Teoria relativității a lui Einstein are la bază principiul izotropiei propagării luminii: lumina se propagă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a petrecut acest lucru. Experimentul lui Michelson ajungea la un fapt nou și paradoxal, anume că nu se poate înregistra o diferență în viteza luminii în raport cu mișcarea Pământului. De aici, Einstein a extras principiul constanței vitezei luminii, o formulă paradoxală, antinomică. În fața ei se deschideau două posibilități de soluționare. Fie să se dea principiului caracter de dogmă și să i se postuleze o soluție în transcendent, deci renunțarea la logică, fie să nu se renunțe la logică, ci să se modifice
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ca două aspecte ale uneia și aceleiași realități necunoscute în sine. Lucian Blaga vede aici, în soluția lui de Broglie, manifestarea științifică a metodei dogmatice sau cel puțin o situație foarte apropiată de minus-cunoaștere. Din păcate, spune filosoful român, formularea antinomică a teoriei cuantelor a fost considerată doar o stare de criză și de tranziție. El aplică procedeul transfigurării antinomiei la teoria cuantelor: 3. Teoria entelehială din biologie, formulată de Hans Driesch, cuprinde iarăși idei cu valoare antinomică, deși nici acestea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
filosoful român, formularea antinomică a teoriei cuantelor a fost considerată doar o stare de criză și de tranziție. El aplică procedeul transfigurării antinomiei la teoria cuantelor: 3. Teoria entelehială din biologie, formulată de Hans Driesch, cuprinde iarăși idei cu valoare antinomică, deși nici acestea nu au primit vreodată o interpretare dogmatică. Există în fenomenul "viață" un factor fundamental, "regulativ" și "alcătuitor de totalități", factorul E sau entelehia. El este cel care explică lumea organică, neputând fi redus la modele mecanice. Entelehia
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ea nu este energie. "Factorul enetelehial are numai menirea misterioasă să suspende acte posibile de energie, adică să transforme energii actuale în energii potențiale și invers"143. Natura misterioasă a entelehiei angajează o serie de întrebări, care conduc la răspunsuri antinomice. Entelehia e capabilă de acte, dar nu e energie. Entelehia e aspațială, dar se manifestă în spațiu. Este una pentru mai multe organisme, dar se manifestă în întregime în fiecare din multele organisme, sau, altfel spus, se divizează dar rămâne
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
minus-cunoașterii145. Cum se vede, deși metoda dogmatică este proprie gândirii metafizice, Blaga sugerează că ea ar putea fi și un procedeu al științei. Perspectivele minus-cunoașterii se întind nu doar în zona metafizicului, ci și în aceea a cunoașterii științifice. Formula antinomică la care au recurs oamenii de știință în cazul teoriei cuantice este un semn, considera Lucian Blaga, "că științele exacte se apropie de limita unde minus-cunoașterea devine o necesitate"146. Firește, aceasta ar presupune un efort extraordinar de lărgire a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
noi metafizici dogmatice, ci a vrut să fie chiar el primul ei reprezentant. Metafizica sa din Diferențialele divine 155 se dorește a fi măcar o încercare în acest sens. În miezul acestei metafizici, filosoful român așează câteva idei cu caracter antinomic. Este vorba despre felul în care concepe Centrul sau Totul existențial și modul de geneză a lumii. Blaga continuă aici linia metafizicii cunoașterii pe care o construise în Censura transcendentă. Acolo, principiul metafizic absolut, Marele Anonim, era descris drept cel
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
din economia metafizică a lumii, pe care l-a descris în lucrarea despre cenzura transcendentă. În acest punct, el face apel la paradox, la antinomie. Acestui Mare Anonim, ființei transcendente, i se dezvăluie o natură, o fire care "coincide cu antinomicul însuși, cu contradictoriul însuși"157. E antinomic prin determinații (divin și demonic în același timp) și paradoxal prin modul de manifestare în creație: o origine ce nu originează, un generator ce-și mutilează potențele. Voi urmări aceste aspecte în cele
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
l-a descris în lucrarea despre cenzura transcendentă. În acest punct, el face apel la paradox, la antinomie. Acestui Mare Anonim, ființei transcendente, i se dezvăluie o natură, o fire care "coincide cu antinomicul însuși, cu contradictoriul însuși"157. E antinomic prin determinații (divin și demonic în același timp) și paradoxal prin modul de manifestare în creație: o origine ce nu originează, un generator ce-și mutilează potențele. Voi urmări aceste aspecte în cele ce urmează. Marele Anonim este o existență
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
nu poate lua niciodată o înfățișare reală din motivele prezentate, este o propoziție care depășește înțelegerea logică. Ea cuprinde o antinomie fățișă, leagă concepte care se exclud: emisiune dintr-un emitent, fără diminuarea emitentului. Prin afirmarea ei conștientă, sinteza termenilor antinomici se va face într-o zonă postulată, translogică și transconcretă. Ne aflăm în fața unui mister, pe care această antinomie transfigurată are menirea de a-l adânci, potența, depășindu-ne în mod radical înțelegerea. Avem și aici, ca și în alte
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
procesul teogonic, totalitatea rămâne totalitate, în timp ce plenitudinea suferă o scădere, care face ca totul existenței să nu mai fie egal cu plenitudinea ei. Prin aceasta, Lucian Blaga conferă Marelui Anonim "statutul de identitate contradictorie a cosmosului"160. Cu această teză antinomică, ne aflăm, spune Blaga, în sfera minus-cunoașterii, alături de dogmele pe care le-au propus neoplatonicii, creștinii sau gnosticii 161. S-a spus că această natură antinomică a principiului metafizic reverberează în câmpul existențial sau ontologic, "marca sa distinctivă, adică esența
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Blaga conferă Marelui Anonim "statutul de identitate contradictorie a cosmosului"160. Cu această teză antinomică, ne aflăm, spune Blaga, în sfera minus-cunoașterii, alături de dogmele pe care le-au propus neoplatonicii, creștinii sau gnosticii 161. S-a spus că această natură antinomică a principiului metafizic reverberează în câmpul existențial sau ontologic, "marca sa distinctivă, adică esența sa antinomică, determinând apariția unor echivalente ontologice, a unor forme de ființare asemănătoare..., cum ar fi, de exemplu, antinomia continuu-discontinuu în domeniul fizical (sau mai exact
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
aflăm, spune Blaga, în sfera minus-cunoașterii, alături de dogmele pe care le-au propus neoplatonicii, creștinii sau gnosticii 161. S-a spus că această natură antinomică a principiului metafizic reverberează în câmpul existențial sau ontologic, "marca sa distinctivă, adică esența sa antinomică, determinând apariția unor echivalente ontologice, a unor forme de ființare asemănătoare..., cum ar fi, de exemplu, antinomia continuu-discontinuu în domeniul fizical (sau mai exact microfizical)"162. Corelația mi se pare interesantă, mai ales că și Blaga gândea de la început teoria
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
mai ales că și Blaga gândea de la început teoria sa cosmologică în sensul unui realism metafizic, în care principiul cosmologic să fie conceput nu cum s-ar dori să fie, ci în acord cu semnele lumii. Se pare că natura antinomică a principiului își găsește expresia în natura antinomică a unora dintre fenomenele acestei lumi. Această natură antinomică a principiului cosmologic blagian poate fi regăsită și dintr-o altă perspectivă, fără a urma scenariul metodei antinomiei transfigurate. Astfel, Blaga numește uneori
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
teoria sa cosmologică în sensul unui realism metafizic, în care principiul cosmologic să fie conceput nu cum s-ar dori să fie, ci în acord cu semnele lumii. Se pare că natura antinomică a principiului își găsește expresia în natura antinomică a unora dintre fenomenele acestei lumi. Această natură antinomică a principiului cosmologic blagian poate fi regăsită și dintr-o altă perspectivă, fără a urma scenariul metodei antinomiei transfigurate. Astfel, Blaga numește uneori pe Marele Anonim "Dumnezeul-Demon"163. Prin aceasta, el
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care principiul cosmologic să fie conceput nu cum s-ar dori să fie, ci în acord cu semnele lumii. Se pare că natura antinomică a principiului își găsește expresia în natura antinomică a unora dintre fenomenele acestei lumi. Această natură antinomică a principiului cosmologic blagian poate fi regăsită și dintr-o altă perspectivă, fără a urma scenariul metodei antinomiei transfigurate. Astfel, Blaga numește uneori pe Marele Anonim "Dumnezeul-Demon"163. Prin aceasta, el indică natura duală a Marelui Anonim, acesta având "atât
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Lucian Blaga, acționează în geneza așa-numitelor concepte sintetice sau concrete. Intelectul plăsmuiește uneori, în contact cu intuiția concretă, concepte sintetice, la care n-ar putea ajunge pe cale logică și care sunt imposibile din punct de vedere logic, deoarece implică antinomicul 170. Astfel de concepte se întâlnesc în zona gândirii dialectice. De exemplu, conceptul de "devenire", analizat logic, se desface în termeni contradictorii: existență neexistență. Sinteza dialectică cuprinsă într-un astfel de concept nu poate fi un produs logic. Aceasta înseamnă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]